6
Pa jun k'ij chi uxlanen ri discípulos niquich'up y niquitaj rech trigo
Pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun ulef ticon trigo chech. Y ri discípulos c'o rech trigo yequich'up-e, y yequibil pa quik'a', y yequitaj.* Dt 23:25 Romari' jujun achi'a' fariseos xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Anchique roma rix ye'ibil ri trigo pa ik'a' ri k'ij re'? Ri k'ij re', chi uxlanen y man utz ta chi ni'an samaj, xecha'.
Pero ri Jesús xch'o'n-apo chique, y xu'ij: ¿Can man jun mej (bey) como itz'eton rix ri jun tzij ri tz'iban can chirij ri xu'on ri David y ri je raxbil, chupa ri ojer can tiempo, cuando xnum quipa y manak quiway? Ri David xbe chucanoxic wey chiri' pa rocho ri Dios, y can ja ri lok'olaj tak pan ri xbeyo'x-pe che. Raja' xutaj ri pan ri', y xuya' chuka' chique ri je-benak riq'uin.* 1 S 21:1-6 Pero man mac ta ri xqui'en, más que ri pan ri' xe ri sacerdotes c'o modo yetijo,* Lv 24:9 xcha' ri Jesús.
Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri achi'a' fariseos: Ri Rajaf ri k'ij chi uxlanen ja ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xcha'.
Jun achi chaki'j jun ruk'a' nic'achoj roma ri Jesús
Pa jun chic k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y xutz'om quitijoxic ri quimolon-qui' chiri'. Y chiquicojol ri winak chiri', c'o-apo jun achi chaki'j ri ruk'a' derecha. Romari' jec'o-apo maestros chi ri ley y achi'a' fariseos xe niquitzu-apo ri Jesús xa xtic'achoj ri achi chaki'j ruk'a', chi quiri' niquisujuj chi ri Jesús xsamaj chupa ri jun k'ij chi uxlanen. Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos. Y ri Jesús xu'ij che ri achi chaki'j ri ruk'a': Cacataj y capa'e' pa nic'aj. Y ri achi can ja' xcataj-pe anchi' ch'ocol-wi, y xbepa'e' anchi' ri x-ix-wi che roma ri Jesús. Xpe ri Jesús xu'ij chique ri winak ri jec'o chiri': Cami ninjo' ninc'utuj chiwe: ¿Más como nuc'ul ni'an ri utz pa jun k'ij chi uxlanen o ri man utz ta? ¿Ri nicol jun winak chech ri camic o nicamises? ¿Anchique ninojij rix? xcha'.
10 Y Jesús xerutzu' conojel ri quimolon-qui' chiri'. Xch'o'n che ri achi ri yawa' ruk'a', y xu'ij: Tayuku' la ak'a'. Y ri achi can xe xuyuk ri ruk'a' anche'l ri x-ix che roma ri Jesús, can ja' utz xu'on can ri ruk'a'. 11 Pero ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos ri jec'o-apo chiri', xcataj quiyowal. Y can ja' xquic'utula-ka chiquiwech anchique niqui'en che ri Jesús.
Cuando Jesús xerucha' ri cablajuj apóstoles
12 Y jun k'ij, ri Jesús xbe parui' jun juyu' chi xberu'ona' orar. Y jun ak'a' xc'ase' chi xch'o'n riq'uin ri Dios pa oración. 13 Y chupa ri nimak'a' ruca'n k'ij, raja' xeroyoj ri achi'a' ri can yetzekleben-wi richi. Chiquicojol ri achi'a' re', xerucha' je cablajuj y xu'ij apóstoles chique. 14 Ri je cablajuj ri xerucha' ri Jesús, ja ri Simón ri xu'ij chuka' Pedro che, ri Andrés ri rach'alal ri Simón, ri Jacobo, ri Juan, ri Felipe, ri Bartolomé, 15 ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ralc'ual jun achi rubinan Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix celadores chique, 16 ri Judas ri rach'alal ri Jacobo, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richi ri Jesús.
Jesús nuk'alajij rutzij ri Dios y yeruc'achojrisaj ri yawa'i'
17 Cuando ri Jesús y ri je ru-apóstoles xeka-pe parui' ri juyu', y xebec'ue-ka quiq'uin ri ch'aka chic discípulos pa jun li'an ulef, chiri' chuka' je q'uiy winak quimolon-qui'. Jec'o winak je-petenak pa tenemit Jerusalem y pa ch'aka chic tenemit ri jec'o pa Judea, y jec'o chuka' je-petenak c'a chuchi' ri mar, ri pa Tiro y Sidón. Jec'o chique ri winak re' je-petenak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús, y jec'o je-petenak chi yec'achojrises riq'uin quiyabil roma ri Jesús. 18 Y jec'o chuka' winak ri yalan niqui'en sufrir pa quik'a' itzel tak espíritus. Romari' xe'leses ri itzel tak espíritus roma ri Jesús. 19 Y conojel ri winak ri yeyawaj niquijo' niquitz'om-apo ri rutziak ri Jesús, roma raja' c'o uchuk'a' riq'uin chi nulesaj-e ronojel rech yabil.
