9
Ri cablajuj discípulos xetak chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios
Ri Jesús xeroyoj ri cablajuj ru-discípulos, y xuya' uchuk'a' chique chi yequilesaj ronojel quiwech itzel tak espíritus, y chuka' chi yequic'achojrisaj yawa'i'. Y man xe ta chuka' xuya' uchuk'a' chique, xa can xuya' chuka' lugar chique chi niquicusaj ri uchuk'a' ri'. Y xerutak-e chi xbequitzijoj ri ru-gobierno ri Dios, y chi chuka' yequic'achojrisaj yawa'i'. Y ri Jesús xu'ij chique chuka': Cuando xquixbe, can man jun anchique tic'uaj. Man tic'uaj ich'ami'y, man tic'uaj ichim, ni wey, ni mero. Y man tic'uaj jun chic itziak, xa can xe ri icusan-e. Y ri jay anchi' xquixapon-wi pa jun tenemit, chiri' quixc'ue-wi-ka. C'a jixel-pe chupa ri tenemit, c'ajari' xtiya' can ri jay anchi' xixc'ue-wi. Y xa chupa jun tenemit man utz ta nic'ul iwech coma ri winak, tiya' can y titota' can ri pokolaj ri c'o pa tak iwakan chiquiwech ri winak, chi quiri' tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en,* Lc 10:4-11; Hch 13:51 xcha' ri Jesús.
Y ri discípulos can xebe-wi. Xebe pa tak cocoj tenemit chi xbequitzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios. Y xequic'achojrisaj chuka' yawa'i' ronojel lugar anchi' xek'ax-wi.
Ri Herodes man reta'n ta ancu'x (anchique) ri Jesús
Y ri Herodes ri gobernador can yeruc'oxaj ronojel ri yeru'on ri Jesús. Pero man nril ta anchique nunimaj, roma jec'o ye'in chi ri nibano ri' ja ri Juan Bautista c'astajinak chic pe. Ri Juan can caminak chic ri tiempo ri'. Jec'o chuka' ye'in chi ri Jesús ja ri Elías ri xtzolaj-pe. Y ch'aka chic winak niqui'ij chi ri Jesús jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, ri xbec'astaj-pe.* Mt 16:14; Mr 8:28; Lc 9:19 Y ri Herodes nu'ij: ¿Anchique como achi ri Jesús re'? Roma q'uiy yenc'oxaj chirij. Pero man ja' ta ri Juan Bautista, roma ri Juan ja ren xitako chi xkupix rukul, xcha'. Y ri Herodes xucanola' modo chi xutzu' ta ri Jesús.
Ri Jesús xerutzuk más wo'o' mil winak
10 Y cuando ri ru-apóstoles ri Jesús xetzolaj-pe chi xbequibana' rusamaj ri Dios, xquitzijoj che ri Jesús ri xqui'en. Y ri Jesús xeruc'uaj-e y xebe pa jun tz'iran rech-ulef. Y ri lugar re' chi ri tenemit rubinan Betsaida. 11 Y cuando ri winak xquina'ej ri Jesús y ri ru-apóstoles, xebe chuka' reje'. Y cuando ri winak re' xe'apon riq'uin ri Jesús, raja' can utz xuc'ul quiwech y xtzijon chuka' chique chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y chuka' xeruc'achojrisaj yawa'i'.
12 Y cuando ya nika-ka ri k'ij, ri cablajuj discípulos xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Ta'ij chique ri winak re' chi quiebe y te'quicanoj anchi' yebewer-wi, y chuka' te'quicanoj quiway pa tak cocoj tenemit y pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe nakaj. Roma anchi' jojc'o-wi cami, xa man jun winak jec'o, xecha' che.
13 Pero ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tiya' quiway rix. Y reje' xqui'ij che ri Jesús: We' man q'uiy ta wey c'o chi nakaya' chique, xe wo'o' wey y ca'i' quer. Ri winak re' yewa', pero xa ne'kalok'o' wey, xecha'. 14 Roma ri winak can je q'uiy. Y xe achi'a' jec'o la'k wo'o' mil. Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Ti'ij chique ri winak re' chi quiech'oquie' chi nic'aj tak ciento, xcha' chique.
15 Y can quiri' xqui'en, y ri winak can xech'oquie' conojel. 16 Y ri Jesús xeruli'ej pa ruk'a' ri wo'o' wey y ca'i' quer, xtzu'n chicaj y xuya' matiox che ri Dios. Y ri Jesús xeruper ri wey y ri quer, xuya-e chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. 17 Can conojel xewa' utz, y can utz xnoj quipa. Y c'a c'o cablajuj chaquech wey y quer xmol can.
