10
Ri vinek e c'ulan man utz ta niquijech-qui'
Y c'ari' ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xel-el chiri' y xbe c'a pa Judea. Y xk'ax chuka' juc'an chire ri raken-ya' Jordán.* Mt. 19:1. Chiri', janíla chuka' q'uiy vinek xquimol-qui' riq'uin. Y rija' xuchop c'a ruc'utic ri ruch'abel ri Dios chiquivech, can achi'el rubanon-pe. Y jac'ari' tok ec'o achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, richin chi niquiya' pa c'ayef ri Jesús y nitzak ta pa quik'a'. Rije' xquic'utuj c'a chire vi ruc'amon chi jun achin nujech-ri' riq'uin ri rixjayil. Mt. 19:3. Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': ¿Achique c'a ri rubin can ri Moisés chive richin niben? xcha' chique.
Y rije' xquibij c'a: Ri Moisés can ruyo'on-vi can k'ij chire ri achin richin nuben jun vuj richin jachojri'il Dt. 24:1; Mt. 5:31; 19:7. y nuya' can ri rixjayil, xecha' rije'.
Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique: Can achi'el c'a covirinek ri ivánima rix chupan ri man utz ta, can que c'a chuka' ri' xc'ulvachitej ojer can, ri pa ru-tiempo ri Moisés.§ Dt. 9:6; Hch. 13:18. Xa romari' tok rija' xubij chi can tiban c'a queri'. Jac'a ri pa rutiquiribel pe xa man que ta ri'. Ri pa rutiquiribel, tok ri Dios xuben re ruvach'ulef, can pa c'ulaj c'a xeruben ri vinek. Can man ruyon ta ri achin y man ruyon ta chuka' ri ixok.* Gn. 1:27; 2:20-23; 5:2. Romari' ri achin man chic c'a quiq'uin ta rute-rutata' xtic'oje-vi. Xa riq'uin c'a ri rixjayil xtic'oje-vi, y che ca'i' xa jun c'a xtiquiben. Gn. 2:24; 1 Co. 6:16; Ef. 5:31. Roma tok quic'uan chic qui', man chic e ca'i' ta c'a vinek, man chic que ta ri', xa jun chic c'a ri quibanon. Roma c'a ri' ri can e tunun chic roma ri Dios, man tuben ri vinek chi yeruch'er, xcha' ri Jesús.
10 Tok ri Jesús y ri rutijoxela' ec'o chic c'a pa jay, xepe ri tijoxela' xquic'utula' chire ri Jesús chi achique c'a ri xrajo' xubij riq'uin ri ch'abel ri c'ari' yerubij can chique ri achi'a' fariseos. 11 Y ri Jesús xubij c'a chique: Xabachique achin ri nujech-ri' riq'uin ri rixjayil Mt. 5:32; 19:9; Lc. 16:18. y c'ari' nuq'uen chic pe jun ixok, re achin re' nimacun chuvech ri rixjayil. 12 Y que chuka' ri' ri ixok ri nujech-ri' riq'uin ri rachijil y nibe chic riq'uin jun achin, re ixok re' can nimacun chuka'.§ Ro. 7:3. Queri' xubij chique.
Ri Jesús yerajo' chuka' ri ac'uala'
13 Y ri vinek yequic'amala' c'a pe ri ac'uala' c'a riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta el ri ruk'a' pa quivi'. Pero ri tijoxela' xa xquibij chique ri vinek chi man tiquiben queri'.* Mt. 19:13; Lc. 18:15. 14 Jac'a tok ri Jesús xutz'et ri niquiben ri rutijoxela', xpe royoval, roma man utz ta xutz'et ri ye'ajin chubanic, y xubij c'a chique: Tiya' k'ij richin chi ri ac'uala' yepe c'a viq'uin, y man que'ik'et. Roma ri xque'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri e achi'el ri ac'uala'. 15 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi ri xa man niquiben ta achi'el ri ac'uala' richin chi niquijech-qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, Mt. 18:3. xcha' chique.
16 Y rija' xeruch'elela' y xuyala' ri ruk'a' pa quivi' ri ac'uala' richin chi xerurtisaj.
Ri achin beyon ri xch'on riq'uin ri Jesús
17 Y tok ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xuchop chic el ri rubey, c'o jun achin junanin xoka' riq'uin, xxuque' chuvech, y xubij c'a chire: Rat ri utzilej Tijonel tabij c'a chuve: ¿Achique c'a ruc'amon chi ninben yin richin chi ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta? Mt. 19:16; Lc. 18:18. xcha'.
18 Y ri Jesús xubij chire: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinek ri utz ta, xa can xe ri Dios ri utz. 19 Y yin ninbij chi rat jebel avetaman ri lajuj pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, chi rat achin ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok; man cacamisan;§ Ex. 20:12-16; Ro. 13:9; Stg. 2:11. man catelek'; man tatz'uc tzij chirij jun chic vinek; man tak'ol jun vinek richin chi navelesaj chire ri xa richin rija'; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha' chire.
20 Y ri achin can jari' xubij chire ri Jesús: Tijonel, xcha' c'a chire. C'a in co'ol tok nubanon-pe ronojel ri', xcha' rija'.
