11
Tic'ama' can rix ruchojmil ri c'aslen ri (nuc'uan, vuc'a'n) chivech;* 2 Ts. 3:9. achel yin xinq'uen can ruchojmil ruc'aslen ri Jesucristo.
Ri achique quibanic utz chi niqui'en ri ixoki'
Yin can niquicot ri vánima iviq'uin rix ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, roma chupan ronojel, man yin imestan ta y c'a itzekle'en na achel-achel ri nuc'utun can chivech.* 2 Ts. 2:15. Pero yin ninjo' chi rix nivetemaj chi roma ri Jesucristo tok xc'uje' ruc'aslen ri achi, y roma ri achi tok xc'uje' ruc'aslen ri ixok, y roma ri Dios tok xc'uje' ruc'aslen ri Jesucristo choch'ulef. Xa achique na achi ri nutz'apij (rujolon, ruvi') tok nu'on orar o tok nuya' rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa ránima,* 1 Co. 12:10, 28; 14:3-6. xa nuya' chi q'uix ri Jesucristo ri achok roma xc'uje' ruc'aslen. Jac'a xa achique na ixok ri man nutz'apij ta (rujolon, ruvi') tok nu'on orar o tok nuya' rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa ránima,* Hch. 21:9. xa nuya' chi q'uix ri achi ri achok roma xc'uje' ruc'aslen. Can junan nu'ij chi rujuc'un ta e ri rusumal ruvi'. Si jun ixok man nrojo' ta nutz'apij (rujolon, ruvi'), tusocaj-e ri rusumal ruvi'. Pero si niq'uix nusocaj-e o nujuc'-e ronojel ri rusumal ruvi', tutz'apij c'a. Roma man utz ta chi ri achi nutz'apij (rujolon, ruvi'), roma can ruvachibel* Gn. 1:26. vi ri Dios y roma rija' tok nik'alajin ruk'ij ri Dios, jac'a ri ixok can richin vi chi nik'alajin ruk'ij ri achi. Roma ri na'ey achi, man riq'uin ta jun ixok xtz'ucutaj-vi-pe ri ruc'aslen, jac'a ri na'ey ixok, jun rubakil ri achi xcuses richin xc'uje' ruc'aslen.* Gn. 2:21-23. Quiri' mismo, ri Dios man xuya' ta ruc'aslen ri achi roma nic'atzin che ri ixok, xa xuya' ruc'aslen ri ixok roma nic'atzin che ri achi.* Gn. 2:18. 10 Romari', nic'atzin chi ri ixok pa ruchojmil nunojij achique utz chi nu'on riq'uin ri rusumal ruvi', y nic'atzin chi quiri' nu'on coma ri ángeles.* Ec. 5:6. 11 Pero chikacojol roj ri kayo'on kánima riq'uin ri Ajaf, man jun ri más c'o ruk'ij.* Gá. 3:28. Ri ixok nic'atzin che ri achi y ri achi nic'atzin che ri ixok. 12 Roma achel ri ixok riq'uin jun rubakil ri achi xtz'ucutaj-vi-pe, quiri' mismo ri achi nalex riq'uin ri ixok. Pero ronojel riq'uin ri Dios petenak-vi.* Pr. 16:4; Ro. 11:36; 1 Co. 8:6; He. 1:2, 3.
13 Tinojij na pe jabel. ¿Utz cami chi ri ixok man nutz'apij ta (rujolon, ruvi') tok nich'o riq'uin ri Dios pan oración? 14 Rix iveteman chi achel ruchojmil ri roch'ulef rubanon can ri Dios, can man utz ta vi chi jun achi chovon ri rusumal tak ruvi', xa nukasaj ruk'ij. 15 Pero jun ixok can utz vi che chi chovon ri rusumal tak ruvi'. Roma pa ruq'uexel chi nutz'apij (rujolon, ruvi') riq'uin tziek, xa yo'on che chi ja ri chovon tak rusumal ruvi' ri nitz'apin. 16 Pero riq'uin juba' ec'o (niquich'ojij, niquich'ojoquij)* 1 Ti. 6:4. ri yitajin chubixic. Roj xaxe nika'ij chi ri junan nkusamaj pa rusamaj ri Dios, quiri' ri nikanojij. Y ja jun ri niquimol-qui' pa rubi' ri Dios xa achique na tinamit quiri' niquinojij.
Ri aj-Corinto man pa ruchojmil ta niqui'en ri va'in c'uxle'el richin ri Ajaf
