6
Ri Jesús xerutzuk más wo'o' mil winak
Y cuando xbanataj yan ronojel ri', Jesús y ri ru-discípulos xebe ri juc'an chic ruchi-ya' Galilea; ri ni'ix chuka' Tiberias che. Can je q'uiy winak ri xetzekleben-e richi, roma ri winak ri' quitz'eton chic ri milagros ri yeru'on quiq'uin ri yawa'i'. Ri Jesús y ri ru-discípulos xejote-e parui' jun juyu'; y raja' chiri' xch'oquie-ka chiquicojol ri ru-discípulos. Ri k'ij ri', xa can noka yan ri pascua, ri jun chique ri quinimak'ej ri israelitas. Y cuando ri Jesús xutzu' chi can je q'uiy winak ri ye'apon-apo riq'uin, raja' xu'ij che ri Felipe ri jun ru-discípulo: ¿Anchi' c'a xte'kac'ama-pe wey chi yekatzuk conojel ri winak re'?
Jari' ri xuc'utuj ri Jesús che ri Felipe, chi quiri' nuna'ej anchique nunojij ri jun discípulo ri'; xa noka pa ruwi' chi ri Jesús ronojel nitiquier nu'on. Pero ri Jesús xa can reta'n chic anchique nu'on chi yerutzuk ri winak ri'. Y ri Felipe xu'ij che ri Jesús: Más que xtakalok' doscientos denarios wey, can manak xquieru'on, más que xe juba' ta oc ri nakaya' chique.
Y jun chique ri ru-discípulos, ri rubinan Andrés ri rach'alal ri Simón Pedro, xu'ij: We' c'o jun ala' c'o wo'o' wey banon che cebada y ca'i' quer ruc'amon-pe, pero ¿anchique xquieru'on re'? Xe ta oc re' ri xtakaya-apo chiquiwech conojel ri winak, man yeru'on ta, xcha' ri Andrés.
10 C'ajari' ri Jesús xu'ij: Ti'ij chique ri winak chi quiech'oquie', xcha'.
Y chupa ri lugar ri' can rex rubanon ri k'ayis, y conojel ri winak quimolon-qui' xech'oquie'. Jec'o jun je wo'o' mil xe ri achi'a'. 11 Ri Jesús xeruli'ej ri wo'o' wey ri' y xuya' matiox che ri Dios. Y c'ajari' xujachala' chique ri ru-discípulos, y ri discípulos xbequijachala' chique ri winak ri je-ch'ocol. Y ri Jesús quiri' chuka' xu'on riq'uin ri ca'i' quer. Ri winak can xquiwil ronojel ri wey y quer ri xquijo'. 12 Y cuando utz chic je-waynak ri winak ri', ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Timolo-pe ronojel wey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninjo' ta chi quiri' niq'uis can, xcha'.
13 Ri discípulos can xbequimolo-pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic. Jari' ri xmolotaj can che ri wo'o' wey banon che cebada. 14 Y cuando ri winak ri' quitz'eton chic ri milagro ri xu'on ri Jesús, ri nuk'alajij chi ja ri Dios takayon-pe richi, reje' xqui'ij: Can ketzij-wi chi ja achi re' ri nik'alajin rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo yoben chi can nipe chech-ulef, xecha'.
15 Ri Jesús can ruyon-wi xtzolaj parui' ri juyu', roma can xuna'ej chi ri winak niquijo' niqui'en qui-rey che, más que raja' man nrojo' ta.
Ri discípulos xquitzu' ri Jesús nibin parui' ri choy (ya') rubinan Galilea
16 Y ri ru-discípulos ri Jesús xetzolaj-ka chuchi-ya', cuando xcok'a-ka. 17 Reje' xe'oc-e pa jun canoa y xquitz'om-e bey chi xebe c'a pa tenemit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi-ya'. Yalan k'eku'm chic y ri Jesús xa man jani tapon quiq'uin. 18 Y ja' xbetiquier-pe jun nimalaj quiek'ik' ri yalan ruchuk'a' parui' ri ya'; y romari' ri ya' yalan xberu'ona-pe. 19 Cuando je-benak yan jun wo'o' o waki' kilómetros parui' ri ya', ri discípulos xquitzu' ri Jesús nibin parui-ya' y chunakaj chic ri canoa c'o-wi-apo, romari' reje' yalan xquixi'j-qui'. 20 Pero ri Jesús xu'ij chique: Man tixi'j-iwi'. Xa ja ren ri Jesús, xcha' raja'.
