9
Y chuka' ri Jesús xubij c'a chique ri ec'o riq'uin: Tivac'axaj c'a re xtinbij chive, y janíla rejkalen: Ri Dios can xtoc'oje' c'a pa kavi' y xtoc jun utzilej Kak'atoy-Tzij;* Lc. 22:18. y can xtik'alajin-vi ri ruchuk'a'. Y ec'o chive rix ri man xquequen ta (xquecom ta), c'a tok quitz'eton chic na can ri', Mt. 16:28; Lc. 9:27. xcha' ri Jesús.
Tok xtz'et ruk'ij ri Jesús
Y tok ic'ovinek chic c'a vaki' k'ij, ri Jesús xucha' ri Pedro, ri Jacobo y ri Juan, richin chi xaxe quiyon ri e oxi' xeruc'uaj c'a pa ruvi' jun juyu' Mt. 17:1; Lc. 9:28. nim. Y ri Jesús xjalatej c'a ruvech chiquivech ri e oxi' rutijoxela'. Y chuka' ri rutziak can xjalatej ri yetzu'un. Can janíla rusakil xuben, can achi'el ri tef ri nika',§ Dn. 7:9; Mt. 28:3. y hasta niyic'lun. Y man jun c'a ch'ajoy-tziek ri nitiquir ta nuben quere' rusakil chire jun tziek. Y xebec'ulun c'a pe ri ca'i' achi'a' quibini'an Elías y Moisés, y yetzijon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' e rusamajela' ri Dios ri xec'oje' ojer can. Y c'ari' c'a tok ri Pedro xubij-apo chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Vave' utz kabanon. Tikabana' c'a oxi' tak jay. Chave rat nikaben jun, ri Moisés nikaben chuka' jun richin, y que chuka' ri' nikaben jun richin ri Elías, xcha' chire ri Jesús.
Ri Pedro que c'a ri' xubij-apo y man retaman ta achique roma tok xch'on-apo. Xa ch'obon man ch'obon ri xerubila-apo. Can che oxi' tijoxela' janíla c'a quixibin-qui'. Y jac'ari' tok c'o jun sutz'* Ex. 40:34. ri xmujan quichin. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o jun ri xch'on-pe y xubij c'a: Jare' ri Nuc'ajol He. 1:1, 2; 2 P. 1:17. y janíla ninvajo'. Tivac'axaj c'a ri rutzij, xcha' ri ch'abel.
Pero tok ri tijoxela' xetzu'un chic c'a apo, xquitz'et chi xa man jun chic c'o riq'uin ri Jesús. Xa ruyon chic c'o can.
Y tok rije' e xulan c'a pe chuvech ri juyu', ri Jesús xuchilabej chique ri rutijoxela': Man c'a titzijoj ri xitz'et. Rix utz nitzijoj pero tok yin ri xinalex chi'icojol xic'astej yan pe chiquicojol ri caminaki'; c'a jari' tok ruc'amon nitzijoj, Mt. 17:9. xcha' chique.
10 Y rije' can man c'a xquitzijoj ta ri achique xquitz'et, pero niquic'utula' c'a chiquivech achique ri xrajo' xubij ri Jesús riq'uin ri ch'abel chi xtic'astej-pe chiquicojol ri caminaki'. 11 Y c'ari' ri e oxi' tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Roj k'axinek chikavech chi can ja rat ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chirij ri ley niquibij chi nabey chi noka' ri Cristo c'o chi noka' ri Elías?§ Mal. 4:5; Mt. 17:10. xecha'.
12 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi chi ri Elías nipe nabey y nuben ruchojmilal ronojel ri c'o. Can achi'el vi ri bin can chirij. ¿Y achique nibij rix? ¿Man cami xtibanatej ta chuka' ri tz'ibatel can chuvij yin ri xinalex chi'icojol chi c'o chi ninc'ovisaj q'uiy tijoj-pokonal* Gn. 3:15; Zac. 13:7. y can man jun nuk'ij xtiban chuve? Sal. 22:6; Is. 50:6; 53:2; Dn. 9:26; Lc. 23:11. 13 Pero yin ninbij c'a chive chi ri Elías ri' xpe yan. Mt. 11:14; 17:12; Lc. 1:17. Y janíla c'a xquiben-el chire. Can achique ri xquirayij xquiben-el chire, can que vi ri' xquiben. Can achi'el ri e tz'ibatajinek can, xcha' ri Jesús chique.
Ri Jesús nuc'achojirisaj jun ala' c'o jun itzel espíritu riq'uin
14 Y tok ri Jesús e rachibilan ri e oxi' rutijoxela' xapon quiq'uin ri ch'aka' chic tijoxela', rija' xutz'et c'a chi janíla e q'uiy vinek ri quimolon-qui' chiquij, y chuka' ca'i-oxi' etamanela' chirij ri ley ri quichapon-qui' riq'uin ch'abel quiq'uin ri tijoxela'. 15 Conojel, can xe c'a xquitz'et chi petenek ri Jesús, xsach quic'u'x. Rije' xequicot, y junanin xebe chuk'ejeloxic (chuk'ijaloxic). 16 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Achok pa ruvi' c'a ichapon-vi-ivi' quiq'uin rije'? xcha' chique.