Jec'o ri yequicot y jec'o ri manak yequicot
20 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos y xu'ij chique: Can quixquicot rix ri nina' chi c'o necesidad pa iwánima chech ri Dios, roma can iwichi-wi rix ri ru-gobierno raja'.
21 Can quixquicot rix ri ninum ri iwánima chech ri Dios, roma raja' xtuya' ronojel chiwe chi quiri' man chic xtinum-pe ri iwánima. Can quixquicot rix ri ntok' ri iwánima chech ri Dios, roma ri Dios xtujal ri iwok'ej riq'uin tze'n.
22 Can quixquicot chuka' rix ri itzel jixtz'et coma ri winak, rix ri jixkotex-pe chiquicojol, rix ri ni'ix itzel tak tzij chiwe, rix ri itzel jixtz'et roma ja nubi' ren ri iniman,* 1 P 4:14 y rix ri can ronojel rech etzelal ri ni'an chiwe woma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. 23 Y cuando xtic'ulumaj ronojel re', can quixquicot, y can quixropin chuka', roma can nim ri ruq'uiexel xtiyo'x chiwe chicaj. Roma xa can quiri' ri sufrimiento ri xquina' pa quic'aslen ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. Reje' xquina' ri sufrimiento pa quik'a' ri cati't-quimama'* 2 Cr 36:16; Hch 7:52 ri winak ri itzel jixquitzu' cami.
24 Y rix beyoma', juya' (juyu') iwech, roma xixquicot yan riq'uin jun c'aslen yalan utz chech-ulef. Pero ri k'ij ri je-petenak chiwij man je quiri' ta chic.
25 Rix chuka' ri jixwa' jabel, juya' (juyu') iwech, roma xtapon ri k'ij cuando yalan xtinum ipa y man jun ex xtiwil chi xtitaj. Rix ri jabel jixtze'n cami, juya' (juyu') iwech, roma xtapon ri k'ij cuando xquixok' roma bis.
26 Y juya' (juyu') iwech cuando ri winak utz yech'o'n chiwij y ri winak ri' xa man je richi ta ri Dios. Roma ri quite-quitata' reje' utz xech'o'n chiquij ri winak ri xe'in chi niquik'alajij rutzij ri Dios y xa man quiri' ta.
Quie'ijo' ri itzel jixquitzu'
27 Pero rix ri jixc'o we' wiq'uin cami, ri yinic'oxaj-pe, tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Can quie'ijo' ri itzel yetz'eto iwichi, y can utz tibana' quiq'uin ri man jixquijo' ta. 28 Tic'utuj che ri Dios chi quieru'ona' bendecir ri winak ri yerayin itzel pa iwi', y chuka' man quie'imestaj pa i-oración ri niquitz'uc tzij chiwij. 29 Y xa c'o jun jixruch'ey, man titzolej ruq'uiexel che. Utz chi niya' chic iwi' pa ruk'a' jun mej (bey). Y xa c'o chuka' jun winak numaj-e ri jun itziak ri ik'u'n, can tiya' lugar che chi nuc'uaj jun chic itziak. 30 Xabachique (Xama'anchique) winak ri c'o nuc'utuj chiwe, tiya' che ri nrojo'. Y xa c'o jun winak ri c'o numaj-e chiwe, man chic tich'ojij che. 31 Y rix utz tibana' quiq'uin ri winak, roma rix man nika ta chiwech ri winak itzel quino'j (quina'oj) iwiq'uin.
32 Y xa rix xe ri winak ri jixquijo' xe ri' ye'ijo', man cuesta ta. Roma xabachique (xama'anchique) winak nitiquier nu'on quiri'. Xa can quiri' chuka' niqui'en ri winak yalan je itzel. 33 Xa rix, xe ri winak ri yebano favor chiwe, xe chique reje' niben-wi favor chuka', ri' man cuesta ta. Roma xa quiri' chuka' niqui'en ri winak yalan je itzel. 34 Xa rix niya' jun ex che jun winak pa kajic, roma raja' nitiquier nuya' ruq'uiexel chiwe, ri' man cuesta ta. Roma ri winak ri yalan je itzel yequiya' chuka' pa kajic ri ex ri can quichi reje' chiquiwech ka reje', chi quiri' c'o niquich'ec can chirij. 35 Pero rix man tiben quiri'. Xa quie'ijo' ri itzel yetz'eto iwichi. Quie'ito'. Y cuando rix niya' pa kajic jun ex iwichi, man tiyobej chi c'o nich'ec chirij; chi quiri' nim ri ruq'uiexel ri xtiyo'x chiwe. Y xa quiri' xtiben rix, can xtik'alajin chi jix ralc'ual chic ri nimalaj Dios ri c'o chicaj. Raja' utz runo'j (runa'oj) quiq'uin ri winak yalan je itzel, y utz chuka' runo'j (runa'oj) quiq'uin ri winak ri man jun mej (bey) niquiya' matiox che. 36 Tijoyowaj quiwech ri winak, can anche'l nujoyowaj kawech roj ri Katata' Dios.
