7
Ri nibano man ch'ajch'oj ta che ruc'aslen jun vinak
(Mt. 15:1-20)
Riq'uin ri Jesús chiri', xquimol-apu-qui' achi'a' fariseos y ca'i-oxi' achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés ri epetenak pa tinamit Jerusalem. Rije' xequitz'et chi ec'o chique ri ru-discípulos ri Jesús yeva', pero man ch'ajch'oj ta quik'a'. Quiri' xqui'ij rije' roma ri discípulos man xquich'aj ta ka quik'a' achel niqui'en ri achi'a' ri'. Roma ri achi'a' fariseos y conojel ri israelitas, ley quibanon che ri bin can coma ri ojer tak quivinak, y romari' si man niqui'en ta utz-utz pa ruchojmil ri ch'ajoj-k'a' achel c'utun can chiquivech, man yeva' ta. Tok yetzolij-pe ri pa tak c'ayibel, man yeva' ta si man niquich'ajch'ojij ta qui' na'ey. Jalajoj tak costumbres ri quic'ulun can quiq'uin ri ojer tak quivinak ri quibanon ley chique achel ri ch'ajoj tak kumbel-ya', ch'ajoj tak bojo'y, ch'ajoj tak lak ri ebanon che ch'ich' y ri ch'ajoj ri yequi'en che ri lugar yerak'e-vi tok yeva'. Romari' ri achi'a' fariseos y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achique roma ri a-discípulos man niquinimaj ta ri qui'in can ri nimalaj tak kamama'? Roma tok yeva' man niqui'en ta ri ch'ajoj-k'a' achel qui'in can ri kamama', xecha'. Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Rix xa ca'i' rupalaj ri itzij. Can pa choj ru'in can ri profeta Isaías chivij chupan ri rutz'iban can ri nu'ij:
Ri vinak re' xaxe riq'uin quichi' niquiya-vi nuk'ij,
Jac'a ri cánima naj c'o-vi-e viq'uin.
Man jun nic'atzin-vi chi niquiya' nuk'ij,
Roma xa yepaxa'an riq'uin quitzij vinak y niqui'ij chi jari' ri nic'atzin chi ni'an.* Is. 29:13.
Quiri' rutz'iban can ri Isaías.
Riq'uin ri yixtajin, rix xa iyo'on can juc'an ri ru'in can ri Dios, y xa ja ri qui'in can ri ivinak ojer ri yixtajin riq'uin, achel ri ch'ajoj tak bojo'y y ch'ajoj tak kumbel-ya'. Y q'uiy chic más achel ri' ri ye'ibanala', xcha' ri Jesús chique.
Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: Rix jabel ivilon ruchojmil richin iyo'on can juc'an ri ru'in can ri Dios, riq'uin ni'en ri quic'utun can ri ivati't-imama' ojer. 10 Roma ri erutz'iban can ri Moisés nu'ij: Taya' quik'ij ri ate-atata'.* Ex. 20:12; Dt. 5:16. Y ri itzel nich'o chirij rute' o rutata', man roma chic q'ues, xa ticamises.* Ex. 21:17; Lv. 20:9. Quiri' ri tz'iban can. 11 Jac'a rix niya' quino'oj ri vinak y quire' ni'ij chique: Vacami quire' ti'ij chique ri ite-itata': Yin man yitiquer ta chic yixinto', roma ri c'o viq'uin ri c'o ta che'el nincusaj richin yixinto', xa nusujun chic che ri Dios.* 1 Ti. 5:8. Quiri' quino'oj niya' rix ri vinak. 12 Junan nu'ij chi rix man niya' ta chic lugar chique chi yequito' ri quite-quitata'. 13 Xa iyo'on can juc'an ri ru'in can ri Dios riq'uin ni'en ri quic'utun can ri ivati't-imama' ojer. Y q'uiy chic más achel re' ri ye'ibanala'. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri fariseos y chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley.
14 Jac'ari' xeroyoj-apu conojel ri quimolon-qui' chiri' y xu'ij chique: Tivac'axaj c'a chi'ivonojel ri xtin-ij y (tik'ax, tino') chivech: 15 Man jun achique ntoc pa ruchi' ri vinak ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios,* Ro. 14:17; 1 Co. 8:8; 1 Ti. 4:4. xa ja ri ntel-pe riq'uin ri ránima ri nibano chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. 16 Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij, xcha' ri Jesús chique ri vinak. 17 Tok ri Jesús xeruya' can, rija' xbe ri pa jay, y chiri' ri discípulos xquic'utuj ruchojmil ri ejemplo che. 18 Jac'a rija' xu'ij chique: ¿Ja jun rix man iveteman ta ruchojmil ri achique xin-ij? Tivetemaj c'a chi jun vinak, mana-ta ri achique yerutij-ka ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. 19 Roma ri nutij-ka, man pa ránima ta ni'e-vi, xa chupan ni'e-vi-ka, y xa ntel-e. Riq'uin ri quiri' xu'ij ri Jesús, xu'on chi ronojel ri nitij pa ruvi' ri roch'ulef, can utz vi richin yetij.