17 Pero jun c'a chique ri vinek xuchop-apo rubixic chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. Yin nuc'amon c'a pe ri nuc'ajol chave, roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re' rumemurisan. 18 Y tok más nuchop, xabachique lugar c'o-vi, nutorij pan ulef, nivokon ruchi', y nukach'ach'ej rey. Janíla chuka' rucajman chic roma re quere' ruc'ulvachin. Y romari' xinc'utuj utzil chique re atijoxela' richin tiquelesaj re jun itzel espíritu re' riq'uin ri nuc'ajol. Pero man yetiquir ta,§ Mt. 17:16; Lc. 9:40. xcha' ri achin.
19 Y ri Jesús jari' xubij chique: Man jun vinek chupan re tiempo re' ri cukul ta ruc'u'x riq'uin ri Dios. ¿Rix nich'ob chi yin can jantape' yic'oje' iviq'uin? ¿Can jantape' c'o chi yixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' viq'uin, xcha' chique.
20 Y xc'an c'a pe ri ala' c'a chuvech ri Jesús. Pero tok ri itzel espíritu xutz'et ri Jesús, riq'uin ruchuk'a' xuyiquiquej* Mr. 1:26; Lc. 9:42. ri ala' y xutorij pan ulef. Y ri ala' nubolkotila' c'a ri' y nivokon chuka' ruchi'. 21 Y ri Jesús xuc'utuj c'a chire ri rutata' ri ala': ¿Janipe' yan tiempo ruc'ulvachin-pe quere' re ala'? xcha' ri Jesús.
Y ri tata'aj xubij: Can c'a co'ol tok quere' ruc'ulvachin-pe. 22 Can q'uiy c'a bey rutorin pa k'ak', pa tak ya', richin ta niquen (nicom). Pero vi rat yatiquir nato', tajoyovaj c'a ruvech rija', tajoyovaj nuvech yin; y kojato' c'a. Queri' xubij ri tata'aj chire ri Jesús.
23 Pero ri Jesús xubij chire ri tata'aj: Vi rat yatiquir nacukuba' ac'u'x viq'uin chi yitiquir ninto' ri ac'ajol, can xtibanatej-vi ri arayibel. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri can nucukuba' ruc'u'x tok nuc'utuj, can nibanatej-vi ri achique ri nrajo', Mt. 17:20; Mr. 11:22, 23; Lc. 17:6; Jn. 11:40; Hch. 14:9. xcha' ri Jesús.
24 Y ri rutata' ri ala' can jari' xubij: Nincukuba' nuc'u'x. Y chuka' can quinato' richin chi más ta xtincukuba' nuc'u'x. Lc. 17:5. Y tok ri tata'aj xubij ri ch'abel ri', riq'uin c'a uchuk'a' xubij, roma janíla nim ri bis ri c'o riq'uin.
25 Tok ri Jesús xutz'et chi xa e janíla e q'uiy vinek ri niquimol-apo-qui', ri más utz xuben ja ri xchapon chirij ri itzel espíritu. Rija' xubij c'a chire: Rat ri abanon chire re ala' re' chi man naq'uex ta y amemurisan chuka', catel-el,§ Hch. 10:38; 1 Jn. 3:8. y man chic catzolin-pe riq'uin, xcha' chire.
26 Y ri itzel espíritu nurek ruchi' (nisiq'uin), xel-el riq'uin ri ala'. Pero janíla xuyiquiquej can. Y ri ala' xc'oje' can pan ulef, achi'el jun caminek. Y romari' e q'uiy vinek xech'obon chi ri ala' xquen (xcom). 27 Pero ri Jesús xuchop ruk'a' ri ala' richin xuyec. Y ri ala' can jari' xbeyacatej-pe.
28 Y tok ec'o chic pa jay quiyon riq'uin ri Jesús, ri rutijoxela' xquic'utuj chire: ¿Achique roma roj man xojtiquir ta xkelesaj-el ri itzel espíritu?* Mt. 17:19. xecha' chire.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Re jun ruvech espíritu re' nel, pero vi rix niben chi man yixva' ta richin niben orar, xcha' chique.
Ri Jesús nucamuluj rubixic chi xticamisex
30 Y tok rije' e elenek chic pe chiri', xek'ax ri pa Galilea. Pero ri Jesús man xrajo' ta chi xnabex chi rija' nik'ax chiri'. 31 Roma rija' nrajo' c'a chi c'o ri niquetamaj can ri rutijoxela', romari' can nucamuluj c'a can rubixic chique. Rija' nubij c'a chique: Yin ri xinalex chi'icojol, can xquijach-vi pa quik'a' ri vinek Lc. 9:44. y xquinquicamisaj. Jn. 3:14. Jac'a tok xa in caminek chic, pa rox k'ij xquic'astej-pe.§ Mt. 17:22, 23; Mr. 8:31; Jn. 2:19; 10:18; Hch. 2:23, 24.
32 Pero ri tijoxela' xa man xk'ax ta chiquivech ri xbix chique roma ri Jesús. Y niquixibij c'a qui' niquic'utuj chire ri achique ri xubij chique riq'uin ri ch'abel ri xubij.
Ri nuch'utinirisaj-ri' c'o ruk'ij
33 Y ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xapon ri pa tinamit Capernaum. Y tok c'o chic ri pa jay, rija' xuc'utuj chique ri rutijoxela': Y rix ¿achique c'a ri nich'ojila' chivech tok kachapon-pe bey? xcha' chique.