21 Y ri Jesús riq'uin c'a ajovabel xutzu' ruvech ri achin tok xubij queri', y c'ari' xubij chire: C'a c'o jun ri man abanon ta. Man atalun ta ri abeyomel chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Te'ac'ayij c'a can ronojel ri c'o aviq'uin* Mt. 19:21; Lc. 12:33; Hch. 2:45. y ri rajel tataluj chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, richin queri' nic'oje' abeyomel ri chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin, quinatzekelbej, y man tapokonaj nac'ovisaj tijoj-pokonal Hch. 14:22; 2 Ti. 3:12. voma yin, achi'el xa ta can at benek chuxe' jun cruz, xcha' chire.
22 Pero tok ri achin xrac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús chire, xa can xupiscolij-ri' ri ránima xuna' rija', roma rija' can janíla ri beyomel c'o riq'uin. Y nibison c'a ránima xtzolin-el, roma man nrajo' ta chi nel ri rubeyomel pa ruk'a'.
23 Y ri Jesús xerutzu' ri rutijoxela', y xubij chique: Ri c'o quibeyomel, janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, Mt. 19:23; Lc. 18:24. xcha' chique.
24 Y ri rutijoxela' ri Jesús can achique la xcac'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús. Pero rija' xubij chic c'a jun bey chique: Valc'ual, xcha' chique. Ri can quicukuban quic'u'x riq'uin ri quibeyomel,§ Job 31:24; Sal. 52:7; 62:10; 1 Ti. 6:17. janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. 25 Xa más la'ek man can ta c'ayef chi nik'ax ri jun chicop rubini'an camello pa ti rujulil jun bak, que chuvech jun beyon noc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Pero tok ri tijoxela' xcac'axaj chic jun bey ri ch'abel ri xubij ri Jesús, xsach quic'u'x y xquibila' c'a chiquivech: Vi can achi'el ri nubij, queri', man jun xticolotej, xecha'.
27 Y ri Jesús xerutzu' chic c'a ri rutijoxela' jun bey y xubij c'a chique: Ri vinek man yetiquir ta niquicol-qui', jac'a ri Dios can nitiquir-vi yerucol, roma rija' ronojel nitiquir nuben,* Jer. 32:17; Mt. 19:26; Lc. 1:37. xcha' rija'.
28 Y jari' tok ri Pedro xubij chire: Rat avetaman chi roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin, richin queri' at katzekelben, Mt. 19:27; Lc. 18:28. xcha' ri Pedro.
29 Pero ri Jesús can jari' xubij chire: Can kitzij c'a ninbij chive, chi xabachique vinek can c'o ri xtuc'ul, vi voma yin y roma ri utzilej ch'abel richin colotajic ruyo'on ta can rachoch, rach'alal e alabon y xtani', rute-rutata', rixjayil, ralc'ual o rulef. 30 Can q'uiy c'a xtuc'ul ri nibanon queri'. Can pa ciento c'a bey más q'uiy ri xtuc'ul yan chupan re tiempo re kachapon. Xtuc'ul yan rachoch, rach'alal e alabon y xtani', rute', ralc'ual o rulef. Can riq'uin vi c'a tijoj-pokonal Mt. 5:11, 12; Hch. 14:22; Ro. 5:3; 1 Ts. 3:3; 2 Ti. 3:12; 1 P. 4:12-16. roma tzekelbey vichin yin, pero chupan apo ri jun chic tiempo chikavech apo, can xtuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man q'uisel ta.§ Lc. 18:30. 31 Y e q'uiy c'a ri janíla quik'ij vacami, xtapon ri k'ij tok manek chic quik'ij xtic'oje'. Y e q'uiy ri manek quik'ij re vacami, xtapon ri k'ij tok xtic'oje' quik'ij,* Mt. 19:30; 20:16; Lc. 13:30. xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nunataj chic jun bey chi xticamisex
32 Ri Jesús, ri rutijoxela' y ri ch'aka' chic vinek, quichapon c'a el bey pa tinamit Jerusalem. Y can jac'a ri Jesús ri ic'ovinek-el chiquivech, y romari' ri rutijoxela' y ri vinek can achique la niquitz'et y quixibin chuka' qui' e tzeketel-el chirij. C'ari' ri Jesús xeruch'er c'a el juba' ri cablajuj rutijoxela' y xubij chic c'a chique ri achique chi tijoj-pokonal ri xtuc'ovisaj. Mt. 20:17-19; Mr. 8:31; 9:31; Lc. 9:22; 18:31-33. 33 Rija' xubij c'a chique: Rix ivetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon-vi-el bey, y ja ri chiri' ri xquijach-vi-el yin ri xinalex chi'icojol. Xquijach-el pa quik'a' ri principal-i' tak sacerdotes y pa quik'a' ri etamanela' chirij ri ley. Y rije' xtiquibij chi tika' ri camic pa nuvi'. Y chuka' xquinquijech-el pa quik'a' vinek ri xa man e israelitas ta. 34 Y ri vinek ri' xquinquitze'ej, Sal. 22:6-8; Is. 53:3; Lc. 22:63; 23:11. xquinquichubaj, xquinquich'ey, y c'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej-pe.
Ri nicajo' ri Jacobo y ri Juan
35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri e ruc'ajol ri achin rubini'an Zebedeo, xejel c'a apo riq'uin ri Jesús, y xquibij chire: Tijonel, xecha' c'a chire. Roj nikajo' nikac'utuj jun utzil chave.§ Mt. 20:20. Pero naben ta c'a utzil can naben ri xtikac'utuj chave, xecha'.
