5
Roma jun milagro q'uiy quer xquiya-qui'
Y jun k'ij, cuando ri Jesús c'o chiri' chuchi' ri choy (ya') rubinan Genesaret, q'uiy winak xe'apon riq'uin, roma niquijo' niquic'oxaj rutzij ri Dios. Y ri winak re' can je q'uiy-wi, romari' niquipitz' ri Jesús. Pero raja' ch'anin xerutzu-apo ca'i' canoas jec'o can chuchi-ya', y man jun winak jec'o chupa ri canoas ri', roma ri cajaf ri canoas je elesey-quer pa ya', y ri hora ri' niquich'aj quiya'l anchok che yequilesaj quer pa ya'. Y jun chique ri canoas re' richi ri Simón. Y chupa ri ru-canoa ri Simón xoc-wi ri Jesús. Y raja' xu'ij che ri Simón chi quie'oc-apo juba' parui' ri ya'. Y raja' xch'oquie-ka chiri' pa canoa, y ja' xerutijoj-pe ri winak riq'uin ri rutzij ri Dios.* Mt 13:1-2; Mr 3:9-10; 4:1 Cuando ri Jesús xtane' nich'o'n chique ri winak re', raja' xu'ij che ri Simón: Jo-apo anchi' nim rupa ri ya', y tiya-ka ri iya'l anchok che ye'ilesaj-wi quer pa ya'.
Pero ri Simón xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Roj jun ak'a' xojc'ase' chi xekacanoj quer, y man jun xkawil.* Jn 21:3 Pero roma ja ret ja'in chi kaya-ka ri ya'l pa ya', nakaya-ka c'a.
Y cuando xquiq'uiak ri ya'l chi yequilesaj quer pa ya', can jec'o ri xquiya-qui'. Can q'uiy quer xe'oc chupa ri ya'l,* Jn 21:6 y romari' ri ya'l can ja' nik'ach'itaj benak roma calal ri quer. Romari' ri achi'a' re' xqui'en-apo señas chique ri caxbil ri jec'o pa jun chic canoa, chi quie'oto'n. Y ri ch'aka chic can xepe-wi chi xeto'n. Y ri ca'i' canoas xequinojisaj riq'uin ri quer. Romari' ri canoas can ya yebe chuxe' ya' roma calal ri quer. Y cuando ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, xutzu' chi jun milagro ri xbanataj quiq'uin ri quer, raja' xbexuquie' chech ri Jesús, y xu'ij che: Ajaf, ren xa jin jun achi aj-mac, man utz ta chi jac'ue-pe wiq'uin, roma ret can nim-wi ak'ij.
Quiere' xu'ij ri Simón roma raja' man jun mej (bey) rutz'eton chi quiere' nibanataj. Y can quiri' chuka' xquina' conojel ri je-benak riq'uin. Reje' can anchique la xquina' cuando xquitzu' chi can q'uiy quer xquiya-pe-qui' ri k'ij ri'. 10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri jec'o riq'uin ri Simón, ri je ralc'ual ri jun achi rubinan Zebedeo, can anchique la xquina' cuando xquitzu' ri xbanataj. Romari' ri Jesús xu'ij che ri Simón: Man tisatz ano'j (tisach ac'u'x) roma ri xatzu'. Ri rubanon-pe jat jun achi elesey-quer pa ya', pero ri tiempo chakawech apo, xtatemaj chuka' anchique modo ye'ach'ec winak riq'uin ri nutzij, chi quiri' jinquitzeklebej.
11 Y ri achi'a' re' xequic'om-pe qui-canoas c'a chuchi-ya'. Y reje' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús.
Ri Jesús nulesaj-e ri lepra chirij jun achi
12 Y cuando ri Jesús xapon pa jun tenemit, xapon jun achi riq'uin, ri achi ri' niyawaj riq'uin ri jun yabil rubinan lepra. Ri achi, can xe xutzu' ri Jesús, xbexuquie' chech y xulucuba-ka ri rujolon c'a pa ulef y xu'ij che: Ajaf, ren weta'n chi jatiquier nalesaj nuyabil, pero man weta'n ta anchique nanojij pa nuwi', xcha'.
13 Y ri Jesús can ja' xutz'om-apo ri achi y xu'ij che: Ninjo' chi jac'achoj. Tiq'uis-e ayabil, xcha' che. Y can xe xu'ij quiri' ri Jesús, can ja' xq'uis-e ri ru-lepra ri achi.
