22
C'ambel-tzij chirij jun c'ulubic
Y ri Jesús xuchop chic c'a nich'on quiq'uin ri vinek, y xerucusaj ch'aka' chic c'ambel tak tzij. Rija' xuchop c'a rubixic: Jun nimak'ij* Lc. 14:16. ri xuben jun rey chire ri ruc'ajol tok xc'ule', Ap. 19:7, 9. can junan c'a riq'uin tok ri vinek ye'oc pa ruk'a' ri Dios o tok ye'oc chupan ri aj-chicajil ajavaren. Y ri rey ri' can ec'o-vi chic ri rubin chique chi ye'apon chupan ri jun c'ulubic ri', y romari' xerutek c'a ri rusamajela' chicoyoxic ri vinek ri'. Jac'a ri xe'oyox man chic xcajo' ta xebe. Y ri rey xerutek chic el ch'aka' rusamajela' y xubij-el chique: Tibij chique conojel ri nuyo'on rutzijol chique chirij re jun nimak'ij re', chi ronojel c'o chic richin nikaben ri va'in. Ri achij tak nuváquix y ri ch'aka' chic chicop ri xentiojirisaj richin yec'atzin chupan re k'ij re', xechojmirisex Pr. 9:2. yan y c'o chic richin yetij. Can ronojel c'a c'o chic, quixcha' chique. Chi can quepe c'a chupan re jun c'ulubic re', xcha-el chique. Pero ri xe'oyox, man xeniman ta pe§ Sal. 81:11. riq'uin ri xbebix chic jun bey chique. Ec'o la' xa xebe pa tak quisamaj ri pa juyu'; y ec'o xa xebe pa tak quic'ayij. Jac'a ri ch'aka' chic xequichop ri samajela' e rutakon-el ri rey, y xequicamisaj; roma chiquivech rije' ri samajela' ri' xa man jun quik'ij. Jac'a tok xapon rutzijol riq'uin ri rey* Lc. 19:27. ri achique xbanatej, jac'ari' xbanon chi rija' xyacatej royoval. Can jac'ari' tok rija' xerutek achi'a' e banoy-oyoval chiquij richin chi xeruq'uis Is. 10:5-7; Jer. 51:20-23. c'a ri e camisanela' quichin ri rusamajel rija', y chuka' can xubij chi tiporox c'a ri quitinamit. C'ari' c'a ri rey xch'on chic quiq'uin ri rusamajela' jun bey y xubij c'a chique: Can kitzij vi chi ronojel chic c'o richin nibanatej ri c'ulubic, Lc. 20:35. xa jac'a ri xenvoyoj man xe'oka' ta, y xa can más c'a utz xuben chi man xepe ta, roma xa can man ruc'amon§ Mt. 10:11; Hch. 13:46. ta vi chi xe'oka' ta. Vacami c'a, quixbiyin ri pa tak bey ri yebe juc'an chic y que'ivoyoj-pe conojel richin chi yepe chupan re c'ulubic vave', xcha' chique. 10 Y tok ri samajela' can xebe na vi ri pa tak bey ri yebe juc'an chic, xecoyoj y xequimol-vi c'a pe ronojel* Mt. 13:38. quivech vinek, chi utz y man utz ta quic'aslen chiquivech ri vinek. Y ri jay ri xban-vi ri c'ulubic, xnoj.
11 Y ri rey xoc c'a apo chiquitz'etic conojel ri xeroyoj. Y rija' xutz'et c'a chi c'o c'a jun achin ri chiri' ri man rucusan ta el ri rutziak 2 Co. 5:3; Ap. 3:4; 19:8. ri nic'atzin chupan ri jun c'ulubic ri'. 12 Ri rey xch'on c'a riq'uin ri achin ri', ri can royon-vi chuka' chupan ri jun c'ulubic ri', y xuc'utuj c'a chire: Y rat ¿achique c'a xaben richin xatiquir xatoc-pe vave'? Tok xa man ja ta ri tziek ri nic'atzin chupan re jun c'ulubic re' ri acusan ta pe, xcha' ri rey chire. Y ri achin man jun ch'abel xtiquir xubij, xa xmemur c'a chuvech ri rey. 13 Y ri rey jac'ari' tok xubij chique ri rusamajela': Tixima-el ruk'a-raken re jun achin re xa man rucusan ta pe rutziak ri nic'atzin chi rucusan ta pe, y te'ic'aka' can c'a quela' pa k'eku'n. Ri chiri' xaxe c'a ok'ej y kach'ach'en eyaj Mt. 8:12. c'o. 14 Y stape' can e q'uiy vi c'a ri ye'oyox, can man conojel ta c'a ri xquechatej§ Mt. 20:16. can richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.
Nic'utux chire ri Jesús vi utz o man utz ta nitoj ri alcaval
