18
Ri c'ambel-tzij chirij jun malca'n-ixok y jun k'atoy-tzij
Y ri Jesús xutzijoj c'a jun c'ambel-tzij chique ri rutijoxela', richin chi nuc'ut chiquivech chi can nic'atzin-vi chi jantape'* Lc. 21:36; Ro. 12:12; Ef. 6:18; Col. 4:2; 1 Ts. 5:17. tiquibana' orar y man tiquimalij rubanic. Rija' xubij c'a chique: Pa jun c'a tinamit xc'oje' jun k'atoy-tzij ri can man nuxibij ta ri' chuvech ri Dios, y man jun chuka' quejkalen ri vinek chuvech. Y chupan c'a chuka' ri tinamit ri', c'o c'a jun malca'n-ixok. Y ri malca'n-ixok ri' nel-noc c'a riq'uin ri jun k'atoy-tzij ri', richin nuc'utuj utzil chire chi tuto' richin chi nich'acon chirij ri banayon ch'a'oj chire. Y q'uiy c'a k'ij ri xk'ax, y ri k'atoy-tzij man nrajo' ta nuto' ri ixok malca'n. Pero jun k'ij re k'atoy-tzij re' xuch'ob c'a ka pa ránima: Stape' man in nimey ta richin ri Dios, ni man jun chuka' quejkalen re vinek chinuvech, pero roma c'a re ixok re' nel-noc re viq'uin, tinto' na c'a. Roma vi man xtinto' ta, xtic'o Lc. 11:8. nuc'u'x pa ruk'a'. Queri' nubij ri c'ambel-tzij ri xutzijoj ri Jesús.
Y c'ari' ri Ajaf Jesús xubij: Yin vetaman chi rix xivac'axaj ri jebel tak ch'abel ri xerubij ri k'atoy-tzij, y rija' xa man choj ta. C'a ta la' chic c'a ri Dios chi man ta xqueruto' 2 Ts. 1:6. ri vinek ri e rucha'on chic rija' y chi pak'ij chi chak'a' niquiben orar. ¿Ri Dios man chanin ta cami xqueruto-pe ri vinek ri e rucha'on chic? Yin can ninbij c'a chive chi chanin xqueruto-pe. Y tok yin ri xinalex chi'icojol xquipe§ He. 10:37; 2 P. 3:8, 9. chic jun bey vave' chuvech re ruvach'ulef, ¿c'a ec'o cami vinek ri quicukuban quic'u'x riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús.
C'ambel-tzij chirij jun fariseo y jun moloy-alcaval
Y ri Jesús xuya' chic c'a jun c'ambel-tzij chiquivech ri vinek, roma ec'o chique rije' ri niquich'ob chi janíla e choj,* Lc. 10:29; 16:15. y yequetzelaj ri ch'aka' chic vinek. Romari' ri Jesús xubij: 10 Ec'o c'a e ca'i' achi'a' ri xebe pa rachoch ri Dios che oración. Ri jun achin, jun chique ri fariseos, y ri jun chic jun moloy-alcaval. 11 Ri achin fariseo pa'el, ruyon nuben orar, y nubij c'a chupan ri ru-oración: Dios, matiox ninya' chave roma yin man in junan ta quiq'uin ri ch'aka' chic. Roma ri ch'aka' chic vinek e elek'oma', e canoy quichin ch'aka' chic ixoki', y man e choj ta chupan ri quic'aslen. Is. 1:15; 58:2; Ap. 3:17. Ni man in junan ta c'a chuka' riq'uin la jun achin moloy-alcaval la'. 12 Roma yin can ca'i' k'ij pa jun semana ri man yiva' ta, richin ninben orar. Y ronojel ri ninch'ec, lajuj ninben chire, y jun chire ri' ninya' chave rat, xcha' ri fariseo pa ru-oración. 13 Y jac'a ri moloy-alcaval c'a nej xc'oje-vi can richin nuben orar. Pa'el c'a nuben orar, pero jun lucul-vi chiri', roma chuvech rija' can man ruc'amon ta nuyec ri runak'-ruvech chicaj y rija' nubajila' c'a ruva-ruc'u'x riq'uin ri ruk'a', y nubij c'a chire ri Dios: Tajoyovaj nuvech, roma yin in jun aj-mac chavech. 14 Can kitzij ninbij chive, xcha' ri Jesús, chi ri achin moloy-alcaval xtzolin-el, y man jun rumac xc'ulun can chuvech ri Dios. Jac'a ri achin fariseo man que ta ri' xc'ulun chuvech ri Dios. Roma xabachique c'a ri nunimirisaj-ri', Job 22:29; 40:9-13; Is. 2:11-17; Stg. 4:6; 1 P. 5:5, 6. xtiban c'a chire chi xtikasex ruk'ij. Jac'a ri ruch'utinirisan-ri', xtiniminirisex ruk'ij, xcha' ri Jesús.
Ri Jesús yerajo' chuka' ri ac'uala'
15 Y ri vinek yequic'amala'§ Mt. 19:13; Mr. 10:13. c'a pe ri ac'uala' c'a riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta el ri ruk'a' pa quivi'. Y ri rutijoxela' ri Jesús xquitz'et, y xquibij chique ri vinek chi man tiquiben queri'. 16 Pero ri Jesús xeroyoj ri rutijoxela', y xubij chique: Tiya' k'ij richin chi ri ac'uala' yepe* 1 Co. 14:20. c'a viq'uin yin, y man que'ik'et. Roma ri xque'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri e achi'el ri ac'uala'. 17 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi ri xa man niquiben ta achi'el ri ac'uala' richin chi niquijech-qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha'.
Ri achin beyon ri xch'on riq'uin ri Jesús
18 Y c'o c'a jun achin ri nim ruk'ij, xuc'utuj chire ri Jesús: Rat utzilej Tijonel, ¿achique c'a ruc'amon chi ninben yin richin chi ninvichinaj Mt. 19:16. ri c'aslen ri man q'uisel ta? xcha'.
19 Y ri Jesús xubij chire: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinek ri utz ta, xa can xe ri Dios ri utz. 20 Y yin ninbij chi rat jebel avetaman ri lajuj pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, chi rat achin ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok; man cacamisan; man catelek'; man tatz'uc tzij chirij jun chic vinek; taya' quik'ij Ex. 20:12; Dt. 5:16; Ef. 6:2; Col. 3:20. ri ate-atata', xcha'.