17 Jac'a riq'uin ri nintz'ibaj-e chive vacami, manak che'el nin-ij chi can utz ri yixtajin riq'uin, roma ri nimol-ivi' rix, pa ruq'uexel chi c'o utz nuq'uen-pe chive, xa man jun utz ntel chivech. 18 Na'ey ninjo' nin-ij chive ri vac'axan, chi tok rix nimol-ivi' pa rubi' ri Dios, jalajoj ivech nibanala-ka.* 1 Co. 1:10; 3:3; 6:1. Y c'o che ri vac'axan ninnimaj. 19 Pero can quiri' na vi nibanataj,* Mt. 18:7; Lc. 17:1. can nijachala' na vi ka ivi', richin quiri' yek'alajin-pe* Lc. 2:35. chi'icojol ri kitzij quiyo'on cánima riq'uin ri Jesucristo, y ri man quiyo'on ta. 20 Jac'a tok nimol-ivi', xa mana-ta chic ri va'in c'uxle'el richin ri Ajaf ri ni'en. 21 Roma tok ni'en ri va'in ri', xa iyon chivech nitijla' yan ka ri ic'amalo'n-apu, y ch'aka' xa niquicoch'-e quipan, y ch'aka' chive hasta yek'aber-e.* Jud. 12. 22 ¿Achique roma quiri' ni'en? ¿La manak ivacho richin yixva-pe y chi nikumula-pe iya'? Pero rix xa man jun quik'ij ni'en chique ri niquimol-qui' junan iviq'uin richin niya' ruk'ij ri Dios, y xa ye'iya' chi q'uix ri man jun oc achique quichajin.* Stg. 2:6. Riq'uin ri yixtajin, yin manak che'el nin-ij chive chi yiquicot iviq'uin.
Ri achique ruchojmil ri va'in c'uxle'el richin ri Ajaf
(Mt. 26:26-29; Mr. 14:22-25; Lc. 22:14-20)
23 Quiri' nin-ij chive, roma yin ja achel ruk'alajrisan can ri Ajaf ri nuc'utun can chivech, y quire' rubanic: Ri Ajaf Jesús chupan ri ak'a' tok xjach-e pa quik'a' ri coyoval che, na'ey xuli'ej jun pan pa ruk'a'. 24 Tok xumatioxij yan che ri Dios, xuper c'a, y quire' xu'ij: (Titz'ama', tichapa') y titija' ri pan re', roma jare' ri nu-cuerpo* C'o versiones quiyo'on jujun ch'abel más vave', achel “ri xperetaj ivoma”, o “ri xyo'ox ivoma”. ri xtic'amo-pe favor chive. Titija' c'a richin c'uxle'el vichin yin, xcha'. 25 Jac'a tok evayinak chic, ri Jesús xuq'uen-apu ri vaso richin ri pascua, y xu'ij: Ri vaso re', jare' ri c'ac'ac' ruvujil c'aslen* He. 9:15. ruchojmirisan ri Dios roma ri nuquiq'uel ri xtibin. Y jun bey, jun bey tok nikum rupan ri vaso, tibana' richin c'uxle'el vichin yin. Quiri' ri xu'ij ri Jesús. 26 Romari', jun bey, jun bey tok nitij ri pan y nikum rupan ri vaso, ja rucamic ri Ajaf nivelesaj rutzijol, c'a ja tok xtipe chic jun bey rija'.* Hch. 1:11; Ap. 1:7.
Tikanojij-ka achique nuq'uen-pe chi roj richin ru-cuerpo ri Jesucristo
27 Romari', xa achique na jun ri mana-ta rubeyal nu'on tok nutij ri pan y nukum rupan ri vaso c'uxle'el richin ri Ajaf, xa mac nu'on chirij ru-cuerpo y ruquiq'uel ri Ajaf. 28 Romari', chikajununal tikanic'oj-ka-ki' si utz o man utz ta ri nkutajin riq'uin,* 2 Co. 13:5; Gá. 6:4. y c'ajari' tikatija' ri pan y tikakumu' rupan ri vaso. 29 Roma xa achique na ri nitijo ri pan y nikumu rupan ri vaso c'uxle'el richin ri Ajaf, y xa man juba' nunojij chi xa jun cuerpo rubanon quiq'uin ri quiniman ri Ajaf, xa castigo nroyoj-ka pa ruvi'. 30 Xa romari' chi'icojol rix eq'uiy yeyavej, eq'uiy manak ruchuk'a' ri qui-cuerpo, y eq'uiy ri (xecom, xequen) yan e. 31 Roma c'a ri', xa ta roj nikanojij-ka achique nuq'uen-pe chi roj richin ri ru-cuerpo, man ta nika ri castigo re' pa kavi'. 32 Pero si nika castigo, xa richin nuc'astisaj kavech,* Job 5:17; Am. 3:2; He. 12:5. richin man ta nika ri nimalaj castigo pa kavi' junan quiq'uin ri vinak ri c'a benak na cánima riq'uin ri roch'ulef.
33 Roma c'a ri', rix aj-Corinto ri junan kaniman ri Jesucristo iviq'uin, tok nimol-ivi' richin ri va'in, tivoyo'ej-ivi' chivech. 34 Pero si c'o jun nivayijan, más utz tiva-pe chiracho, richin quiri' tok nimol-ivi', man xa tivoyoj-ka castigo pan ivi'. Y c'a c'o chic ch'aka' xquenchojmirisaj chivech tok xquixentz'eta'.

*11:1 2 Ts. 3:9.

*11:2 2 Ts. 2:15.

*11:4 1 Co. 12:10, 28; 14:3-6.

*11:5 Hch. 21:9.

*11:7 Gn. 1:26.

*11:8 Gn. 2:21-23.

*11:9 Gn. 2:18.

*11:10 Ec. 5:6.

*11:11 Gá. 3:28.

*11:12 Pr. 16:4; Ro. 11:36; 1 Co. 8:6; He. 1:2, 3.

*11:16 1 Ti. 6:4.

*11:18 1 Co. 1:10; 3:3; 6:1.

*11:19 Mt. 18:7; Lc. 17:1.

*11:19 Lc. 2:35.

*11:21 Jud. 12.

*11:22 Stg. 2:6.

*11:24 C'o versiones quiyo'on jujun ch'abel más vave', achel “ri xperetaj ivoma”, o “ri xyo'ox ivoma”.

*11:25 He. 9:15.

*11:26 Hch. 1:11; Ap. 1:7.

*11:28 2 Co. 13:5; Gá. 6:4.

*11:32 Job 5:17; Am. 3:2; He. 12:5.