Man quie'iben juzgar ri winak
37 Man quie'iben juzgar ri winak, chi quiri' ri Dios manak xquixru'on juzgar rix chuka'. Man tirayij chiquij ri winak chi niquitoj ri itzel tak ex ri quibanon chech ri Dios, chi quiri' ri Dios manak xtutoj chiwe anche'l ri itzel tak ex ri ibanon rix chech raja'. Ticoch'o' (Ticuyu') quimac ri winak, y ri Dios quiri' chuka' xtu'on chiwe rix. 38 Xa rix riq'uin ronojel iwánima ye'ito' ri winak riq'uin ri nic'atzin chique, ri Dios xtuya' chuka' ruq'uiexel chiwe. Ri ruq'uiexel xtuya' chiwe ri Dios, can q'uiy. Can xtunojisaj, can xtupitz', y can xtipulin xtuya' ri Dios chiwe. Y can anche'l ri niben rix quiq'uin ri winak, can quiri' chuka' xtu'on ri Dios iwiq'uin rix.
39 Y ri Jesús xu'ij chuka' jun ejemplo chique. Raja' xu'ij: ¿C'o como jun moy ri nitiquier nuc'uaj jun chic moy, y man yetzak ta pa tak jul?* Mt 15:14 40 Y quiri' chuka' man jun ri nitijox c'o más ruk'ij chech ri ru-maestro.* Mt 10:24-25; Jn 13:16; 15:20 Más que xtutemaj ronojel ri nic'ut chech, y xtutemaj ronojel can anche'l reta'n ri ru-maestro, can manak-wi xtic'ue' más ruk'ij.
41 ¿Y anchique roma ret ja ri alaj k'ayis c'o pa rech ri awach'alal ri natzu' ch'anin y man nana' ta chi ret xa jun nimalaj che' k'atel pa awech? 42 Y man ta'ij chuka' che ri awach'alal: Taya' lugar chue chi ninlesaj-e ri alaj k'ayis k'atel pa awech, y man nana' ta chi ret xa jun nimalaj che' k'atel pa awech. Ret xa ca'i' apalaj, talesaj na'ey ri nimalaj che' pa awech ret, chi quiri' can k'alaj xcatzu'n y jatiquier nalesaj ri c'o pa ruwech ri awach'alal.
Roma ri rech ri nuya' jun che' nina'ex xa utz o man utz ta
43 Man jun che' ri can utz, xtuya' ta itzel tak rech. Man jun chuka' che' ri man utz ta, xtuya' ta utzilaj tak rech. 44 Roma ri rech ri nuya' jun che', nina'ex xa utz o man utz ta.* Mt 12:33 Roma jun k'ayis ri yalan ruq'uixal, man xtuya' ta higo ni uva. 45 Y can quiri' jun winak. Jun winak utz, ja ri utz ri nu'on y nu'ij, roma can ja ri utz c'o pa ránima. Pero jun winak itzel, ja ri itzel tak ex nu'on y nu'ij, roma can jari' jec'o pa ránima. Roma jun winak can ja' ri c'o pa ránima ri nu'ij.* Mt 12:34
Ri ejemplo chirij ri ca'i' jay
46 ¿Y anchique roma rix ni'ij: Ajaf, Ajaf, jixcha' chue, y xa man niben ta ri nin-ij chiwe? 47 Nin-ij chiwe cami anchok riq'uin ninjunumaj-wi ri jun ri nipe wiq'uin ren y nuc'oxaj ri nutzij y nu'on ri nin-ij che. 48 Ri jun ri', can junan riq'uin ri jun achi ri xupoba' jun rocho. Na'ey, xu'on-ka ri jul chi ri ru-cimiento ri jay, y can parui' abaj xuc'ot-wi-ka ri jul re'. C'ajari' xuya' ri ru-cimiento ri jay, y xutz'om samaj. Y cuando c'achojinak yan ri jay, xq'uiy-pe ri rakan-ya'. Y ri rakan-ya' re' xberila' ri jay. Pero ri jay man xsilon ta, más que ri rakan-ya' yalan xnimer-pe, y yalan ruchuk'a'. 49 Pero ri winak ri nipe wiq'uin chi nuc'oxaj ri nutzij, y man nu'on ta ri nin-ij che, junan riq'uin ri jun achi ri xupoba' jun rocho y xa man xuya' ta ru-cimiento. Y cuando ri rakan-ya' xnimer, xberila-pe ri jay. Ri jay ri' xtzak y xq'uis chiri'.

*6:1 Dt 23:25

*6:4 1 S 21:1-6

*6:4 Lv 24:9

*6:22 1 P 4:14

*6:23 2 Cr 36:16; Hch 7:52

*6:39 Mt 15:14

*6:40 Mt 10:24-25; Jn 13:16; 15:20

*6:44 Mt 12:33

*6:45 Mt 12:34