36 Y rija' xubij chique: ¿Achique c'a chi utzil ri nivajo'? xcha'.
37 Y rije' xquibij c'a: Roj nikajo' c'a chi tok c'o chic ak'ij-ac'ojlen rat, naben ta chuka' chike roj chi nic'oje' kak'ij, naya' ta k'ij chike richin chi yojtz'uye' ta apo aviq'uin; jun ta ri nic'oje' pan avajquik'a' y jun ta ri pan avajxocon (izquierda).
38 Pero ri Jesús xubij chique: Rix man ivetaman ta c'a chi c'ayef chive ri nic'utuj. Y romari' yin ninc'utuj c'a chive: ¿Nicoch' cami rix ri xtiban chuve yin? ¿Y nicoch' cami chuka' rix jun tijoj-pokonal achi'el ri xtika' pa nuvi' yin? Roma ronojel c'a re xtik'ax pa nuvi', xa achi'el jun c'ayevalej bautismo, xcha' ri Jesús.
39 Y rije' xquibij c'a: Nikacoch', xecha'.
Y ri Jesús xubij chic c'a chique: Can kitzij vi c'a chi rix xticoch' na vi achi'el ri xtiban chuve yin.* Hch. 12:2. Chuka' can xticoch' jun tijoj-pokonal Ap. 1:9. achi'el ri xtika' pa nuvi' yin; ri xa xtik'ax pa nuvi' achi'el jun c'ayevalej bautismo. 40 Jac'a ri nic'utuj chuve chi jun nitz'uye' ta pa vajquik'a' y jun ri nitz'uye' ta pa vajxocon (izquierda), ri' man pa nuk'a' ta c'a yin c'o-vi richin chi ninya' chive. Roma ri nic'utuj rix, ri' xa quichin chic c'a ri xtubij ri Dios chi utz chi yetz'uye' ri chiri', xcha' ri Jesús.
41 Y ri lajuj chic tijoxela', tok xcac'axaj ri xbitej, xpe c'a coyoval chique ri Jacobo y ri Juan. Mt. 20:24. 42 Y jac'ari' tok ri Jesús xeroyoj ri rutijoxela' y xubij c'a chique: Yin ninbij chi rix jebel ivetaman chi re vave' chuvech re ruvach'ulef, ja ri banon k'atoy tak tzij chique, jari' ri ec'o pa quivi' ri vinek, y roma c'a can ec'o ri vinek pa quik'a', romari' can niquina' chi ja rije' ri e cajaf.§ Lc. 22:25. Xa can xe c'a ri c'o quik'ij ri yebin ri c'o chi niban. 43 Jac'a ri chi'icojol rix man que ta ri'. Roma ri nrajo' c'a nic'oje' ruk'ij chive rix, nic'atzin chi nuna-ka-ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj.* Mr. 9:35. 44 Vi jun c'a chive rix can nrajo' chi ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, can tuna' c'a ri' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin chi nusuj-ri' chubanic xabachique samaj quichin conojel ri ch'aka' chic. 45 Y que c'a ri' yin ri xinalex chi'icojol. Yin man ninpokonaj ta yisamej coma ri ch'aka', Jn. 13:14; Fil. 2:7. roma can richin ri' tok xipe; y man xipe ta c'a richin chi ec'o chic ch'aka' yebanon-pe ri ninbij chique. Can jac'a yin ri yibanon ri samaj, y can jac'a yin ri yiyo'on ri nuc'aslen richin queri' e q'uiy ri yecolotej, Is. 53:10. xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nuc'achojirisaj ri Bartimeo, ri achin moy
46 C'ari' ri Jesús y ri rutijoxela' xe'apon c'a ri pa tinamit Jericó. Y tok rije' niquiya' c'a can ri tinamit, e janíla c'a e q'uiy vinek ri e tzekelbeyon-el§ Mt. 20:29. quichin. Y ri chiri' chuchi-bey c'o c'a jun moy rubini'an Bartimeo, ruc'ajol jun achin rubini'an Timeo. Rija' tz'uyul c'a ri chiri', nuc'utula' can ru-limosna chique ri vinek ri yek'ax queri'.* Lc. 18:35. 47 Y tok rija' xrac'axaj c'a chi ri nik'ax-el queri' ja ri Jesús aj-Nazaret, rija' riq'uin c'a ruchuk'a' xch'on y xubij: Tajoyovaj nuvech rat Jesús, ri at riy-rumam can ri rey David, Jer. 23:5; Ro. 1:3; Ap. 22:16. xcha'.
48 Y e q'uiy c'a vinek ri xquibila' chire chi man chic tich'on. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' ri nich'on y nubij c'a: Rat ri riy-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvech roma re nubanon, nicha' c'a.
49 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Romari' xpa'e-ka y xubij c'a chi toyox-pe ri achin.
Y jac'ari' xbecoyoj-pe ri achin moy y xquibij chire: Man taxibij-avi'. Jo' kiq'uin. Ri Jesús yaroyoj, xecha' chire.
50 Y ri achin can xe c'a xrac'axaj queri', can jari' xyacatej-pe. Xuya' can ri ruk'u' chiri' y xbe-apo riq'uin ri Jesús. 51 Y ri Jesús xuc'utuj chire: ¿Achique c'a ri navajo'?
Y ri achin moy xubij chire: Tijonel, xcha' rija'. Yin ninvajo' yitzu'un, xcha'.
52 Y ri Jesús can jari' xubij c'a chire: Vacami xa utz chic yabe, roma yatzu'un chic. Y re' roma ri xacukuba' ac'u'x viq'uin. Mt. 9:22. Xacolotej c'a chuvech re amoyirinen.
Y ri moy can xtzu'un-vi§ Is. 29:18; 35:5; 42:6, 7. y xrojkaj-el ri Jesús.