21 Y ri achin xubij chire ri Jesús: C'a in co'ol tok nubanon-pe ronojel ri'.
22 Tok ri Jesús xrac'axaj quere', xubij: C'a c'o jun ri man abanon ta. Man atalun ta ri abeyomel chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Tac'ayij c'a ronojel ri c'o aviq'uin y ri rajel tataluj chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, richin queri' nic'oje'§ Mt. 6:19; 19:21; 1 Ti. 6:19. abeyomel chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzekelbej, xcha' ri Jesús.
23 Y tok ri achin xrac'axaj ri xubij ri Jesús, janíla xbison pa ránima, roma janíla ri beyomel c'o riq'uin y man nrajo' ta nel pa ruk'a'. 24 Y tok ri Jesús xutz'et chi xa xpe janíla bis pa ránima ri achin, xubij: Ri c'o quibeyomel,* Pr. 11:28; 18:11; 1 Ti. 6:9; Stg. 2:5. janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. 25 Xa más la'ek man can ta c'ayef chi nik'ax ri jun chicop rubini'an camello pa ti rujulil jun bak, que chuvech jun beyon noc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xubij ri Jesús, xquibila' c'a: Vi can achi'el ri nubij, queri', man jun xticolotej, xecha'.
27 Y ri Jesús xubij chique: Ri vinek man ronojel ta yetiquir niquiben. Jac'a ri Dios can ronojel Jer. 32:17; Ef. 1:19, 20. nitiquir nuben, xcha' chique.
28 Jari' tok xpe ri Pedro xubij: Rat avetaman chi roj kayo'on Mt. 19:27. can ri c'o kiq'uin, richin at katzekelben.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij ninbij chive, chi xabachique vinek can c'o ri xtuc'ul,§ Dt. 33:9. vi ruyo'on can rachoch, rute-rutata', rach'alal, rixjayil o ralc'ual, richin nuben rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. 30 Can q'uiy yan c'a ri nuc'ul* Job 42:10. chupan re tiempo re kachapon. Y chupan apo ri jun chic tiempo chikavech apo, can xtuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man q'uisel ta. Ap. 2:17; 3:21.
Ri Jesús nunataj chic jun bey chi xticamisex
31 Y ri Jesús xaxe c'a quiq'uin ri cablajuj rutijoxela' xch'on-vi, y xubij: Rix ivetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon-vi-el bey, y ri chiri', q'uiy c'a ri xtiban chuve yin ri xinalex chi'icojol. Can ronojel vi c'a ri tz'ibatel can chuvij xtibanatej, Sal. 22; Is. 53; Mt. 16:21; 17:22. can achi'el ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. 32 Xquijach§ Mt. 27:2; Lc. 23:1. c'a pa quik'a' vinek ri xa man e israelitas ta. Y ri vinek ri' xquetze'en chuvij, xtiquibila' pokon tak ch'abel chuve y xquinquichubaj. 33 Xquinquich'ey, y c'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej c'a pe, xcha' ri Jesús.
34 Pero ri tijoxela' can man xk'ax* Mr. 9:32; Lc. 2:50. ta chiquivech ri xubij ri Jesús. Ri ch'abel ri' xa evan c'a chiquivech, roma c'a ri' xaxe choj xcac'axaj y man quetaman ta achique nic'ulun-vi chi tzij.
Ri Jesús nuc'achojirisaj jun achin moy chiri' pa Jericó
35 Tok ri Jesús noc yan apo ri pa tinamit rubini'an Jericó, Mt. 20:29; Mr. 10:46. ri chiri' chuchi-bey tz'uyul c'a jun achin. Y re achin c'a re' moy, y nuc'utula' limosna chique ri vinek ri yek'ax queri'. 36 Y tok re moy re' xrac'axaj chi sibilej vinek ri yek'ax-el, xuc'utuj c'a chi achique xc'ulvachitej. 37 Y xquibij chire chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax-el queri'. 38 Y ri achin moy riq'uin ruchuk'a' xch'on, y xubij c'a: Tajoyovaj nuvech rat Jesús, ri at riy-rumam can ri rey David, xcha'.
39 Y ri vinek c'a ri e nabeyejinek-el chuvech ri Jesús, xquibila' chire ri achin chi man chic tich'on. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'on, y xubij: Rat ri riy-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvech roma re nubanon, xcha'.
40 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Romari' xpa'e-ka y xubij chi tiquic'ama-pe. Y tok c'amon chic pe ri achin c'a riq'uin, xuc'utuj c'a chire: 41 ¿Achique c'a ri navajo'?
Y ri achin moy xubij: Ajaf, yin ninvajo' yitzu'un, xcha'.
42 Y ri Jesús xubij chire: Catzu'un c'a. Roma ri xacukuba' ac'u'x, Lc. 17:19. xac'achoj.
43 Y ri achin moy can jac'ari' tok xtzu'un§ Is. 35:5. y xtzeke-el chirij ri Jesús. Re achin c'a chuka' re' nuya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios.* Sal. 103:1; Is. 43:7, 8, 21; Lc. 5:26; 17:15-18; Hch. 4:21; 11:18; 1 P. 2:9. Y conojel ri vinek ri xetz'eton chi ri moy xtzu'un, can xquiya' c'a chuka' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios.