Pedro nu'ij chi ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios
18 Y jun k'ij ri Jesús c'o aparte roma nu'on orar, y ri ru-discípulos can jec'o chuka' riq'uin. Y c'ajari' ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jin ancu'x (anchique) ren niqui'ij ri winak?
19 Y reje' xqui'ij che: Jec'o ye'in chi ja ret ri Juan Bautista. Jec'o ch'aka chic niqui'ij chi jat Elías, ri jun achi ri xuk'alajij ri x-ix che roma ri Dios ojer can. Y jec'o chuka' ri ye'in chi ret jat jun chic chique ri achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios ojer can, y cami xac'astaj-pe chiquicojol ri caminaki',* Mt 14:1-2; Mr 6:14-15; Lc 9:7-8 xecha' che ri Jesús.
20 Y raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: Y rix ¿anchique ni'ij? xcha' chique. Y ri Pedro can ja' xu'ij che ri Jesús: Ja ret ri Cristo,* Jn 6:68-69 ri jat-takon-pe roma ri Dios.
Ri Jesús nu'ij chi xticamises
21 Pero ri Jesús can xuchelebej chique ri ru-discípulos chi can man tiquitzijoj chi ja raja' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. 22 Y xu'ij chuka' chique: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nink'axaj na q'uiy sufrimiento. Can itzel xquitz'et coma ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, coma ri nimalaj tak sacerdotes y chuka' coma ri maestros chi ri ley. Y xquicamises, pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
23 Y c'ajari', chique conojel xu'ij-wi: Xa c'o jun nrojo' yirutzeklebej, man tupokonaj-ri' nu'on sufrir, xa can tu'ona' anche'l can ruc'uan ru-cruz. Man tu'on ri nurayij raja'. Xa c'o jun nunojij chi nitiquier nu'on quiri' k'ij-k'ij, can tipe wiq'uin y quirutzeklebej.* Mt 10:38; Lc 14:27 24 Roma xa c'o jun ri yalan nrojo' ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri', más que nicamises woma ren, can xticolotaj* Mt 10:39; Lc 17:33; Jn 12:25 y xtiril ruc'aslen ri manak xtiq'uis. 25 Y ¿anchique nuch'ec jun winak xa nic'ue' ta ronojel ri beyomel ri c'o chech-ulef riq'uin y xa man nicolotaj ta? Xa ruyon nuya-ka-ri' chupa ri camic y xtiq'uis jumul. 26 Y xa c'o chuka' jun chiwe rix niq'uix nuk'alajij chi jinruniman ren y runiman ri nutzij, ren chuka' ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquiq'uix nin-ij chi ri jun winak ri' wichi ren. Quiri' xtin-en cuando xquipe chic jun mej (bey), cuando xtik'alajin chi can jin Rey-wi, y junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' y je-petenak wiq'uin ri lok'olaj tak ángeles. 27 Y can ketzij ri nin-ij chiwe, chi ri Dios can xtoc'ue' pa kawi' y xkojru'on gobernar. Y jec'o chiwe rix ri man xquiecom ta, c'a tiquitzu' na ri', xcha' ri Jesús.
Ri k'ij cuando ri Jesús xjalataj rech chiquiwech oxi' ru-discípulos
28 Y c'o yan la'k jun semana ri' cuando ri Jesús tich'o'n chiquiwech ri winak, raja' xerucha' ri Pedro, ri Juan y ri Jacobo chi junan xbe quiq'uin parui' jun juyu' chi xberu'ona' orar.* 2 P 1:17-18 29 Y cuando ri Jesús nu'on orar, xjalataj rech y chuka' ri rutziak yalan rusakil xu'on y nich'ich'an. 30 Y cuando ri je oxi' ri je-benak riq'uin xquitzu', yetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ca'i' achi'a'; jun ja ri Moisés y ri jun chic ja ri Elías. Reje' je rusamajel ri Dios ri xec'ue' ojer can tiempo. 