10
Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirejʉama, “Rojose ĩna yisere ĩnare masiriojeorʉcʉja yʉ”, ĩ yire me ñañuja. Berojʉ bajirotire baji rĩjoro cʉtise ñañuja. To bajiro bajijare, tocãrãca cʉ̃mane vaibʉcʉrãre sĩacõari, “Rojose yʉa yisere yʉare masirioato Dios” yirã ĩna soemʉorotiboajaquẽne, “Rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩabesuju Dios. Vaibʉcʉrã ĩna soemʉorotise sʉorine, “Rojose mana ñaama” rẽmojʉne Dios ĩ yiĩacõajama, “Tudi rojose yʉa yisere masirioato Dios”, yibetiboriarãma. Vaibʉcʉrã rii ĩna soemʉorũgũse tocãrãca cʉ̃mane rojose ĩna yirũgũrere tʉoĩarotire yiro bajiaja. Vaibʉcʉrã rii ĩna soemʉosema rojose masa ĩna yisere, masiriose me ñaja.
Vaibʉcʉrã ri'i, ĩna soemʉoboajaquẽne, rojose ĩna yisere Dios ĩ masiriobetijare, adi macarʉcʉrojʉre ĩ vadiroto rĩjoro, ado bajiro Diore gotiyuju Cristo:
“Masa vaibʉcʉ rii ĩna soemʉosere bojabeaja mʉ. To bajiri, ‘Masare bajiro rujʉ cʉtigʉ ñato’ yigʉ, yʉre cõaña mʉ.
‘Rojose mani yisere masirioato Dios’ yirã, vaibʉcʉ rii ĩna soemʉorotiboasere quẽne ĩavariquẽnabeaja mʉ.
To bajiri, ado bajiro mʉre yaja yʉ: ‘Adone ñaja yʉ. Mʉ bojasere yirʉ masa tʉjʉ vacʉ yaja. “To bajiro bajirʉcʉmi” mʉ ocare masa ĩna yiucacatore bajirone yirʉ, bajiaja’ ”, Diore ĩre yiyuju Cristo, masare ĩ rijabosarotire yigʉ.
Quẽna, tirene mʉare gotiaja yʉ. “ ‘Rojose mani yisere masirioato Dios’ yirã, vaibʉcʉ rii ĩna soemʉorotiboasere ĩavariquẽnabeaja mʉ, mʉ roticũcati ti ñaboajaquẽne”, Diore yiyuju Cristo. Quẽna ado bajise yiyuju Cristo: “Mʉ bojasere yirʉ masa tʉjʉ vacʉ yaja yʉ”, ĩre yiyuju. To bajiro ĩ yijama, ado bajiro ĩre yigʉ yiyuju: “Tirʉ̃mʉjʉ Moisére mʉ roticũcatire yitʉjacõari, mamejʉare masa ĩna ajise sʉori quẽnaro ĩnare mʉ yibosarotire bojagʉ bajiaja yʉ”, ĩre yiyuju. 10 To bajiri Dios ĩ rotiriarore bajirone yigʉ, cojojine manire rijabosayumi. To bajiro ĩ bajire ñajare, rojose mani yisere masiriocõari, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagʉ̃mi Dios.
11 Jud'io masa, paia, tocãrãcarʉ̃mʉrine ĩna ye moare ñajare, “Rojose ĩna yisere masirioato Dios” yirã, cojoji me vaibʉcʉrã riire soemʉorũgũrãma ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, rojose ĩna yisere, masiriose me ñaja. To bajiri rojose ĩna yisere masiriobecʉmi Dios. 12 Jesucristo, cojojine manire rijabosacõari bero, rojose mani yisere yirẽtobosajeocõagʉ̃ ñari, Dios ĩ rotiñarojʉ rʉ̃cʉbʉoriajʉre rujiyuju ĩ. 13 “Mʉre terã ñajediro rotigʉ ñarʉcʉja mʉ”, yiyuju Dios. To bajiri, “To bajiro yirʉcʉja” Dios ĩ yirere yuñagʉ̃mi Cristo. 14 To bajiri, Cristo cojojine manire ĩ rijabosare ñajare, “Rojose mana ñaama”, manire yiĩagʉ̃mi Dios. To bajiro ĩ yijare, “Ñajediro rojose mani yirere, mani yirotire quẽne, manire yirẽtobosajeocõañumi Cristo”, yimasiaja mani. 15 Dios ocare masa ĩna ucamasire sʉorine ado bajise manire gotiami Esp'iritu Santo:
16 “ ‘To bajiri, ĩnare mame yʉ vasoaroti, ado bajiro bajirʉaroja: “Yʉ masise sʉorine yʉ rotisere tʉoĩamasirʉarãma”, ĩnare yirʉcʉja yʉ. To bajiro yʉ yisere bojarã ñari, quẽnaro yirũgũrʉarãma’, yami Dios mani ʉjʉ.