21 Y cuando ri discípulos xquic'oxaj chi can ja-wi raja', xequicot riq'uin y xquicusaj-apo chupa ri canoa. Y can ja' xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri anchi' ye'apon-wi.
Ri winak ri xebe chucanoxic ri Jesús
22 Ruca'n k'ij ri winak ri xec'ue' can ri juc'an chic ruchi-ya' ri jun nak'ak'ij, c'a quimolon-qui'. Reje' can quieta'n-wi chi xe ri ru-discípulos ri Jesús ri xetzolaj chupa ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'ue' can. 23 Ri k'ij ri', jec'o canoas ri je-petenak pa tenemit Tiberias y xe'apon chunakaj ri anchi' xquitaj-wi quiway ri winak ri jun k'ij can; ri wey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, cuando xuya' matiox che ri Dios. 24 Y ri winak ri', roma xquitzu' chi ri Jesús xa man c'o ta chic chiri' y ri ru-discípulos xa xetzolaj yan, reje' chuka' xe'oc-e chupa ri canoas ri' y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
Jesús jari' ri Wey ri niyo'n c'aslen chi ronojel tiempo
25 Cuando ri winak re' xbequila' ri Jesús ri juc'an chic ruchi-ya', xqui'ij che: ¿Jampe' xatoka we'? xecha' che.
26 Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Ketzij nin-ij chiwe, chi rix yinicanoj xe roma xixintzuk y can utz xinojisaj ipa, y man roma ta xitzu' ri milagros ri yek'alajin chi ren can ja-wi ri Dios ri takayon-pe wichi. 27 Can quixsamaj, pero man richi ta nich'ec ri iway ri xa niq'uis. Xa can quixsamaj chi nich'ec ri Iway ri nuya' c'aslen chi ronojel tiempo. Y ri Wey ri' ja ren ri xquiyo'n chiwe, ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, roma ja ren xirutak-pe ri Nata' Dios, chi nin-en ri samaj re', xcha'.
28 Y ri winak ri' xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri nika chech ri Dios chi naka'an?
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nika chech ri Dios chi rix niben, ja ri quininimaj ren ri xitak-pe roma raja'.
30 Y ri winak xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri jatiquier na'an? Tabana' c'a jun milagro, chi quiri' nakatzu' y jatkanimaj. 31 Roma cuando ri ojer tak kati't-kamama' xec'ue' chupa ri tz'iran rech-ulef, ja ri wey xubinaj maná ri xuya' ri Moisés chique chi xquitaj.* Ex 16:4, 15 Can anche'l-wi ri nu'ij rutzij ri Dios ri tz'iban can: Wey ri petenak chicaj ri xuya' chique chi xquitaj.* Sal 78:24 ¿Y xcatiquier cami ret na'an anche'l xu'on ri Moisés?
32 Y ri Jesús xu'ij chique: Tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe: Ri wey ri xpe chila' chicaj, man ja' ta ri Moisés ri xyo'n. Ja ri Nata' Dios ri xyo'n chique y cami ja nuya' ri ketzij Wey chiwe ri petenak chila' chicaj. 33 Roma ri Wey ri can richi ri Dios, ja ri Jun ri petenak chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri winak, xcha' chique.