*10:1 Mt. 19:1.

10:2 Mt. 19:3.

10:4 Dt. 24:1; Mt. 5:31; 19:7.

§10:5 Dt. 9:6; Hch. 13:18.

*10:6 Gn. 1:27; 2:20-23; 5:2.

10:8 Gn. 2:24; 1 Co. 6:16; Ef. 5:31.

10:11 Mt. 5:32; 19:9; Lc. 16:18.

§10:12 Ro. 7:3.

*10:13 Mt. 19:13; Lc. 18:15.

10:15 Mt. 18:3.

10:17 Mt. 19:16; Lc. 18:18.

§10:19 Ex. 20:12-16; Ro. 13:9; Stg. 2:11.

*10:21 Mt. 19:21; Lc. 12:33; Hch. 2:45.

10:21 Hch. 14:22; 2 Ti. 3:12.

10:23 Mt. 19:23; Lc. 18:24.

§10:24 Job 31:24; Sal. 52:7; 62:10; 1 Ti. 6:17.

*10:27 Jer. 32:17; Mt. 19:26; Lc. 1:37.

10:28 Mt. 19:27; Lc. 18:28.

10:30 Mt. 5:11, 12; Hch. 14:22; Ro. 5:3; 1 Ts. 3:3; 2 Ti. 3:12; 1 P. 4:12-16.

§10:30 Lc. 18:30.

*10:31 Mt. 19:30; 20:16; Lc. 13:30.

10:32 Mt. 20:17-19; Mr. 8:31; 9:31; Lc. 9:22; 18:31-33.

10:34 Sal. 22:6-8; Is. 53:3; Lc. 22:63; 23:11.

§10:35 Mt. 20:20.

*10:39 Hch. 12:2.

10:39 Ap. 1:9.

10:41 Mt. 20:24.

§10:42 Lc. 22:25.

*10:43 Mr. 9:35.

10:45 Jn. 13:14; Fil. 2:7.

10:45 Is. 53:10.

§10:46 Mt. 20:29.

*10:46 Lc. 18:35.

10:47 Jer. 23:5; Ro. 1:3; Ap. 22:16.

10:52 Mt. 9:22.

§10:52 Is. 29:18; 35:5; 42:6, 7.