17 ‘Ĩnare ĩamaicõari, rojose ĩna yisere yʉ masiriojama, “Rojose yiriarã ñaama”, jʉaji ĩnare yitʉoĩabetirʉcʉja yʉ’, yami Dios”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire.
18 To bajiri rojose mani yisere Cristo manire ĩ yirẽtobosajeore ti ñajare, rojose mani yisere tuditʉoĩabetirʉcʉmi Dios. To bajiri, no yirã vaibʉcʉ riire soemʉomenaja mani.
“Diore quẽnaro ajitirʉ̃nʉrũgũrʉarãja mani”, yire queti
19 To bajiri, Jesús, manire rijabosacõari, rojose mani yisere yirẽtobosar'i ñari, õ vecajʉ manire sẽnibosa ñagʉ̃mi. To bajiri güimenane Diore sẽnito mani. 20 Tirʉ̃mʉjʉma Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ sudigasero yotoriaro ñañuju ti, “ ‘Dios ĩ ñarisõa’ vãme cʉti sõare jãjamasibeama masa” yiĩorijʉ. To bajiro ti bajijare, ĩna masune Diore sẽnimasimena ñari, paia ʉjʉ ĩ sẽnibosasere bojarũgũmasiñujarã ĩna. Yucʉrema Cristo manire ĩ rijabosare ti ñajare, no mani bojarijʉne mani masune Diore sẽnimasiaja mani. 21 Cristo sĩgʉ̃ne ñagʉ̃mi ñamasugʉ̃ manire sẽnibosagʉ. To bajiro yiñagʉ̃mi õ vecajʉ Dios ya vijʉ ñacõari. 22 To bajiri, tocãrãcajine, “Ĩ bojarore bajirone yirʉaja” yirã, Diore sẽnirũgũrʉarãja mani. “Cristo sʉorine manire ĩavariquẽnagʉ̃mi Dios” yitʉoĩa tʉjamenane ĩre sẽnirũgũrʉarãja mani. To bajiro ĩre yisẽnirãne, “Rojose ñaja manire”, yitʉoĩabetirʉarãja mani, Dios, “Rojose mana ñaama” manire ĩ yiĩañajare. “Manire rijabosayumi Jesús” yirã, oco rãca ĩna bautizacana ñaja mani. 23 Cristo oca mani buesʉocatire ajitirʉ̃nʉ tʉjabetirʉarãja mani. “Quẽnaro mʉare yirʉcʉja” Dios manire ĩ yirere tʉoĩatʉjabetirʉarãja mani, “Yirʉcʉja” ĩ yirore bajiro yigʉ ĩ ñajare. 24 Mani rãcanare ĩamaicõari, quẽnaro gotirʉarãja mani, “Ĩna quẽne gãjerãre ĩamaicõari, variquẽnase rãca ĩnare ejarẽmoato” yirã. 25 Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, rẽjarũgũroti ñaja, manire. Gãjerã rẽjarũgũboariarã ĩna rẽjatʉjarore bajiro bajibetiroti ñaja, manire. Rẽjacõari, “Cristore ĩre ajitirʉ̃nʉ tʉjamenasa” yirã, quẽnaro gãmerã gotirũgũrʉarãja mani, “Yoaro me ejarʉaroja rojose yirãre Dios ĩ ĩabeserirʉ̃mʉ” yimasirã ñari.