34 Pero ri tijoxela' man xek'ajan ta apo chuvech ri Jesús, roma tok e petenek ri pa bey, xa xquich'ojila' c'a chiquivech achique ri más nim ruk'ij chique rije'.* Pr. 13:10; Mt. 18:1; Lc. 9:46. 35 Y ri Jesús xtz'uye' c'a ka. C'ari' xeroyoj-apo riq'uin chi cablajuj rutijoxela' y xubij c'a chique: Vi c'o jun nrajo' chi ja rija' ri nabey y c'o ta ruk'ij, nic'atzin chi nuna-ka-ri' rija' chi xa manek ruk'ij y tuch'utinirisaj-ri' richin nusuj-ri' chubanic xabachique samaj quichin conojel ri ch'aka' chic. Mt. 20:26, 27; Mr. 10:43.
36 Y ri Jesús xberuc'ama' c'a pe jun ti ac'ual y xuya' ri chiri' pa quinic'ajal. Mt. 18:2. C'ari' xuch'elej; y rija' xubij c'a chique ri rutijoxela': 37 Ri yacayon vichin ri pa ránima y can riq'uin quicoten nuc'ul jun ac'ual, jun ri achi'el re', man xe ta xtuc'ul ri ac'ual, xa can xquiruc'ul chuka' yin. Y ri nic'ulun c'a vichin yin, man xe ta chuka' yin ri xquiruc'ul, xa can xtuc'ul chuka' ri takayon-pe vichin.§ Mt. 10:40; Lc. 9:48.
Ri man ye'etzelan ta kichin, kachibil ki' quiq'uin
38 Y ri Juan xubij c'a pe chire ri Jesús: Tijonel, xcha' chire. C'o jun achin man kachibil ta ri katz'eton can. Y re achin re', pan abi' rat yerelesala' itzel tak espíritu. Pero roma xa man kachibil ta, xkabij chire chi man chic tuben queri',* Nm. 11:27, 28; Lc. 9:49. xcha' rija'.
39 Y ri Jesús xubij: Man chic c'a tibij queri' chire. Roma vi pa nubi' yin yerubanala' milagros, man chanin ta xtijalatej ri ruch'obonic, y can ja ta ri' nitiquir yerubij itzel tak ch'abel chuvij. 40 Roma ri man ye'etzelan ta kichin, can kachibil vi ki' quiq'uin. 41 Y ri vinek c'a ri utz yixrutz'et roma viq'uin yin ri Cristo ixc'o-vi, stape' xa juba' iya' ri nuya', can kitzij c'a ri ninbij chive chi can c'o rajel-ruq'uexel xtuc'ul romari'. Mt. 10:42.
C'ayef chire ri vinek ri nibanon chire jun ralc'ual ri Dios chi nitzak pa mac
42 Vi c'o ta jun co'ol ri yiniman y nipe ta jun vinek y nuben chire ri jun co'ol ri' chi nitzak pa mac; man utz ta ri nuben. Y romari' ri vinek ri nich'obon chi nuben ri etzelal ri', xa más ta utz chire rija' chi ximon ta jun nimalej abej richin que'en chukul y netorix can chupan jun nimalej ya'. Mt. 18:6; Lc. 17:1, 2. 43 Xa roma c'a ri' vi xa jun ak'a' ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi nachoy-el.§ Mt. 5:30; 18:8; Col. 3:5; He. 12:1. Roma más utz chi xaxe jun ak'a' c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta, que chuvech ca'i' ta ak'a' c'o y xa chi tz'aket yabe chupan ri tijoj-pokonal; chupan ri k'ak' ri man nichup-ta. 44 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta.* Is. 66:24; 2 Ts. 1:9. 45 Y vi xa jun avaken ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi nachoy-el. Roma más utz chi xaxe jun avaken c'o y yatoc chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta, que chuvech ca'i' ta avaken c'o y xa chi tz'aket yabetorix can chupan ri tijoj-pokonal; chupan ri k'ak' ri man nichup ta. 46 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta. 47 Y vi xa jun runak'-avech ri nibanon chave chi yamacun, más ta utz chi navelesaj-el. Ro. 8:13; Ga. 5:24. Roma más utz chi xaxe jun runak'-avech c'o y yatapon chila' riq'uin ri Dios, ri acuchi ja rija' ri K'atoy-Tzij, que chuvech ca'i' ta runak'-avech c'o y xa chi tz'aket yabetorix can chupan ri tijoj-pokonal. 48 Ri lugar ri ec'o jut richin ch'aculaj, ri xa can man yequen ta (yecom ta), y chuka' c'o ri k'ak' ri xa can man nichup ta.
49 Can ronojel vi c'a chicop ri e sujun-pe chire ri Dios, e atz'amin. Lv. 2:13. Que chuka' ri' conojel vinek xque'atz'amix, pero man riq'uin ta chic atz'an, xa riq'uin k'ak'. 50 Ri atz'an yalan jebel. Y vi ta re atz'an re' niq'uis ta el ri ratz'amil, ¿achique ta c'a rubanic niben rix richin queri' nitzolin ta chic pe ri ratz'amil? Romari' rix tichajij ic'aslen, richin queri' man quixoc achi'el ri atz'an ri man natz'amin ta chic, y chuka' man jun ta oyoval chi'icojol.§ Ro. 12:18. Queri' xubij ri Jesús.