* Hch. 10:15; 11:9. 20 Jari' tok ri Jesús quire' chic xu'ij: Ja ri achique ntel-pe pa ránima jun vinak, jari' ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. 21 Roma pa ránima ntel-vi-pe chi ja ri man utz ta yerunojij,* Gn. 6:5; 8:21; Hch. 8:22. chi nuc'amala-ri' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin c'ulan-vi, chi nucusaj ri ru-cuerpo richin nic'uje' xa achok riq'uin na, chi nicamisan, 22 chi nelak', chi ni'e ránima pa ruvi' méra, chi yerubanala' itzel tak no'oj, chi nusetz quino'oj vinak, chi man nuk'at ta ri' yerubanala' mac ri nuyec q'uix, chi nikukut pa ránima chiquij ri utz ec'o, chi yerubila' tzij chiquij ch'aka' chic, chi nuna-ri' chi c'o ruk'ij, y chi man jun runo'oj riq'uin ri yerunojij. 23 Ronojel itzel tak no'oj achel re' pa ránima ri vinak ntel-vi-pe, y jari' ri nibano che chi man ch'ajch'oj ta chuvech ri Dios. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos.
Jun ixok aj-Sirofenicia cukul ruc'u'x riq'uin ri Jesús
(Mt. 15:21-28)
24 Xcataj c'a e ri Jesús chiri', xel-e pa roch'ulef Israel, xbe chupan ri lugar ri c'o-vi ri tinamit Tiro y ri tinamit Sidón. Tok c'o chic chiri', xoc pa jun jay, y man nrojo' ta nina'ex chi chiri' c'o-vi. Pero man xtiquer ta xrevaj-ri' chiquivech ri vinak. 25 Roma c'o jun ixok c'o jun ral xten ri ocunak jun itzel espíritu riq'uin. Ri ixok ri' tok xrac'axaj chi chiri' c'o-vi ri Jesús, xbe riq'uin y xxuque' chuvech. 26 Ri ixok ri' man israelita ta,* Gá. 3:28; Col. 3:11. xa vinak aj-Sirofenicia, y nuc'utuj ruquemelal che chi trelesaj ri itzel espíritu riq'uin ri ral. 27 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Nic'atzin chi na'ey na ri ralc'ua'l ri tata'aj quetzuk can utz-utz.* Mt. 10:5, 6; Ef. 2:11-13. Roma man utz ta chi ri pan quichin ri ac'ola' neleses chique richin niyo'ox chiquivech ch'utik tz'i', xcha'. 28 Pero ri ixok xu'ij: Ajaf, can kitzij ri na'ij. Pero hasta ri ch'utik tz'i' ri yec'uje-apu chuxe' ri mesa, yequisic' ri ruchi' tak pan ri yequitzakala-ka ri ac'ola', xcha'. 29 Roma ri ch'abel ri xa'ij, vacami catzolij, ri itzel espíritu xel yan e riq'uin ri aval, xcha' ri Jesús che. 30 Tok ri ixok xtzolij chiracho, xa relic cotz'ol ri ral choch'at xerila', roma ri itzel espíritu elenak chic e riq'uin.
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun vinak man nac'axan ta ni man ntel ta utz rutzij
31 Tok ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-pe chupan ri lugar ri c'o-vi ri tinamit Tiro, rija' c'a xk'ax na pa tinamit Sidón y chupan ri lugar rubinan Decápolis richin xxule-ka ri achique lugar c'o-vi ri lago Galilea. 32 Tok c'o chic chiri', c'o jun man nac'axan ta ni man ntel ta utz rutzij ri xbeyo'ox chuvech. Ri ec'amayon-pe, niquiquemelaj-qui' niquic'utuj favor che ri Jesús chi tuya' ruk'a' pa ruvi' ri niyavej. 33 Ri Jesús xuc'uaj-e ruyon juc'an y xuju' ri ruvi-ruk'a' pa tak ruxiquin, xchuban c'a,* Mr. 8:23; Jn. 9:6. y xuya-apu ruvi' ruk'a' chutza'n ri rak' ri niyavej. 34 Xtzu'un c'a e ri Jesús chicaj,* Mr. 6:41; Jn. 11:41. xjik'ijo'* Jn. 11:33, 38. y xu'ij: Efata. Ri tzij ri' nu'ij: Tijakataj.
35 Xe quiri' xu'ij ri Jesús, ja xejakataj ruxiquin ri niyavej y xsok'opitaj ri rak', y xtiquer xch'o utz. 36 Y ri Jesús xu'ij chique ri vinak chi nis-ta jun achok che tiquitzijoj-vi* Is. 42:1, 2. ri xbanataj. Jac'a tok quiri' nu'ij-e chique, xa más niquelesaj rutzijol. 37 Y ri vinak can achique na niquina'* Mt. 15:31; Mr. 6:51. niqui'ij: Jabel ri xu'on. Roma nu'on chique ri man ye'ac'axan ta chi yec'achoj; y nu'on chique ri man yech'o ta chi yech'o, yecha'.

*7:7 Is. 29:13.

*7:10 Ex. 20:12; Dt. 5:16.

*7:10 Ex. 21:17; Lv. 20:9.

*7:11 1 Ti. 5:8.

*7:15 Ro. 14:17; 1 Co. 8:8; 1 Ti. 4:4.

*7:19 Hch. 10:15; 11:9.

*7:21 Gn. 6:5; 8:21; Hch. 8:22.

*7:26 Gá. 3:28; Col. 3:11.

*7:27 Mt. 10:5, 6; Ef. 2:11-13.

*7:33 Mr. 8:23; Jn. 9:6.

*7:34 Mr. 6:41; Jn. 11:41.

*7:34 Jn. 11:33, 38.

*7:36 Is. 42:1, 2.

*7:37 Mt. 15:31; Mr. 6:51.