15 Y jac'ari' tok ri achi'a' fariseos* Mr. 12:13. xebe. Rije' xbequiya' c'a chiquivech richin achique ta jun niquiben richin chi ri Jesús nitzak Lc. 20:20. ta pa quik'a' riq'uin ri nubij. 16 Jac'ari' tok rije' xequitek ri quitijoxela' e cachibilan-el e ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes. Mr. 3:6; 12:13. Xequitek-el c'a riq'uin ri Jesús; y rije' xbequibij c'a chire ri Jesús tok xe'apon riq'uin: Rat ri at jun Tijonel, roj can ketaman c'a chi xaxe vi c'a ri kitzij ri nika' chavech y jari' ri natzijoj. Can nac'ut-vi ri ruch'abel ri Dios pa rubeyal. Y rat man naxibij ta chuka' avi' chuvech jun vinek, stape' can janíla ta ruk'ij. 17 Y vacami nikajo' c'a nikac'axaj achique ri xtabij chike. Roma ri pa kach'obonic ka roj nikabij: ¿Ruc'amon cami chi nikatoj ri alcaval ri nubij ri rey César§ Lc. 3:1. ri c'o chi nikatoj o xa man ruc'amon ta? xecha' c'a.
18 Pero ri Jesús can retaman-vi c'a ri niquinojij chirij. Romari' rija' xubij c'a chique: Rix xa ca'i' ipalej. ¿Achique c'a roma rix nitej ik'ij richin yinitejtobej? 19 Tic'utu' c'a pe ri mero ri nucusex richin nitoj ri alcaval, xcha' chique.
Y rije' can jac'ari' xquic'ut-apo ri mero chuvech; ri mero ri xquic'ut-apo jac'a ri niquibij denario chire. 20 Y ri Jesús jac'ari' xuc'utuj chique: ¿Achok vachibel c'a la'? ¿Y achok bi' chuka' la c'o chuvech la mero? xcha' rija'.
21 Y rije' xquibij c'a chire ri Jesús: Richin ri rey César, xecha'.
Y ri Jesús xubij c'a chique: Titojo' c'a ri alcaval* Mt. 17:25; Lc. 23:2; Ro. 13:7. chire ri César riq'uin ri mero ri ruc'amon chi niya' chire rija'. Y tiya' chire ri Dios, ronojel ri ruc'amon chi niya' chire rija', xcha' ri Jesús.
22 Y tok ri achi'a' ri' cac'axan chic ka ri xubij ri Jesús, can achique la xquina' tok xcac'axaj. Job 5:13. Y rije' xquiya' c'a can ri Jesús. Rije' xebe c'a.
Ri caminaki' can xquec'astej-vi
23 Y ja k'ij ri' tok ch'aka' chique ri achi'a' saduceos Mt. 3:7; 16:6; Mr. 12:18; Hch. 4:1; 5:17. xe'apon riq'uin ri Jesús. Re achi'a' re' man niquinimaj ta chi ri caminaki'§ Lc. 20:27; Hch. 23:8; 1 Co. 15:12. xquec'astej chic pe. Rije' xe'apon c'a, roma c'o ri nicajo' chire. 24 Rije' xquibij c'a chire ri Jesús: Rat ri at jun Tijonel chuka', c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chave. Ri Moisés can rutz'iban-vi c'a can chike: Vi c'o c'a jun achin nuya' can ri rixjayil roma rija' niquen-el (nicom-el) y man jun ralc'ual nic'oje' can, can jun c'a rach'alal rija' ri c'o chi nic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y vi can ec'o ralc'ual yec'oje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' noc ralc'ual ri caminek chic el.* Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6. 25 Y rije' xquibij c'a: Y que c'a ri' xec'oje' e vuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri nabey xc'ule' c'a. Pero ri achin ri' xquen-el (xcom-el) y man jun ralc'ual xc'oje' ta can. Ri rixjayil ri achin ri' xc'oje' c'a can chire ri rach'alal. 26 Ri ruca'n achin can que c'a chuka' ri' xuc'ulvachij-el, rija' xquen-el (xcom-el) y man jun ralc'ual xc'oje' can. Ri rox achin can ja chuka' ri' xuc'ulvachij-el, achi'el ri ca'i' nabey tak rach'alal y ri ixok c'a xc'oje' na can. Y que c'a ri' xquic'ulvachila-el, c'a riq'uin ri ruq'uisibel achin chique ri e vuku' cach'alal qui'. 27 Y tok can e caminek chic c'a el ri vuku' achi'a' cach'alal qui' chuvech ri ixok ri', chuka' rija' xquen c'a el (xcom c'a el). 28 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chire ri Jesús: Rat nabij chi xtapon jun k'ij tok ri caminaki' xquec'astej-pe. Tok xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achok ixjayil c'a xtoc re ixok re'? Roma che vuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'uin, xecha'.