14 Ri Jesús xuchelebej che ri achi re' que man tutzijoj chique ri winak ri xbanataj riq'uin. Y xu'ij chuka' che: Cami xe ac'utu-awi' chech ri sacerdote pa rocho ri Dios. Y can taya' ronojel ri nu'ij chupa ri ru-ley ri Moisés.* Lv 14:1-32 Chiri' nu'ij anchique nic'atzin naya', chi nak'alajij-awi' chi jat ch'ajch'oj chic, xcha-e che.
15 Pero ri Jesús más xel-ka rutzijol roma ri milagro ri', y q'uiy winak niquimol-qui' riq'uin. Jec'o winak yepe riq'uin roma niquijo' niquic'oxaj rutzij ri Dios. Y jec'o ch'aka chic niquijo' yec'achojrises-e roma raja'. 16 Y raja' pa tak tz'iran rech-ulef nibe-wi, chi nu'on orar.
Jun achi siquirinak ruch'acul nic'achoj roma ri Jesús
17 Y jun k'ij cuando ri Jesús nuc'ut rutzij ri Dios, jec'o jujun achi'a' fariseos y jujun maestros chi ri ley. Jec'o chique reje' ri je-petenak pa tak tenemit ri jec'o pa rech-ulef Galilea. Jec'o je-petenak pa tenemit Jerusalem y pa ch'aka chic tenemit ri jec'o pa Judea. Reje' je-ch'ocol-apo chiquicojol ri winak ri niquic'oxaj-apo rutzij ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquiwech. Y ri Jesús can c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, chi yec'achoj ri yawa'i' roma. 18 Y jec'o jujun achi'a' quic'uan-apo jun achi ri can siquirinak ruch'acul, li'an-e chech jun ch'at. Y reje' xquijo' xe'oc-apo pa jay c'a riq'uin ri Jesús, chi niquiya' ri quiyawa' chech. 19 Pero ri achi'a' re' man xetiquier ta xe'oc-apo, roma can je q'uiy winak quimolon-qui' chiri'. Romari' reje' xquinojij xejote' parui' ri jay, y xquic'on-e juba' ri rui'. Y c'ajari' xquikasaj-ka ri achi li'an chech ri ch'at. Ri yawa' re' can c'a chech ri Jesús xbeka-wi-ka, chiri' chiquicojol ri winak. 20 Y cuando ri Jesús xutzu' chi ri achi'a' ri je-uc'uayon-apo ri achi yawa', can quiyo'n-wi cánima riq'uin raja', xu'ij che ri achi yawa': Ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj).
21 Can xe xquic'oxaj ri tzij re' ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos, can ja' xquinojij-ka: ¿Anchique c'a achi re'? ¿Y anchique roma nu'on chi ja raja' ri Dios? ¿Roma anchique ta winak nitiquier nucoch' (nucuy) mac? Man jun. Xe ri Dios nitiquier nu'on quiri', yecha' pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús reta'n utz ri niquinojij ri maestros chi ri ley, y reta'n chuka' ri niquinojij ri achi'a' fariseos. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix ninojij quiere'? 23 Roma xa ren yitiquier nin-en che ri jun achi re' chi nibin-e, ¿yitiquier como nin-ij chuka' che chi nincoch' (nincuy) rumac? ¿Anchique ni'ij rix? 24 Cami c'a, chi rix nitemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can c'o uchuk'a' wiq'uin chi nincoch' (nincuy) mac, titzu' c'a, xcha' raja'. Y ja' xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Nin-ij chawe: Cacataj, tac'uaj-e la ach'at y jat (cabin) chi'awocho, xuche'x roma ri Jesús.
25 Y ri achi, can ja' xpa'e' chiquiwech conojel winak ri quimolon-qui' chiri', xuc'ol-e ri ch'at ri anchi' xcotz'e-wi-pe, y xbe. Y raja' can nuya' ruk'ij ri Dios cuando xtzolaj-e chirocho. 26 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x), roma man jun mej (bey) quitz'eton ta chi quiri' nibanataj. Ri winak re' can xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixi'n-qui' niqui'ij: Chupa ri jun k'ij re' xekatzu' milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton.
