6
Ri Jesús nik'ax chic jun bey pa tinamit Nazaret
(Mt. 13:53-58; Lc. 4:16-30)
Xel c'a e ri Jesús chiri' y xbe pa rutinamit, y ri ru-discípulos xebe chirij. Tok xuka ri sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús yerutijoj ri quimolon-qui' pa sinagoga. Eq'uiy xsatz quic'u'x tok xquic'axaj ri ch'abel ri xu'ij chique, y niquibila': ¿Achique c'a lugar petenak-vi ronojel ri reteman? Y, ¿achel yo'on-pe ri no'oj re' che, y ri uchuk'a' ri nibano chi yebanataj re milagros chuk'a'? Roma ri achi re' xa jun samajiy-che', ral ri María, quinimal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi, xecha'. Y ri vinak xa itzel xquina'* Is. 53:2, 3; Jn. 6:42. che ri Jesús. Pero ri Jesús quire' xu'ij chique ri vinak: Nis-ta jun profeta ri man ta niyo'ox ruk'ij, pero man coma ta ri aj-rutinamit, man coma ta ri (eralpachel, yaraj-c'uaxel)* Jn. 7:5. ni man coma ta ri aj pa racho, xcha' chique. Y manak che'el xu'on jun milagro ri Jesús chiri' pa rutinamit, xaxe ca'i-oxi' yeyavej ri xuya' ruk'a' pa quivi' richin xu'on chi xec'achoj. Ri Jesús can achique na xuna', roma ri ruvinak man niquinimaj ta achique rija'.* Jn. 1:11. Y xbe pa tak aldeas ri ec'o chiri' nakaj richin yerutijoj ri vinak.* Mt. 9:35.
Ri discípulos yetak richin nequitzijoj ruch'abel ri Dios
(Mt. 10:5-15; Lc. 9:1-6)
Ri Jesús xeroyoj ri doce ru-discípulos, xerutak-e chi caca', y xu'on-e chique chi c'o quik'a' chi yequelesaj itzel tak espíritu.* Mt. 10:1. Rija' xu'ij-e chique chi man jun achique tiquic'uaj richin ri quibey; xaxe ch'ami'y. Man tiquic'uaj morral, nis-ta pan, nis-ta méra pa tak (quipas, quic'an). Xaxe quixajab tiquicusaj-e, y man tiquic'uaj jun chic solaj quitziak. 10 Y xu'ij-e chique: Xa achique na jay yixoc-vi, chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xquixel-pe chupan ri lugar ri'. 11 Pero si c'o jun lugar man xtic'ul ta ivech, y man xticajo' ta xtiquic'axaj ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, tok yixel-pe chiri', (tiquiraj, titota') can ri pokolaj pa tak ivakan chiquivech ri aj chiri', richin tiquina'ej chi man utz ta ri xqui'en.* Lc. 10:10, 11; Hch. 13:51. Jac'a yin kitzij nin-ij chive, chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, más q'uiy castigo* He. 10:31. xtika pa quivi' ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra, xcha-e chique. 12 Xebe c'a ri discípulos, niquitzijoj chique ri vinak chi tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri quimac. 13 Q'uiy c'a itzel tak espíritu yequelesaj, y eq'uiy yeyavej niquiyala' can aceite olivo* Stg. 5:14. pa quivi' y yequic'achojrisaj can.
Ri rucamic ri Juan ri Bautista
(Mt. 14:1-12; Lc. 9:7-9)
14 Ri rey Herodes xrac'axaj chi ri Jesús q'uiy rutzijol chiquicojol ri vinak, pero nu'ij chi ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', y romari' ocunak nimalaj uchuk'a' riq'uin richin nitiquer yerubanala' milagros. Quiri' ri nunojij ri Herodes. 15 Jac'a ch'aka' niqui'ij chi ri Jesús ja ri profeta Elías,* Mt. 16:13, 14; Mr. 8:27, 28. ri xc'uje' ojer can. Ch'aka' chic niqui'ij chi jun profeta o jun chique ri profetas ri xec'uje' ojer can. 16 Tok ri rey Herodes xrac'axaj quiri', rija' nu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan ri Bautista ri xin-ij yin chi xcumix-e (rujolon, ruvi'), y vacami xc'astaj chic pe chiquicojol ri anima'i'. 17 Ri Herodes quiri' nunojij, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan y xxim pa cadena ri pa cárcel. Quiri' xu'on che ri Juan, roma ri Herodes rubanon-ka rixayil che ri Herodías,* Lc. 3:19, 20. rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes, 18 y ri Juan quire' ru'in che: Man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi abanon-ka avixayil che ri Herodías, rixayil* Lv. 18:16; 20:21; He. 13:4. ri animal. Quiri' ru'in che. 19 Romari' ri Herodías nikukut riq'uin royoval chirij ri Juan; can rurayin rucamic, pero man rilon ta achique nu'on richin nucamisaj. 