5
Q'uiy quer xechapatej roma jun milagro
Y jun k'ij, tok ri Jesús c'o chiri' chuchi' ri ya' rubini'an Genesaret,* Mt. 4:18; Mr. 1:16. janíla c'a vinek xe'apon riq'uin, Lc. 12:1. roma nicajo' nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios. Y re vinek re' can janíla vi e q'uiy, romari' niquipitz' ri Jesús. Pero rija' chanin xutz'et-apo ca'i' canoas ec'o can chuchi' ri ya', y man jun c'o chiquipan. Roma re cajaf re canoas re' e chapoy tak quer, y ri hora ri' xa quichapon ruch'ajic ri quiya'l chapbel-quer. Y jun c'a chique re canoas re' richin ri Simón. Y chupan re ru-canoa ri Simón, xoc-vi-el ri Jesús. Y rija' xubij c'a chire ri Simón chi que'oc-apo juba' pa ruvi' ri ya'. Y rija' xtz'uye-ka chiri' pa canoa, y xuchop-pe quitijoxic ri vinek riq'uin ri ruch'abel ri Dios. Mt. 13:2. Tok ri Jesús xtane' richin nich'on quiq'uin re vinek re', rija' xubij chire ri Simón: Jo-apo acuchi nim rupan ri ya', y que'iya-ka ri iya'l chapbel-quer.§ Jn. 21:6.
Pero jari' tok ri Simón xubij chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Roj junak'a' xojc'ase'* Jn. 21:3. richin xekacanoj quer, y xa man jun xkachop. Pero roma c'a can ja rat yabin chi tikaya-ka re ya'l chapbel-quer re pa ya', nikaya-ka.
Y tok xquiya-ka ri quiya'l chapbel-quer, can ec'o na vi. Can janíla c'a quer xe'oc chupan ri ya'l, y romari' ri ya'l xuchop nirak'ach'itej roma ri calal ri quer. Romari' re achi'a' chapoy tak quer re' xquiben-apo retal chique ri ch'aka' chic cachibil Lc. 5:10. ri ec'o pa jun chic canoa, richin quepe chiquito'ic. Y ri cachibil can xepe na vi chiquito'ic. Y ri ca'i' canoas xequinojisaj chi quer. Romari' re ca'i' canoas re' yebe yan chuxe' ya'. Y tok ri Simón ri nibix chuka' Pedro chire, xutz'et chi jun milagro ri xbanatej quiq'uin ri quer, rija' xbexuque' Dn. 8:17. chuvech ri Jesús, y xubij chire: Ajaf, yin xa in jun achin aj-mac, man ruc'amon ta c'a chi yac'oje-pe viq'uin,§ Ex. 20:19; Jue. 13:22; 1 S. 6:20; 2 S. 6:9; 1 R. 17:18; 1 Cr. 13:12; Job 42:5, 6. rat ri janíla ak'ij-ac'ojlen.
Quere' xubij ri Simón roma rija' man jun bey rutz'eton chi que ta re' nibanatej. Y can que chuka' ri' conojel ri e benek riq'uin. Rije' can achique la xquina' tok xquitz'et chi janíla quer xequichop ri k'ij ri'. 10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri e rachibil ri Simón, ri e ruc'ajol ri jun achin rubini'an Zebedeo, can achique la xquina' tok xquitz'et ri xbanatej. Romari' ri Jesús xubij chire ri Simón: Man c'a tisach ac'u'x roma ri xatz'et. Re rubanon-pe at jun achin chapoy-quer,* Ez. 47:9, 10; Mt. 4:19; Mr. 1:17. pero re xtibe-apo, xtavetamaj chuka' xque'achop vinek, richin queri' yinquitzekelbej.
11 Y re achi'a' chapoy tak quer re' xequiq'uen-pe ri qui-canoas c'a chuchi' ri ya'. Re achi'a' re' xquiya' can ri quisamaj y xquitzekelbej-el ri Jesús. Mt. 4:20; 19:27; Mr. 1:18; Lc. 18:28; Fil. 3:7, 8.
Ri Jesús nrelesaj-el ri lepra chirij jun achin
12 Y tok ri Jesús xapon c'a pa jun tinamit, xapon c'a jun achin riq'uin, jun achin yava' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Re achin re', can xe xutz'et ri Jesús, xbexuque' chuvech y xulucuba-ka ri rujolon (ruvi') chuvech. Y xubij chire ri Jesús: Ajaf, yin vetaman chi yatiquir yinac'achojirisaj chire re nuyabil, pero man vetaman ta achique nanojij pa nuvi', Mt. 8:2; Mr. 1:40. xcha'.
13 Y ri Jesús can jari' xuchop-apo ri achin yava' riq'uin ri lepra y xubij chire: Ninvajo' chi yac'achoj. Tiq'uis c'a el re yabil re' chavij, xcha' chire. Y can xe xubij quere' ri Jesús, can jari' xq'uis-el ri ru-lepra ri achin.§ Gn. 18:14; Jer. 32:17, 27; Mt. 8:8, 9; 9:28; Mr. 9:22-24; He. 7:25.