*18:1 Lc. 21:36; Ro. 12:12; Ef. 6:18; Col. 4:2; 1 Ts. 5:17.

18:5 Lc. 11:8.

18:7 2 Ts. 1:6.

§18:8 He. 10:37; 2 P. 3:8, 9.

*18:9 Lc. 10:29; 16:15.

18:11 Is. 1:15; 58:2; Ap. 3:17.

18:14 Job 22:29; 40:9-13; Is. 2:11-17; Stg. 4:6; 1 P. 5:5, 6.

§18:15 Mt. 19:13; Mr. 10:13.

*18:16 1 Co. 14:20.

18:18 Mt. 19:16.

18:20 Ex. 20:12; Dt. 5:16; Ef. 6:2; Col. 3:20.

§18:22 Mt. 6:19; 19:21; 1 Ti. 6:19.

*18:24 Pr. 11:28; 18:11; 1 Ti. 6:9; Stg. 2:5.

18:27 Jer. 32:17; Ef. 1:19, 20.

18:28 Mt. 19:27.

§18:29 Dt. 33:9.

*18:30 Job 42:10.

18:30 Ap. 2:17; 3:21.

18:31 Sal. 22; Is. 53; Mt. 16:21; 17:22.

§18:32 Mt. 27:2; Lc. 23:1.

*18:34 Mr. 9:32; Lc. 2:50.

18:35 Mt. 20:29; Mr. 10:46.

18:42 Lc. 17:19.

§18:43 Is. 35:5.

*18:43 Sal. 103:1; Is. 43:7, 8, 21; Lc. 5:26; 17:15-18; Hch. 4:21; 11:18; 1 P. 2:9.