20 Roma ri Herodes ruchajin utz ri Juan richin man jun achique ti'an che, roma reteman chi jun chojmilaj achi cha'on roma ri Dios. Y tok ri Herodes nrac'axaj ri nutzijoj ri Juan che, can man nril ta achique nu'on riq'uin ri ni'ix che, pero nika chuvech nrac'axaj. 21 Pero xuka c'a jun k'ij chi ri Juan nika pa ruk'a' ri Herodías, y ri' ja ri k'ij tok ri Herodes xu'on nimak'ij roma xuq'uis chic jun rujuna'. Ri Herodes xeroyoj ri nima'k tak quik'ij chupan ri ru-gobierno, ri e'uc'uay quichin ri soldados y ri vinak ri can c'o quik'ij pa departamento Galilea richin jun va'in. 22 Najin ri nimak'ij chiri', tok xoc-apu ri xten ral ri Herodías, y xxojo chiquivech ri etz'uyul chuchi' mesa, y xka chuvech ri Herodes y chiquivech conojel. Jac'ari' tok ri rey Herodes xu'ij che ri xten: Tac'utuj ri achique najo' y yin xtinya' chave, xcha'. 23 Can xuya' rutzij che y xu'ij: Xa achique na ri xtac'utuj, yin xtinya' chave, masque nic'aj che ronojel ri nin-en gobernar pa ruvi' nac'utuj, can xtinya' chave, xcha'. 24 Xel c'a e ri xten, y quire' xu'ij che ri rute': Ri rey Herodes c'o xusuj chuve, y ¿achique cami ninc'utuj che, yacha' rat? Jac'a ri rute' quire' xu'ij che: Ja ri (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista tac'utuj, xcha' che. 25 Xoc chic apu cha'anin ri xten riq'uin ri rey Herodes y xu'ij che: Yin ninjo' chi vacami mismo naya-pe pa jun plato ri (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha'. 26 Ri rey Herodes xpe nimalaj bis pa ránima tok xrac'axaj quiri', pero roma ruyo'on chic rutzij che, y can chiquivech ri ec'o-apu riq'uin chuchi' mesa ru'in-vi, rija' man xrojo' ta xu'ij che ri xten chi manak che'el. 27 Jac'ari' xutak-e jun soldado, y xu'ij chi tic'amer-pe (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista. 28 Xbe c'a ri soldado, xucumij-e (rujolon, ruvi') ri Juan chiri' pa cárcel, xuya' c'a pe pa jun plato, xuq'uen-pe che ri xten, y ri xten xberuya' che ri rute'. 29 Tok ru-discípulos ri Juan ri Bautista xquic'axaj ri xbanataj, xebe chuc'amic ri ru-cuerpo richin xquimuk.
Ri Jesús yerutzuk vo'o' mil vinak
(Mt. 14:13-21; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14)
30 Tok xetzolij-pe ri apóstoles, xquimol-apu-qui' riq'uin ri Jesús, y xquitzijoj che ronojel ri achique chi samaj ri xequibana' y ri achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios ri xquiya' chiquivech ri vinak. 31 Ri Jesús xu'ij c'a chique: Jo' kayon achique lugar manak vinak richin nkujuxlan juba'. Quiri' xu'ij chique roma can eq'uiy vinak ye'el-ye'oc quiq'uin, y romari' nis-ta manak tiempo richin yeva'.* Mr. 3:20. 32 Can xe'oc na vi e ri Jesús y ri ru-discípulos pa jun canoa y xebe pa jun lugar manak vinak. 33 Pero eq'uiy xetz'eto quichin tok xe'oc-e chupan ri canoa, y xa xquetemaj-e ruvech. Eq'uiy c'a xe'el-e chicakan ri pa tak tinamit richin xbequila' ri Jesús ri lugar ri xbe-vi, y xa ja yan chic rije' ec'o-apu na'ey. Tok ri Jesús y ri ru-discípulos (xe'apon, xe'ebos), ri vinak xquimol-apu-qui' chiquij. 34 Tok xel-e ri Jesús ri pa canoa, xutz'et chi eq'uiy vinak coyo'en, y xupokonaj quivech* Mt. 9:36; He. 4:15. roma e'achel ovejas ri manak quiyuk'unel; y (xutz'om, xuchop) c'a yerutijoj pa ruvi' q'uiy tak cosas.* Is. 54:13. 35 Jac'a tok xk'ak'ij-ka, ri ru-discípulos xejel-apu riq'uin y xqui'ij che: Ri rojc'o-vi manak vinak y ja xk'ak'ij-ka; 36 romari' más utz ye'atak-e ri vinak pa tak lugares nakaj y pa tak aldeas richin nequilok'o' pan roma manak achique richin niquitij, xecha' che. 37 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Rix quixtzuku quichin, xcha'. Y rije' xqui'ij che: ¿Najo' chi nekalok'o' pan che rajil vakxaki' ic' samaj richin yekatzuk conojel re'? xecha'. 