14 Ri Jesús xuchilabej c'a el chire re achin re' chi man tutzijoj chique ri vinek ri xbanatej riq'uin. Y xubij chuka' el chire: Vacami xa choj cabiyin pa rachoch ri Dios, richin queri' te'ac'utu-avi' chuvech ri sacerdote. Y can taya' c'a ri nubij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés.* Lv. 13:1; 14:4, 10, 21, 22; Mt. 8:4. Chupan ri vuj ri' nubij ri nic'atzin chi naya' rat, richin nak'alajirisaj chi at ch'ajch'oj chic, xcha-el chire.
15 Pero ri Jesús más c'a xbiyin rutzijol, y janíla c'a vinek niquimol-qui' riq'uin. Mt. 4:25; Mr. 3:7; Lc. 12:1; 14:25; Jn. 6:2. Ec'o c'a vinek ri yepe riq'uin, nicajo' nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios. Y ec'o c'a ch'aka' chic nicajo' chi yec'achojirisex-el roma rija'. 16 Y rija' jac'a ri pa tz'iran ruvach'ulef nibe-vi, richin chi nuben orar. Mr. 6:46; 14:23.
Ri Jesús nuc'achojirisaj jun achin siquirinek
17 Y jun c'a k'ij, ec'o c'a achi'a' fariseos y ec'o chuka' etamanela' chirij ri ley§ Lc. 2:46; Hch. 5:34. ri xbequic'ulu-qui' ri acuchi c'o-vi ri Jesús. Ec'o c'a chique rije' ri e petenek c'a quela' pa tak tinamit ri ec'o pa Galilea. Ec'o e petenek pa tinamit Jerusalem y pa ch'aka' chic tinamit ri ec'o pa Judea. Re etamanela' y re fariseos c'a re' e tz'uyul-apo chiquicojol ri vinek ri ye'ac'axan ri ruch'abel ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquivech. Y ri Jesús can c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, richin yeruc'achojirisaj ri yava'i'. 18 Y c'o c'a jun achin siquirinek uc'uan-apo coma achi'a' chuvech ri ruvarabel.* Mt. 9:2; Mr. 2:3. Y rije' xcajo' c'a xe'oc-apo pa jay c'a riq'uin ri Jesús, richin niquiya' ri quiyava' chuvech. 19 Pero re achi'a' re' man xetiquir ta xe'oc-apo chupan ri jay, roma janíla e q'uiy vinek quimolon-qui' chiri'. Romari' rije' xquich'ob chi xejote' pa ruvi' ri jay, 2 S. 11:2. y xquisol ri ruvi'. Y c'ari' xquikasaj-ka ri varabel ri acuchi li'an-vi-el ri achin siquirinek. Re yava' re' can c'a chuvech ri Jesús xbec'oje-vi-ka, chiri' chiquicojol ri vinek. 20 Y tok ri Jesús xutz'et chi ri achi'a' ri e uc'uayon-apo ri achin yava', can quicukuban-vi quic'u'x riq'uin rija', xubij chire ri achin yava': Ri amac xecuyutej. Hch. 5:31; Ap. 2:23.
21 Can xe xcac'axaj re ch'abel re' ri etamanela' chirij ri ley y ri achi'a' fariseos, re achi'a' re' can jari' xquichop niquich'ob-ka: ¿Achique c'a achin re'? ¿Y achique roma tok nuben chi ja rija' ri Dios?§ Mt. 9:3; Mr. 2:6, 7. ¿Roma achique ta c'a vinek nicuyun mac? Man jun. Xaxe ri Dios ri nicuyun mac, yecha' c'a pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús jebel retaman ri niquich'ob ri etamanela', y retaman chuka' ri niquich'ob ri achi'a' fariseos. Romari' rija' xubij chique: ¿Achique c'a roma tok rix nich'ob quere'?* Ex. 34:7; Sal. 32:5; 103:3; Is. 1:18; 43:25; Dn. 9:9. 23 Roma vi yin yitiquir ninben chire re jun achin siquirinek re', richin nibiyin-el y nibe, ¿yitiquir ta cami ninbij chuka' chire chi nincuy rumac? ¿Achique nibij rix? 24 Vacami c'a, richin chi rix nivetamaj chi yin ri xinalex chi'icojol can c'o uchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac, Is. 53:11; Mt. 9:6; 28:18; Jn. 5:22, 23; Hch. 5:31; Col. 3:13. titz'eta' c'a, xcha' rija'.
Y jari' tok ri Jesús xubij chire ri achin siquirinek: Ninbij c'a chave: Cayacatej, tac'uaj-el la avarabel y cabiyin chi'avachoch, xuche'ex roma ri Jesús.
25 Y ri achin siquirinek, can jari' xpa'e-el. Can chiquivech conojel vinek ri quimolon-qui' chiri' xpa'e-el rija'. Y xuc'ol-el ri ruvarabel ri acuchi cotz'oban-vi-pe, y xbe. Y rija' janíla c'a nuya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios Sal. 103:1. ri xtzolin-el chirachoch. 26 Y conojel ri vinek ri quimolon-qui' chiri', xsach quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton ta chi queri' nibanatej. Re vinek c'a re' janíla xquiya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios,§ Lc. 5:8. y quixibin-qui' niquibij: Chupan re jun k'ij re' xekatz'et milagros ri man jun bey e tz'eton.