29 Can jac'ari' tok ri Jesús xubij chique ri achi'a' ri': Rix xa ix sachinek riq'uin ri xibij. Ri ruch'abel Jn. 20:9. ri Dios jun vi chic ri nubij. Y can man ivetaman ta c'a chuka' chi ri ruchuk'a' ri Dios janíla nim. 30 Roma tok xtapon ri k'ij chi ri caminaki' xquec'astej-el, man xquec'ule' ta chic, ni man chuka' xqueyatej ta el quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'. Rije' xa xque'oc c'a achi'el ri ru-ángeles Sal. 103:20; Zac. 3:7. ri Dios chila' chicaj.§ Mt. 13:43; 1 Co. 7:29; 1 Jn. 3:2. 31 Jac'a ri c'astajibel quichin ri caminaki', can c'o-vi. ¿Man itz'eton ta c'a ri ruch'abel ri Dios ri yo'on can pan ik'a'? Chupan ri' ri Dios can nubij-vi c'a chive: 32 Jac'a yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob.* Ex. 3:6, 16; Mr. 12:26; Lc. 20:37; Hch. 7:32; He. 11:16. Can que c'a ri' ri xubij ri Dios ojer can. Y xa ta ri kati't-kamama' ri' e caminaki' ta el richin jantape', ri Dios man ta qui-Dios rije', roma xa man xquec'astej ta chic pe. Ri Dios can qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y xa man quichin ta ri caminaki', xcha' ri Jesús.
33 Y tok ri vinek cac'axan chic ri tijonic ri xuya' ri Jesús, can achique la xquina' Mt. 7:28. tok xcac'axaj, roma man jun bey cac'axan ta ch'abel queri'.
Tok ri Jesús xubij ri achique pixa' ri más nim
34 Y ri achi'a' fariseos can chanin c'a xquimol-qui' chuch'obic achique ri xtiquiben, tok xcac'axaj chi ri Jesús can xutz'apej-vi c'a quichi' ri achi'a' saduceos riq'uin ri xubij. 35 Xpe c'a jun chique ri achi'a' fariseos, ri can etamanel vi richin ri ru-ley ri Moisés, xaxe c'a richin nutejtobej Lc. 10:25. ri Jesús, xuc'utuj c'a chire: 36 Rat ri can at Tijonel vi, tabij c'a chuve, ¿achique c'a chique ri pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri más rejkalen?
37 Y ri Jesús xubij chire: Ri pixa' ri' ja ri tavajo' c'a ri Dios ri Avajaf. Tavajo' riq'uin ronojel avánima.§ Dt. 6:5; 10:12; 30:6; Pr. 23:26. Tavajo' c'a chupan ronojel ri ac'aslen, y riq'uin ri anojibal. 38 Can jac'ari' ri nabey y nimalej pixa' ri c'o chupan ri ley. 39 Y c'o chuka' jun ruca'n pixa' ri janíla rejkalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri pixa' ri' nubij c'a: Can achi'el navajo-ka-avi' rat, can que c'a chuka' ri' que'avajo'* Lv. 19:18; Mt. 19:19; Mr. 12:31; Ro. 13:9; Ga. 5:14; Stg. 2:8. ri ch'aka' chic. Queri' nubij ri pixa' ri'. 40 Can ronojel vi c'a ri nubij ri ley Mt. 7:12. richin ri Moisés y ronojel c'a ri quibin can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios ojer can, can chupan c'a ri ca'i' pixa' ri' petenek ruxe'. Ca'i' c'a pixa' ri janíla quejkalen, xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nich'on chique ri achi'a' fariseos
41 Y tok can c'a quimolon y quic'uan na qui' ri achi'a' fariseos, xpe ri Jesús can c'o c'a ri xuc'utuj chique. 42 Rija' can xuc'utuj c'a chique: ¿Achique c'a nich'ob rix chirij ri Cristo? Tok rija' xtipe, ¿achok alc'ual rija'?
Y ri achi'a' fariseos xquibij c'a: Richin ri rey David, Mt. 1:1. xecha'.
43 Y ri Jesús xubij c'a chique: ¿Pero achique c'a roma tok ri rey David xubij Vajaf chire ri Cristo? Roma xa can xk'alajirisex§ Hch. 2:30. chire roma ri Lok'olej Espíritu;* 2 P. 1:21. y romari' can xubij c'a:
44 Ri Ajaf Dios xubij c'a chire ri Vajaf ri Cristo:
Catz'uye-pe re pa vajquik'a' Sal. 110:1; Hch. 2:34; He. 10:12.
y xquenya' pan ak'a' ri ye'etzelan 1 Co. 15:25; He. 1:13. avichin.
Queri' xubij.
45 Y vi ri rey David, Vajaf nicha' chire ri Cristo, ¿achique c'a roma tok nibix chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús.
46 Y man jun c'a ri xbin ta apo jun ch'abel chire ri Jesús,§ Lc. 14:6. richin nubij ta apo ri xuc'utuj ri Jesús chirij ri Cristo. Can jac'a k'ij ri' tok xuchop-el chi man jun chic xbanon covil richin c'o ta ri nuc'utuj chire ri Jesús.