38 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Te'itz'eta' ajani pan c'o iviq'uin, xcha'. Tok quitz'eton chic, rije' xqui'ij: Vo'o' pan y ca'i' quer, xecha'. 39 Jac'ari' xu'ij chique chi tiquibana' chi quetz'uye' conojel chi tak botzaj chosabána rex. 40 Y can quiri' vi xqui'en; chi a cien y chi nic'aj tak ciento xquic'uaj-qui', xetz'uye' pa ruvi' ri sabána. 41 Y ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj y xumatioxij che ri Dios. Jac'ari' xeruper ri pan, xuya-e chique ri ru-discípulos richin chi niquiya' chiquivech ri vinak, y xujachala' ri quer chiquivech conojel. 42 Conojel xeva' y jabel xnoj quipan. 43 C'ajari' xquimol ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta, y c'a xnoj na doce chaquech. 44 Y ri xeva', evo'o' mil achi'a'.
Ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri lago Galilea
(Mt. 14:22-27; Jn. 6:15-21)
45 Ri Jesús xerucusaj-e ri ru-discípulos chupan ri canoa, richin quenabeyaj-e chuvech c'a pa Betsaida, ri c'o-apu juc'an ruchi' ri lago; roma rija' c'a nich'o na can chique ri vinak richin yerutak-e chi tak cacho. 46 Y tok erutakon chic can chi tak cacho, rija' xbe-e chuvech jun juyu' richin nerubana' orar.* Mr. 1:35; Lc. 6:12. 47 Tok xoc-pe ri ak'a', ri Jesús c'a c'o na chiri', jac'a ri canoa ri ebenak-vi ri discípulos, pa nic'aj chic ya' c'o-vi-apu. 48 Rija' xerutz'et-apu ri ru-discípulos chi c'ayef ebenak y k'alaj chi ecosnak chic, roma ri cak'ik' nurutz'ajij-ri' chuvech ri canoa. Y c'a cumaj na sakar chupan ri rucaj parte richin ri ak'a', rija' nibin pa ruvi' ri ya' benak-apu quiq'uin, y xunojij chi nik'ax-e chiquivech. 49 Jac'a rije' tok xquitz'et chi c'o jun nibin pa ruvi' ri ya', xquinojij-ka chi jun xibinel, y xesiq'uin 50 roma conojel xetz'eto richin y xquixi'ij-qui'. Jac'a ri Jesús cha'anin xch'o-pe chique y xu'ij: ¡Ticovij-ivi', man tixi'ij-ivi'! Xa ja yin,* Mt. 14:27; Jn. 6:20. xcha'. 51 Xoc c'a e quiq'uin pa canoa, jac'ari' xtane-ka ri cak'ik'. Ri discípulos jani na xsatz quic'u'x y achique na xquina' tok xquitz'et ri xbanataj. 52 Rije' quiri' xqui'en roma man (k'axnak, novinak) ta chiquivech ri achique chi uchuk'a' c'o riq'uin ri Jesús, masque rije' xquitz'et tok xu'on chi xq'uiyer ruvech ri pan richin xerutzuk ri vinak. Roma ri cánima cof* Jer. 17:9; Mr. 3:5; 8:17; 16:14. rubanon jumul.
Ri Jesús nu'on chi yec'achoj ri yeyavej ri ec'o pa Genesaret
(Mt. 14:34-36)
53 Tok quik'asan chic ruvi' ri lago, (xe'apon, xe'ebos) pa Genesaret y xquixim can ri canoa chiri'. 54 Jac'a tok xe'el-e chupan ri canoa, cha'anin xetemex ruvech ri Jesús coma ri ec'o chiri'. 55 Pa ronojel c'a lugar ri ec'o-pe nakaj xequiyala-vi rutzijol, romari' ri vinak can ja ri achique lugar xquic'axaj chi c'o-vi, chiri' xequic'uaj-vi ri yeyavej chuvech tak varo'el. 56 Xa achique na juyu', aldea o tinamit ntoc-vi ri Jesús, ri vinak xequiyala' ri yeyavej chuchi' tak bey ri nik'ax-vi rija', y niquic'utula' favor che chi tuya' lugar chique ri yeyavej chi masque xaxe juba' ruchi' rutziak (niquitz'om, niquichop) apu. Y conojel ri (yetz'amo, yechapo) apu, yec'achoj riq'uin ri quiyabil.

*6:3 Is. 53:2, 3; Jn. 6:42.

*6:4 Jn. 7:5.

*6:6 Jn. 1:11.

*6:6 Mt. 9:35.

*6:7 Mt. 10:1.

*6:11 Lc. 10:10, 11; Hch. 13:51.

*6:11 He. 10:31.

*6:13 Stg. 5:14.

*6:15 Mt. 16:13, 14; Mr. 8:27, 28.

*6:17 Lc. 3:19, 20.

*6:18 Lv. 18:16; 20:21; He. 13:4.

*6:31 Mr. 3:20.

*6:34 Mt. 9:36; He. 4:15.

*6:34 Is. 54:13.

*6:46 Mr. 1:35; Lc. 6:12.

*6:50 Mt. 14:27; Jn. 6:20.

*6:52 Jer. 17:9; Mr. 3:5; 8:17; 16:14.