Ri Jesús y ri Leví
27 Ri Jesús xel c'a pe chiri', y xutz'et c'a jun achin moloy-alcaval. Re achin re' rubini'an Leví, y tz'uyul pa jun ch'aquet, nuc'ul can ri alcaval ri nitoj can. Y ri Jesús xubij chire: Quinatzekelbej.* Mt. 9:9; Mr. 2:13, 14.
28 Y jac'ari' tok rija' xbeyacatej-pe ri acuchi tz'uyul-vi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xrojkaj-el ri Jesús. Mt. 9:10; Mr. 2:15.
29 Y c'a juba' ri', ri achin rubini'an Leví xuben c'a jun nima-va'in pa rachoch, jun nima-va'in ri can richin vi ri Jesús, pero chuka' xeroyoj ri moloy tak alcaval y chuka' ch'aka' chic vinek. Lc. 15:1. Y conojel c'a re' junan e tz'uyul ri pa mesa riq'uin ri Jesús y ri rutijoxela'. 30 Y ec'o c'a etamanela' chirij ri ley y ec'o chuka' achi'a' fariseos ri ec'o-apo chiri'. Y re etamanela' y re fariseos re', q'uiy c'a tzij yequibila-apo chiquij ri rutijoxela' ri Jesús. Yequibila' c'a apo chique: ¿Achique roma tok rix yixva-yixuc'ya' quiq'uin re moloy tak alcaval y re ch'aka' chic vinek ri xa e aj-maqui'? yecha'.
31 Pero ri Jesús xubij chique ri achi'a' fariseos y ri etamanela': Jun ak'omanel man ja ta ri e utz ri yerak'omaj. Rija' yerak'omaj ri c'o quiyabil. 32 Y romari' yin man xipe ta chiquicanoxic vinek ri choj quic'aslen. Yin xipe chiquicanoxic ri aj-maqui', ri nic'atzin chi nitzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios,§ Mt. 9:13; 1 Ti. 1:15. xcha' ri Jesús.
Ec'o yec'utun chire ri Jesús chi achique roma tok ri rutijoxela' man jun k'ij niquichajij richin chi man yeva' ta richin niquiben orar
33 Y ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chirij ri ley xquic'utuj chire ri Jesús: ¿Achique roma tok ri rutijoxela' ri Juan can quicha'on k'ij richin man yeva' ta, richin yequibanala' oraciones chire ri Dios? Y can que chuka' ri' niquiben ri quitijoxela' ri achi'a' fariseos, pero ri atijoxela' rat man que ta ri' niquiben, xa yeva-ye'uc'ya',* Mt. 9:14; Mr. 2:18. xecha' chire.
34 Y ri Jesús xubij chique: ¿Achique nibij rix? ¿Ruc'amon cami chi rix niben chi man yeva' ta ri e oyon pa jun c'ulubic, Mt. 22:2; Lc. 14:16-23; 2 Co. 11:2; Ap. 19:7; 21:2. tok xa c'a c'o na ri ala' c'a ruc'ulubic quiq'uin? Man ruc'amon ta. 35 Pero xtapon ri k'ij tok re ala' re' xtelesex-el Dn. 9:26; Zac. 13:7; Mt. 6:16, 17; Jn. 7:33; Hch. 13:2, 3; 1 Co. 7:5; 2 Co. 6:4, 5; 11:27. chiquicojol, y jari' tok xtiquiben chi man yeva' ta, richin niquiben orar.
36 Chuka' ri Jesús xrucusaj re jun c'ambel-tzij re' chiquivech: Man jun vinek nelesan jun c'ojobel chire jun tziek c'ac'a', y c'ari' nucusaj ta richin nuc'ojoj jun tziek ri xa ri'j chic. Roma vi c'o jun ri nibanon queri', c'ayef. Roma can nuretz-ka ri tziek c'ac'a' richin nrelesaj jun c'ojobel, y re c'ojobel re' xa man nuq'uen ta ri jun rutziak ri xa ri'j chic.§ Mt. 9:16, 17; Mr. 2:21, 22. 37 Y que chuka' ri' man jun niyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un c'ojlibel ri xa ucusan chic. Roma vi queri' niban, y ri tz'un xa man niyukuk ta chic, ri tz'un nibojbo' y niq'uis-el ri vino chupan. Y ri tz'un chuka' man jun chic nic'atzin-vi. 38 Pero chupan jun c'ac'a' c'ojlibel, utz niyaque' c'ac'a' vino, roma can c'a niyukuk na jebel y man nibojbo' ta. Ri vino can niyaque' c'a jebel chupan. 39 Y man jun ri rukumun vino ri c'o yan chic tiempo yaquel, y c'a ta ri' nrajo' ri c'ac'a' vino. Man que ta ri'. Roma xa xtubij: Ri vino ri c'o yan chic tiempo yaquel jari' ri más utz, xticha'.