*22:2 Lc. 14:16.

22:2 Ap. 19:7, 9.

22:4 Pr. 9:2.

§22:5 Sal. 81:11.

*22:7 Lc. 19:27.

22:7 Is. 10:5-7; Jer. 51:20-23.

22:8 Lc. 20:35.

§22:8 Mt. 10:11; Hch. 13:46.

*22:10 Mt. 13:38.

22:11 2 Co. 5:3; Ap. 3:4; 19:8.

22:13 Mt. 8:12.

§22:14 Mt. 20:16.

*22:15 Mr. 12:13.

22:15 Lc. 20:20.

22:16 Mr. 3:6; 12:13.

§22:17 Lc. 3:1.

*22:21 Mt. 17:25; Lc. 23:2; Ro. 13:7.

22:22 Job 5:13.

22:23 Mt. 3:7; 16:6; Mr. 12:18; Hch. 4:1; 5:17.

§22:23 Lc. 20:27; Hch. 23:8; 1 Co. 15:12.

*22:24 Gn. 38:8; Dt. 25:5, 6.

22:29 Jn. 20:9.

22:30 Sal. 103:20; Zac. 3:7.

§22:30 Mt. 13:43; 1 Co. 7:29; 1 Jn. 3:2.

*22:32 Ex. 3:6, 16; Mr. 12:26; Lc. 20:37; Hch. 7:32; He. 11:16.

22:33 Mt. 7:28.

22:35 Lc. 10:25.

§22:37 Dt. 6:5; 10:12; 30:6; Pr. 23:26.

*22:39 Lv. 19:18; Mt. 19:19; Mr. 12:31; Ro. 13:9; Ga. 5:14; Stg. 2:8.

22:40 Mt. 7:12.

22:42 Mt. 1:1.

§22:43 Hch. 2:30.

*22:43 2 P. 1:21.

22:44 Sal. 110:1; Hch. 2:34; He. 10:12.

22:44 1 Co. 15:25; He. 1:13.

§22:46 Lc. 14:6.