*9:1 Lc. 22:18.

9:1 Mt. 16:28; Lc. 9:27.

9:2 Mt. 17:1; Lc. 9:28.

§9:3 Dn. 7:9; Mt. 28:3.

*9:7 Ex. 40:34.

9:7 He. 1:1, 2; 2 P. 1:17.

9:9 Mt. 17:9.

§9:11 Mal. 4:5; Mt. 17:10.

*9:12 Gn. 3:15; Zac. 13:7.

9:12 Sal. 22:6; Is. 50:6; 53:2; Dn. 9:26; Lc. 23:11.

9:13 Mt. 11:14; 17:12; Lc. 1:17.

§9:18 Mt. 17:16; Lc. 9:40.

*9:20 Mr. 1:26; Lc. 9:42.

9:23 Mt. 17:20; Mr. 11:22, 23; Lc. 17:6; Jn. 11:40; Hch. 14:9.

9:24 Lc. 17:5.

§9:25 Hch. 10:38; 1 Jn. 3:8.

*9:28 Mt. 17:19.

9:31 Lc. 9:44.

9:31 Jn. 3:14.

§9:31 Mt. 17:22, 23; Mr. 8:31; Jn. 2:19; 10:18; Hch. 2:23, 24.

*9:34 Pr. 13:10; Mt. 18:1; Lc. 9:46.

9:35 Mt. 20:26, 27; Mr. 10:43.

9:36 Mt. 18:2.

§9:37 Mt. 10:40; Lc. 9:48.

*9:38 Nm. 11:27, 28; Lc. 9:49.

9:41 Mt. 10:42.

9:42 Mt. 18:6; Lc. 17:1, 2.

§9:43 Mt. 5:30; 18:8; Col. 3:5; He. 12:1.

*9:44 Is. 66:24; 2 Ts. 1:9.

9:47 Ro. 8:13; Ga. 5:24.

9:49 Lv. 2:13.

§9:50 Ro. 12:18.