*5:1 Mt. 4:18; Mr. 1:16.

5:1 Lc. 12:1.

5:3 Mt. 13:2.

§5:4 Jn. 21:6.

*5:5 Jn. 21:3.

5:7 Lc. 5:10.

5:8 Dn. 8:17.

§5:8 Ex. 20:19; Jue. 13:22; 1 S. 6:20; 2 S. 6:9; 1 R. 17:18; 1 Cr. 13:12; Job 42:5, 6.

*5:10 Ez. 47:9, 10; Mt. 4:19; Mr. 1:17.

5:11 Mt. 4:20; 19:27; Mr. 1:18; Lc. 18:28; Fil. 3:7, 8.

5:12 Mt. 8:2; Mr. 1:40.

§5:13 Gn. 18:14; Jer. 32:17, 27; Mt. 8:8, 9; 9:28; Mr. 9:22-24; He. 7:25.

*5:14 Lv. 13:1; 14:4, 10, 21, 22; Mt. 8:4.

5:15 Mt. 4:25; Mr. 3:7; Lc. 12:1; 14:25; Jn. 6:2.

5:16 Mr. 6:46; 14:23.

§5:17 Lc. 2:46; Hch. 5:34.

*5:18 Mt. 9:2; Mr. 2:3.

5:19 2 S. 11:2.

5:20 Hch. 5:31; Ap. 2:23.

§5:21 Mt. 9:3; Mr. 2:6, 7.

*5:22 Ex. 34:7; Sal. 32:5; 103:3; Is. 1:18; 43:25; Dn. 9:9.

5:24 Is. 53:11; Mt. 9:6; 28:18; Jn. 5:22, 23; Hch. 5:31; Col. 3:13.

5:25 Sal. 103:1.

§5:26 Lc. 5:8.

*5:27 Mt. 9:9; Mr. 2:13, 14.

5:28 Mt. 9:10; Mr. 2:15.

5:29 Lc. 15:1.

§5:32 Mt. 9:13; 1 Ti. 1:15.

*5:33 Mt. 9:14; Mr. 2:18.

5:34 Mt. 22:2; Lc. 14:16-23; 2 Co. 11:2; Ap. 19:7; 21:2.

5:35 Dn. 9:26; Zac. 13:7; Mt. 6:16, 17; Jn. 7:33; Hch. 13:2, 3; 1 Co. 7:5; 2 Co. 6:4, 5; 11:27.

§5:36 Mt. 9:16, 17; Mr. 2:21, 22.