34 Cuando xquic'oxaj quiri' ri winak, xqui'ij che ri Jesús: Can siempre taya' ri Wey ri' chake, xecha'.
35 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja ren ri Wey ri niyo'n c'aslen. Ri nipe wiq'uin, man xtinum ta chic ri ránima; roma ja ren ri xquinoc Ruway chi quiri' manak chic xtinum ránima. Y chuka' ri xtuya' ránima wiq'uin, man xtichake'j ta chic ruchi' ri ránima; roma ja ren ri xquinoc Ruya' chi quiri' manak chic xtichake'j ruchi' ránima. 36 Pero can anche'l ri nu'in chiwe, más que rix can xitzu' y xic'oxaj ri samaj xin-en iwiq'uin, man xquininimaj ta. 37 Conojel ri xquiepe chinucanoxic, ren can xtinc'ul quiwech y man jun mej (bey) xquienxutuj-e. Roma jari' ri jeruyo'n ri Nata' Dios chue. 38 Roma ren ri xika-pe chila' chicaj, man ja' ta ri ninjo' ren nonbana-ka. Ren xika-pe chila' chicaj chi nonbana-ka ri nrojo' ri takayon-pe wichi. 39 Ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi, nrojo' chi conojel ri jeruyo'n chue, can man jun chique reje' nisatz (nisach), y pa ruq'uisbel k'ij yenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki'. 40 Ri nrojo' chuka' ri Nata' ri takayon-pe wichi, ja chi conojel ri yetz'eto ri nusamaj y niquiya' cánima wiq'uin, xtic'ue' quic'aslen chi ronojel tiempo, y yenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús.
41 Pero ri winak israelitas ri' xejasloj chirij ri Jesús, roma raja' xu'ij: Ja ren ri Wey ri kajinak-pe chicaj. 42 Y niqui'ij: ¿Man ja' ta re' ri Jesús ri ralc'ual ri José c'a? Xa keta'n quiwech ri rute-rutata'. Y chake roj nu'ij-wi chi raja' kajinak-pe chicaj riq'uin ri Dios, yecha'.
43 Pero ri Jesús xu'ij chique: Man quixtzijon-pe chuij ren. 44 Roma ri xquieniman wichi, can ja ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi xsamaj yan pa tak cánima. Y ren can xquienc'asoj chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij. 45 Ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, xquitz'ibaj: Conojel, can c'o ri xtic'ut chiquiwech roma ri Dios.* Is 54:13 Quiri' ri tz'iban can. Y ri yec'oxan ri nu'ij ri Nata' Dios y niquitemaj, can xquiepe chinucanoxic.
46 Pero ren man nin-ij ta chi c'o ta jun winak ri tz'eteyon richi ri Dios, man quiri' ta. Xe ren ri jin-petenak chicaj riq'uin raja' ri jin-tz'eteyon rech ri Dios. 47 Tic'oxaj na pe' utz ri xtin-ij chiwe: Ri niniman wichi, can c'o ruc'aslen chi ronojel tiempo. 48 Ri Wey ri can niyo'n-wi c'aslen, ja ren. 49 Ri wey ri ni'ix maná che, ri xquitaj ri ojer iwati't-imama' pa tz'iran rech-ulef, man xtiquier ta xuya' quic'aslen chi ronojel tiempo. 50 Pero ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, can nitiquier nu'on chique ri yetijo richi chi can manak xquiecom chi ronojel tiempo. 51 Ja ren ri Wey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chicaj. Ri xquietijo ri Wey re', xquiec'ase' chi ronojel tiempo. Ri Wey ri xtinya' ren chique, can ja ri nuch'acul ri xtapon pa camic chi nuc'om-pe c'aslen chique ri winak ri jec'o chech-ulef.
52 Y cuando ri winak israelitas re' xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xquic'utuj-ka chiquiwech: ¿Anchique modo ri' chi raja' nuya' ri ruch'acul chake chi nakataj? yecha'. Y can xquitz'om-ka-qui' roma man junan ta niquinojij.