31 Ri je ca'i' re' jec'o pa jun nimalaj sakil, y yetzijon chirij ri camic ri xtuc'uaj ri Jesús pa Jerusalem; roma ja samaj ri' ri yo'n-pe che roma ri Dios. 32 Y ri Pedro y ri je ca'i' chic, más que c'o quiwaran, xquicoch', y xquitzu' ri nimalaj rusakil ri Jesús, y xequitzu' chuka' ri je ca'i' chic achi'a' ri jec'o riq'uin ri Jesús. 33 Y cuando ri ca'i' achi'a' ri' ja niquiya' can ri Jesús chi yebe, ri Pedro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, we' utz kabanon. Kabana' oxi' tak jay, jun awichi ret, jun chi ri Moisés y ri jun chic chi ri Elías. Ri Pedro quiri' xu'ij-apo y man reta'n ta anchique roma xch'o'n-apo. Xa man reta'n ta anchique yeru'ij-apo.
34 Y c'a nitzijon-apo raja' che ri Jesús cuando c'o jun ajawa' (mukul) ri xka-pe pa quiwi'. Y xquixi'j-qui' cuando xquina' chi jec'o chic chupa ri ajawa' (mukul) ri'. 35 Y chupa ri ajawa' (mukul) c'o Jun ri xch'o'n-pe y xu'ij: Jare' ri Walc'ual, y yalan ninjo'.* Is 42:1; Mt 3:17; 12:18; Mr 1:11; Lc 3:22 Can tic'oxaj ri nu'ij raja', xcha-pe ri Dios chicaj.
36 Y cuando quic'oxan chic ronojel ri', xquitzu' chi ri Jesús xa ruyon chic c'o. Y reje' q'uiy tiempo xk'ax y man jun anchok che xquitzijoj-wi ri xquitzu' chiri' parui' ri juyu'.
Jun ala' ri c'o jun itzel espíritu riq'uin nic'achoj roma ri Jesús
37 Y pa ruca'n k'ij, cuando ri Jesús y ri je oxi' ru-discípulos xeka-pe parui' ri juyu', can je q'uiy winak ri xec'ulu-apo quichi. 38 Y jun achi ri c'o chiquicojol ri winak, xch'o'n-apo che ri Jesús: Maestro, xcha-apo che. Ren xe jun walc'ual c'o. Tabana' favor tatzu' juba', 39 roma c'o jun itzel espíritu nitz'amo richi. Y cuando nutz'om, can nu'on che chi yalan nisiq'uin, y can nupiq'uiq'uiej ruch'acul, y chuka' nu'on che chi niwokok-pe pa ruchi'. Ri itzel espíritu re' yalan ch'a'oj nu'on che ri walc'ual, y c'aronaj nuya' can. 40 Romari' xonc'utuj yan favor chique ri a-discípulos chi tiquilesaj ri itzel espíritu re' riq'uin ri walc'ual, pero xa man yetiquier ta, xcha' ri achi.
41 Y ri Jesús ja' xu'ij: Can man jun winak chupa ri tiempo re' ruyo'n ta juba' ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel je-satzinak (je-sachinak). ¿Jani' tiempo ninojij rix chi xquic'ue' iwiq'uin? ¿Can jani' tiempo xquitiquier xquixincoch', ni'ij rix? Tac'ama-pe we' ri awalc'ual, xcha' ri Jesús.
42 Y cuando ri ala' xapon-apo riq'uin ri Jesús, ri itzel espíritu riq'uin ruchuk'a' xupiq'uiq'uiej ri ala' y xutorij pa ulef. Ri Jesús cof xch'o'n che ri itzel espíritu, y xu'ij che chi tel-e riq'uin ri ala'. Y ri Jesús xucol ri ala' ri' chech ri itzel espíritu, y xujach-e che ri rutata'. 43 Y conojel ri winak xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' chi ri Dios can yalan-wi nim.
Ri Jesús nunataj chic ri rucamic
Y cuando ri winak yetzijon chiquiwech roma xsatz quino'j (xsach quic'u'x) chirij ri ala' ri xc'achoj roma ri Jesús, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: 44 Tic'oxaj jabel ri tzij re', y man timestaj: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquijach pa quik'a' ri winak ri itzel yetz'eto wichi, xcha'.
45 Y ja tzij re' man xqui'en ta entender ri discípulos, roma ewan chiquiwech. Y niquixi'j-qui' niquic'utuj che ri Jesús anchique ri xu'ij.
¿Ancu'x (Anchique) ri c'o más ruk'ij?
46 Y ri ru-discípulos ri Jesús xquich'ojij chiquiwech ancu'x (anchique) chique reje' ri más c'o ruk'ij.* Lc 22:24 47 Pero ri Jesús can reta'n anchique niquinojij pa tak cánima ri ru-discípulos. Romari' raja' xberuc'ama-pe jun ac'ual y xupoba' riq'uin. 48 Y xu'ij chique ri ru-discípulos: Xa c'o jun ri jinruniman y can niquicot nuc'on-ka jun ac'ual ri anche'l re', man xe ta nuc'on-ka ri ac'ual, xa can xquiruc'on-ka chuka' ren. Y ri yiruc'on-ka ren, can nuc'on-ka ri takayon-pe wichi.* Mt 10:40; Lc 10:16; Jn 13:20 Y xa chiwech rix c'o jun ri manak ruk'ij, xa jari' ri más c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús.
Ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi
49 Y xpe ri Juan xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Roj xkatzu' jun achi ri pa abi' ret yerulesaj itzel tak espíritus. Pero roma xa man kaq'uin ta roj c'o-wi, xka'ij che que man chic tu'on quiri'.
50 Y ri Jesús xu'ij che ri Juan: Man chic ti'ij quiri' che. Roma ri man ruyowal ta chakij roj, can kaq'uin roj c'o-wi.
Cuando ri Jesús xeruch'olij ri Jacobo y ri Juan
51 Y cuando xa noka yan k'ij chi ri Jesús nitzolaj-e chicaj, raja' can xunojij chi nibe pa tenemit Jerusalem. 52 Y jec'o chuka' ri xerutak-e na'ey. Y ri xetak-e, xebe pa jun co'l tenemit ri c'o pa Samaria, chi xbequicanoj jun jay anchi' xte'uxlan-wi ri Jesús y ri je-benak riq'uin. 53 Pero ri winak aj-chiri' pa tenemit man xquijo' ta chi xc'ue-ka ri Jesús quiq'uin, roma xquina'ej chi xa pa Jerusalem benak-wi. 54 Cuando ri discípulos quibinan Jacobo y Juan xquina'ej chi ri winak man niquijo' ta ri Jesús, xqui'ij che ri Jesús: Ajaf, ¿najo' nakac'utuj chi tika-pe k'ak' chicaj pa quiwi' ri winak re' chi yeruq'uis, anche'l xu'on ri Elías,* 2 R 1:9-16 ri jun achi ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can? xecha'.
55 Y ri Jesús xerutzu' y xeruch'olij. Y xu'ij chique: Rix ni man iweta'n ta anchique espíritu c'o iwiq'uin. 56 Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, man xipe ta we' chech-ulef chi yenq'uis winak, ren xa xipe chi yencol, xcha'. Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe chic pa jun tenemit co'l oc.
Oxi' achi'a' niquijo' niquitzeklebej ri Jesús
57 Y cuando reje' ja je-benak, c'o jun achi xch'o'n-apo che ri Jesús y xu'ij: Ajaf, ren ninjo' jatintzeklebej ri xabachi' (xama'anchi') xcatapon-wi.
58 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi: Ri utif, can c'o-wi quijul anchi' yec'ue-wi; y quiri' chuka' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, can c'o chuka' quisoc. Pero ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can man jun wocho anchi' yinuxlan-wi, xcha' ri Jesús che ri achi ri'.
59 Y ri Jesús xu'ij che jun chic achi: Quinatzeklebej. Pero ri achi re' xu'ij: Ajaf, ren can ninjo-wi jatintzeklebej, pero taya' lugar chue chi ninmuk na e ri nata', c'ajari' xquibe chawij.
60 Pero ri Jesús xu'ij che ri achi re': Ri je caminak quiemuk coma ri je caminaki' chupa ri quimac. Pero ret, atzijoj ri ru-gobierno ri Dios.
61 Y c'o chic jun ri x-in che ri Jesús: Ajaf, ren ninjo' jatintzeklebej. Pero na'ey, taya' lugar chue chi yibech'o'n can chique ri nte-nata' y chique ri je wach'alal,* 1 R 19:20 xcha'.
62 Pero ri Jesús xu'ij che: Ri achi ri nic'uan ri arado, chi nusamajij jun ulef, man utz ta nitzu'n can chirij, roma man utz ta ntel ri rusamaj. Y quiri' chuka' ri winak ri nunimaj ri Dios, man utz ta chi nutzu' ri yebanataj can chirij. Roma xa quiri' xtu'on, can man utz ta chi nisamaj pa rusamaj ri Dios chi nutzijoj ri ru-gobierno ri Dios, xcha' ri Jesús.

*9:5 Lc 10:4-11; Hch 13:51

*9:8 Mt 16:14; Mr 8:28; Lc 9:19

*9:19 Mt 14:1-2; Mr 6:14-15; Lc 9:7-8

*9:20 Jn 6:68-69

*9:23 Mt 10:38; Lc 14:27

*9:24 Mt 10:39; Lc 17:33; Jn 12:25

*9:28 2 P 1:17-18

*9:35 Is 42:1; Mt 3:17; 12:18; Mr 1:11; Lc 3:22

*9:46 Lc 22:24

*9:48 Mt 10:40; Lc 10:16; Jn 13:20

*9:54 2 R 1:9-16

*9:61 1 R 19:20