Ri Jesús y ri achi rubinan Leví
27 Ri Jesús xel-pe chiri', y xutzu' jun achi moloy-impuesto. Ri achi re' Leví rubi', y ch'ocol pa jun ch'aquet, numol ri impuesto ri nitoj can. Y ri Jesús xu'ij che: Quinatzeklebej.
28 Y ja' xbecataj-pe ri anchi' ch'ocol-wi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xutzeklebej ri Jesús.
29 Y ri achi ri' xu'on jun nimak'ej pa rocho roma ri Jesús. Chuka' xeroyoj q'uiy moloy tak impuestos y ch'aka chic winak. Y conojel je-ch'ocol chuchi' mesa riq'uin ri Jesús y quiq'uin ru-discípulos. 30 Y jec'o maestros chi ri ley y jec'o chuka' achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri'. Y ri maestros y ri fariseos re', q'uiy tzij yequi'ij-apo chiquij ri ru-discípulos ri Jesús. Yequi'ij-apo chique: ¿Anchique roma rix jixwa-jixuq'uia' quiq'uin ri moloy-impuestos y ri ch'aka chic winak ri xa je aj-mac?* Lc 15:1-2 yecha'.
31 Pero ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' fariseos y ri je maestros chi ri ley: Jun ri nik'oman man ja' ta ri je utz ri yeruk'omaj. Raja' yeruk'omaj ri yeyawaj. 32 Y quiri' chuka' ren man xipe ta chiquicanoxic winak ri choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. Ren xipe chiquicanoxic ri can c'o quimac, chi niquiya' can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios, xcha' ri Jesús.
Jec'o yec'utun che ri Jesús anchique roma ru-discípulos man niqui'en ta ayunar
33 Y ri achi'a' fariseos y ri maestros chi ri ley xquic'utuj che ri Jesús: ¿Anchique roma ri ru-discípulos ri Juan can quicha'on k'ij chi niqui'en ayuno y oración? Y can quiri' chuka' niqui'en ri qui-discípulos ri achi'a' fariseos, pero ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en, xa yewa-ye'uq'uia', xecha' che.
34 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Jixtiquier como niben chique ri je-banon invitar pa jun c'ulubic chi niquimalij ri wa'in, cuando xa c'a c'o chiquicojol ri ala' ri xc'ule'? Man utz ta. 35 Pero xtapon ri k'ij cuando ri ala' re' xtileses-e chiquicojol, y c'ajari' xtiqui'en ayunar.
36 Chuka' ri Jesús xucusaj ri jun ejemplo re' chiquiwech: Man jun winak nuretz-ka jun tziak c'ac'ac' chi nuc'ojoj (nut'is) jun tziak ri xa can tzia'k' chic; roma xa nu'on quiri', man utz ta nu'on che ri tziak c'ac'ac' roma nuretz. Y chuka' jun tziak c'ac'ac' man nuc'uaj ta ri' riq'uin jun ri xa tzia'k' chic. 37 Y quiri' chuka' man jun niyo'n c'ac'ac' vino chupa jun tz'um yacbel-ya' ri xa ucusan chic. Roma xa quiri' nu'on, man utz ta; roma ri tz'um ucusan chic man nuyuk ta chic ri'; ri tz'um nibojbo' (nichiquitaj) y ri vino xtiq'uis-e chupa. Y ri tz'um chuka' man jun chic xtic'atzin-wi. 38 Pero chupa jun c'ac'ac' yacbel-ya', utz niyaquie' c'ac'ac' vino, roma c'a nuyuk-ri' jabel y man nibojbo' (nichiquitaj) ta. Ri vino can niyaquie' jabel chupa. 39 Y man jun ri nukum vino ri c'o yan tiempo yaquel, y xturayij ta nukum c'ac'ac' vino. Man quiri' ta. Xa xtu'ij: Ri vino ri c'o yan tiempo yaquel jari' ri más utz, xticha'.

*5:3 Mt 13:1-2; Mr 3:9-10; 4:1

*5:5 Jn 21:3

*5:6 Jn 21:6

*5:14 Lv 14:1-32

*5:30 Lc 15:1-2