53 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi nin-ij chiwe, xa man nitaj ta ri nuch'acul y man nikum ta chuka' ri nuquiq'uiel ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, manak xtic'ue' ic'aslen chi ronojel tiempo. 54 Ri can xtiquitaj ri nuch'acul y xtiquikum chuka' ri nuquiq'uiel, can c'o-wi ri quic'aslen chi jumul. Y ren can xtin-en chique chi yec'astaj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij. 55 Roma ri nuch'acul ren jari' ri ketzij Wey y ri nuquiq'uiel jari' ri ketzij Ya'; ri can niquiya' c'aslen. 56 Ri can niquitaj ri nuch'acul y niquikum chuka' ri nuquiq'uiel, xe jun xtaka'an quiq'uin. Reje' xquiec'ue' wiq'uin ren y ren quiq'uin reje'. 57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe wichi y raja' can c'o-wi ri c'aslen riq'uin, ren chuka' c'o ri c'aslen ri' wiq'uin. Y quiri' chuka' ri xquiruc'on-ka ren, can xtic'ase-wi woma ren. 58 Ri can ketzij Wey, ri kajinak-pe chicaj, can man junan ta riq'uin ri wey ri ni'ix maná che ri xquitaj ri ojer iwati't-imama', roma ri wey ri xquitaj reje' man xtiquier ta xu'on chique chi xc'ue' ta quic'aslen chi ronojel tiempo. Pero ri niquitaj ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, xtic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta.
59 Jare' ri xu'ij ri Jesús chique ri winak israelitas ri quimolon-qui' chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, chiri' pa tenemit Capernaum.
Ri rutzij ri Jesús can nuya-wi c'aslen ri man niq'uis ta
60 Y cuando ri je-tzeklebeyon ri Jesús xquic'oxaj ri xu'ij, je q'uiy chique reje' xqui'ij: Yalan cuesta ri xu'ij. Man k'alaj ta xa jec'o ri xquieniman.
61 Y roma ri Jesús xutzu' ri niquinojij pa tak cánima ri je-tzeklebeyon richi, xu'ij chique: ¿Anchique roma rix man xka ta chiwech ri xin-ij? 62 ¿Y anchique xti'ij xa ta yinitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol chi yitzolaj-e chila' riq'uin ri Dios ri anchi' jin-petenak-wi? 63 Ja ri espíritu niyo'n ruc'aslen ri ich'acul, ri ich'acul xa can manak rakalen. Y ri Espíritu ri niyo'n ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri jenu'in chic chiwe. 64 Pero je q'uiy chiwe ri man niquijo' ta jinquinimaj, xcha' ri Jesús. Raja' quiri' xu'ij roma can reta'n-wi-pe anchique winak ri man xtiquinimaj ta, y ri ancu'x (anchique) xtic'ayin-e richi.
65 Y ri Jesús xu'ij: Jec'o chiwe rix ri man niquijo' ta jinquinimaj, romari' ren nu'in chiwe chi ja ri winak ri je-cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquiepe wiq'uin chi jinquicanoj, xcha'.
66 Roma quiri' xu'ij ri Jesús, je q'uiy chique ri can je-tzeklebeyon-wi, manak chic xquitzeklebej. Xa xetzolaj can chiquij. 67 Y ri Jesús xu'ij chique ri cablajuj discípulos: ¿Rix chuka' nijo' jixbe?
68 Y ri Simón Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, man jun chic anche'l ret, chi quiri' nakatzeklebej ta; roma ri atzij ret can nuya' c'aslen ri man niq'uis ta. 69 Roj can kayo'n kánima awiq'uin y keta'n chi ja ret ri Cristo, ri Ralc'ual ri c'aslic Dios.* Mt 16:16; Mr 8:29; Lc 9:20
70 Y ri Jesús xu'ij: Ja ren ri xicha'on iwichi rix ri cablajuj, pero jun chiwe rix oconak rusamajel ri itzel.
71 Cuando ri Jesús xu'ij quiri', chirij ri Judas Iscariote xch'o'n-wi; ri Judas ri ralc'ual ri jun achi ri ni'ix Simón che. Ri Jesús xunataj ri', roma jari' ri xtic'ayin richi ri Jesús. Y raja' can jun chique ri cablajuj discípulos.

*6:31 Ex 16:4, 15

*6:31 Sal 78:24

*6:45 Is 54:13

*6:69 Mt 16:16; Mr 8:29; Lc 9:20