10
Ri setenta achi'a' ri xetak chi tiquitzijoj rutzij ri Dios
Y cuando xebanataj yan ronojel re', ri Ajaf Jesús xerucha' ch'aka chic achi'a' chi yesamaj riq'uin. Raja' xerucha' setenta achi'a', chi xerutak-e chi caca'. Xerutak pa tak tenemit y pa ch'aka chic lugar anchi' xtapon-wi raja'. Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri xerucha': Can ketzij-wi chi ri samaj chi nitzijos rutzij ri Dios, can q'uiy; pero ri samajel xa man je q'uiy ta. Romari' tic'utuj che ri Rajaf ri samaj, chi quierutaka-pe más samajel* Mt 9:37-38 chiquicojol ri winak ri nic'atzin chi niquic'oxaj rutzij. Y cami can jixintak-e. Y tina-iwi', rix xa jix anche'l alaj tak ral oveja ri jixapon chiquicojol winak je anche'l utif.* Mt 10:16 Y man tic'uaj ichim, ni man tic'uaj mero, y man tic'uaj chuka' jun chic par ixajab. Y chuka' can man quixpa'e-ka chi ye'iben saludar ri winak pa tak bey. Y cuando jixapon pa jun jay, ri na'ey niben, ja ri ye'iben saludar. Y ni'ij chique: Ja' ta ri uxlanen chi ri Dios ri xtic'ue' iwiq'uin chupa ri jay re'. Y xa chupa ri jay ri' ri winak xquiequicot iwiq'uin chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, ri uxlanen chi ri Dios can xtic'ue-wi quiq'uin. Pero ri winak ri man utz ta niquic'oxaj rutzij ri Dios, ri uxlanen man xtic'ue' ta can quiq'uin. Y cuando xquixapon pa jun tenemit, can quixc'ue-ka chupa ri jay ri anchi' utz nic'ul iwech, titija' y tikumu' ri xtisipes chiwe; roma jun samajel can nic'atzin nitoj roma ri samaj ri nu'on.* 1 Co 9:14; 1 Ti 5:18 Y man tijal ri jay anchi' xixoc-wi na'ey. Xa can chiri' quixc'ue-wi ri jani' tiempo xquixc'ue' chupa ri tenemit. Y quiri' chuka' tibana' cuando jixapon xabachique (xama'anchique) tenemit anchi' utz nic'ul iwech. Can titija' ronojel ri nisipes chiwe. Quie'ic'achojrisaj chuka' ri yeyawaj ri jec'o chiri', y ti'ij chique: Ri ru-gobierno ri Dios, nakaj chic c'o-wi-pe. 10 Pero xa jixapon pa jun tenemit anchi' man utz ta nic'ul iwech, quixel-pe pa tak bey chi ri tenemit y ti'ij chique ri winak: 11 Ri pokolaj chi ri tenemit re' ri c'o chikakan, nakatota' can chiwech,* Hch 13:51 chi nitemaj chi can man utz ta ri xiben roma man xic'ul ta jabel kawech. Y titemaj chuka' chi ri ru-gobierno ri Dios, nakaj chic c'o-wi,* Mt 10:7-14; Mr 6:8-11; Lc 9:3-5 y rix can xsuj chiwe, quixcha' chique. 12 Y ri Jesús xu'ij-e chuka' chique: Chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi',* Mt 10:15 que chech ri castigo ri xtiyo'x pa quiwi' ri aj-Sodoma.* Gn 19:24-28; Mt 11:24
Ri xtika pa quiwi' ri tenemit ri man xquinimaj ta ri Jesús
13 Romari' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Corazín, y chuka' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Betsaida, roma can q'uiy milagros xe'an chiquiwech y man xquinimaj ta rutzij ri Dios. Roma xa ta pa tenemit Tiro y Sidón* Is 23:1-18; Ez 26:1–28:26; Jl 3:4-8; Am 1:9-10; Zac 9:2-4 xe'an-wi ri milagros re', ri winak chi ri ca'i' tenemit ri' xquiya' yan ta can ri quimac y niqui'en yan ta ri nrojo' ri Dios, quicusalo'n ta chic quitziak richi bis, y quiyalo'n ta chaj chiquij, chi quiri' k'alaj chi yebison roma yalan ri quimac ri jequibanon. 14 Pero chupa ri k'ij cuando xti'an juzgar ri rech-ulef, ri jec'o pa Corazín y ri jec'o pa Betsaida can más-wi castigo xtika pa quiwi', que chiquiwech ri aj-Tiro y aj-Sidón. 15 Y ri jec'o pa tenemit Capernaum can niquinojij chi yebe chicaj riq'uin ri Dios y can yalan quik'ij xtiyo'x. Pero xa man quiri' ta. Xa xtikases quik'ij, roma xa c'a chupa ri lugar chi castigo xquiebeka-wi.* Is 14:13-15
16 Y anchique winak ri xquixruc'on-ka jabel chi nuc'oxaj rutzij ri Dios, can ja ren ri yiruc'oxaj.* Mt 10:40; Mr 9:37; Lc 9:48; Jn 13:20 Y ri jun ri man nrojo' ta jixruc'oxaj roma rutzij ri Dios, can ja chuka' ren ri man yiruc'oxaj ta; y ri man yiruc'oxaj ta ren, can quiri' chuka' nu'on che ri Dios ri takayon-pe wichi, xcha-e ri Jesús chique ri setenta achi'a' ri xerucha'.