26 Cristo ocare masiriarã ñaboarine, tire ajitirʉ̃nʉ tʉjacõari, rojosejʉare mani yicõa ñajama, manire yirẽtobosabetirʉcʉmi Cristo. 27 To bajiri, rojose manire ĩ yirotire tʉoĩagüirã rĩne, Dios masare ĩ ĩabeserirʉ̃mʉ ti ejaro, “Yʉa ʉjʉ me ñaja mʉ” ĩre yirã rãca rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ vaborãja mani. 28 Tirʉ̃mʉjʉ Dios ĩ rotimasirere sĩgʉ̃ tire ĩ cʉdibetijama, ado bajiro bajimasiñuju: Juarã ñacõari, “Rojose yimi” ĩre yirã ĩna ñajama, ĩre ĩamaimenane, Dios ĩ rotiriarore bajirone yirã, ĩre sĩamasiñujarã ĩna. 29 To bajiro bajimasire ti ñajare, yucʉrema mame ĩ vasoarere ajitirʉ̃nʉriarã ñaboarine, “Dios macʉ me ñarimi Jesús; manire rijabosabetirimi” ĩna yijama, ĩnare maigʉ̃ Esp'iritu Santore rojose ñagõrã yirãma. To bajiri bʉto rojose tãmʉorʉarãma. “Manire rijabosabetirimi Jesús” ĩna yise ti ñaboajaquẽne, ĩ rijabosare sʉorine, “Rojose ĩna yisere masiriocõari, quẽnaro yirʉcʉja yʉ” masare Dios ĩ yimasiriarore bajirone bajiyuja. 30 Rojose ĩna yise vaja bʉto rojose ĩna tãmʉorotire masiaja mani, Dios ado bajiro ĩ gotirere masa ĩna ucamasire ti ñajare: “Yʉne ñaja masa rojose ĩna yise vaja rojose ĩnare yirocʉ. Yʉ sĩgʉ̃ne riojo tire yimasigʉ̃ ñaja yʉ”, yigotiaja. Gajeye quẽne, ado bajise gotimasiñumi Dios: “Yʉ ñaja yʉ yarã rojose ĩna yijama, ĩnare rojose yirocʉ”, yigotimasiñumi Dios. 31 Caticõa ñarũgũrocʉ, Dios, rojose yirãre ĩajũnisinicõari, rojose ĩnare ĩ yiroti, güiose masu ñarʉaroja ti.
32 Dios ĩ ejarẽmose rãca Cristore mʉa ajitirʉ̃nʉ sʉocatire tʉoĩamasiña mʉa. Ĩre ajitirʉ̃nʉrã mʉa ñajare, gãjerã cojoji me mʉare rojose yicama ĩna. To bajiro mʉare ĩna yiboajaquẽne, ĩre ajitirʉ̃nʉcõa ñarũgũcajʉ mʉa. 33 Masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa mʉare ajatud'icama ĩna. To yicõari, mʉa babarãre ĩna ajatud'iro ĩacõari, “Yʉa rãcana ñaama”, ĩnare yiĩamaicajʉ mʉa. 34 Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ĩna tubiberiarãre quẽne, “Yʉa rãcana ñaama”, ĩnare yiĩamaicajʉ mʉa. To bajiro yirã mʉa ñajare, rojose mʉare yicama gãjerã. Cristore ajitirʉ̃nʉcana mʉa ñajare, gãjerã mʉa tʉjʉ ejacõari, mʉa gajeyeũnire ẽmacama ĩna. To ĩna yiboajaquẽne, Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, “Dios ĩ gotiriarore bajirone, ĩna ẽmase rẽtoro quẽnase ñacõa ñarotire bʉjarʉarãja mani, Dios ĩ ñarojʉa”, yivariquẽnacajʉ mʉa. 35 To bajiro mʉa yitʉoĩacatore bajirone bajirʉaroja. To bajiri, Cristore ĩre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetirʉarãja mʉa. 36 Rojose tãmʉoboarine, ĩre ajitirʉ̃nʉcõa ñaña mʉa. To bajiro mʉa bajijama, Dios ĩ bojarore bajiro yiriarã mʉa ñajare, Dios ĩ gotiriarore bajirone õ vecajʉ quẽnaro mʉare yirʉcʉmi. 37 To bajiro bajiroti ti ñajare, ado bajiro gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire:
“Yʉ cõarocʉ Cristo yoaro meaca ejarʉcʉmi. ‘To cõrone ejarʉcʉja mʉ’ yʉ yiroticatore bajirone ejarʉcʉmi.
38 ‘Rojose magʉ̃ ñaami’ yʉ yiĩavariquẽnagʉ̃, ‘Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi’ yʉre yitʉoĩagʉ̃ ñari, bajirocacõari bero yʉ tʉjʉ quẽnaro ñacõa ñarũgũrocʉ ñagʉ̃mi. To bajiboarine, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjagʉrema, ĩre ĩaquẽnabetirʉcʉja yʉ”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire.
39 To bajise Dios ĩ gotimasire ti ñaboajaquẽne, manijʉama, Cristore ĩre ajitirʉ̃nʉ tʉjarona me ñaja mani. To bajiri, “Manire rijabosayumi Cristo” yitʉoĩarã ñari, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ vabeticõari, Dios tʉjʉ quẽnaro ñacõa ñarũgũrona ñaja mani.