Cuando xetzolaj-pe ri setenta achi'a' ri xetak chi xbequitzijoj rutzij ri Dios
17 Y cuando xetzolaj-pe ri setenta achi'a' roma xbequibana' ri samaj ri bin-e chique y xeloka riq'uin ri Jesús, yalan yequicot, y xqui'ij che: Ajaf, ri itzel tak espíritus can xquinimaj katzij cuando pa abi' ret xojch'o'n-wi chique.
18 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja', can ketzij ri ni'ij. Roma ren can xintzu' chi ri Satanás xuna' yan chi xch'acataj, roma can anche'l nu'on ri rayo chicaj, quiri' xu'on raja' cuando xtzak-pe. 19 Ren can nuyo'n-wi uchuk'a' chiwe chi nich'ec ruchuk'a' ri itzel, y chuka' más que jixpa'e' pa quiwi' cumetz y alacrán ri yeruya' pa ibey,* Sal 91:13 can man jun anchique xtic'ulumaj pa ruk'a'. 20 Pero rix man quixquicot xe roma ri itzel tak espíritus jixquinimaj. Más quixquicot pa tak iwánima roma can tz'iban ri ibi' chicaj riq'uin ri Dios.
Ri Jesús can nuya-wi ruk'ij ri Rutata' Dios
21 Y chupa ri misma hora ri', ri Espíritu Santo can xu'on che ri Jesús chi yalan xquicot pa ránima; y ri Jesús xu'ij: Matiox ninya' chawe Nata' Dios, ret ri jat Rajaf ri rocaj y ri rech-ulef, roma man xak'alajij ta ri utzilaj atzij chiquiwech ri winak ri can niquina' chi yalan q'uiy quieta'n. Xa ja chiquiwech ri winak ri manak más quieta'n xak'alajij-wi ri utzilaj atzij. Can quiri-wi Nata' Dios, roma jari' ri najo' ret, xcha' ri Jesús pa ru-oración.
22 Y c'ajari' raja' xu'ij: Ri Nata' Dios can ronojel ruyo'n-pe pa nuk'a'.* Jn 3:35 Y man jun chic etamayon jin ancu'x (anchique) ren, xe ri Nata' ri etamayon. Y man jun chuka' etamayon ancu'x (anchique) ri Nata', xe ren ri Ralc'ual,* Jn 10:15 y ri winak anchok che xtinjo' xtink'alajij-wi ren, xtuna'ej ancu'x (anchique) ri Nata'.
23 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos y xe chique reje' xu'ij-wi: Jabel quixquicot rix, roma can nitzu' riq'uin ri iwech. Y chuka' can jabel quiequicot ri ch'aka chic winak ri niquitzu' ronojel re'. 24 Y can nin-ij chiwe, chi je q'uiy ri achi'a' ri xek'alajin ri tzij ri x-ix chique roma ri Dios y ri reyes ri xec'ue' ojer can, reje' can c'o ta xquijo' xquitzu' ri nitzu' rix cami, y man xquitzu' ta. Xquijo' ta chuka' xquic'oxaj ri nic'oxaj rix cami, y man xquic'oxaj ta chuka', xcha'.
Jun ejemplo chirij jun utzilaj achi aj-Samaria
25 Y c'o jun maestro chi ri ley xcataj-pe y xch'o'n-apo che ri Jesús, roma nrojo' nutojtobej ri Jesús.* Mt 22:35-40; Mr 12:28-34 Maestro, xcha' che. ¿Anchique utz nin-en ren chi quiri' ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'.
26 Ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique nu'ij ru-ley ri Moisés? ¿Y anchique na'an entender ret?
27 Y ri maestro xu'ij che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Dios ri Awajaf. Tajo' riq'uin ronojel awánima. Tajo' chupa ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel awuchuk'a', y riq'uin chuka' ri ano'j (ana'oj).* Dt 6:5 Y can anche'l najo-ka-awi' ret, can quiri' chuka' quie'ajo' conojel winak.* Lv 19:18
28 Y ja cuando ri Jesús xu'ij che ri maestro: Can ketzij ri xa'ij. Cami c'a, xa xta'an ronojel re', xtawil ri c'aslen ri man niq'uis ta,* Lv 18:5 xcha' ri Jesús che.
29 Pero ri maestro can xrojo' xuto' ri rutzij, romari' xuc'utuj chic apo che ri Jesús y xu'ij: ¿Ancu'x (Anchique) ri winak ri utz yenjo' anche'l ninjo-ka-wi' ren?
30 Y ri Jesús c'ajari' xutzijoj jun ejemplo che ri maestro: C'o jun achi ri elenak-pe pa tenemit Jerusalem y xulan-ka chi napon c'a pa tenemit Jericó. Pero ri achi re' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquimaj che. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-e che. Ri elek'oma' xebe, pero na'ey yalan xquich'ey can. Ri achi xpoq'uie' can chiri' pa bey anche'l jun caminak. 31 Y c'o jun sacerdote ri petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri sacerdote re' xutzu' chi poc'ol ri achi chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-wi. 32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri yeto'n quichi ri sacerdotes pa rocho ri Dios, petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri levita re' xapon chupa ri lugar ri', xutzu' chuka' ri achi, y can anche'l xu'on ri sacerdote, can quiri' chuka' xu'on raja'. Xe xutzu' ri achi poc'ol pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi-bey xk'ax-wi. 33 Pero c'o jun achi aj-Samaria ri petenak chuka' chupa ri bey ri', y can nik'ax na riq'uin ri achi ri poc'ol can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y cuando ri aj-Samaria xutzu' ri achi poc'ol pa bey, can xujoyowaj rech roma ri rubanon. 34 Romari' xbe-apo riq'uin, xutzu' anchique rubanon, xeruk'omaj che aceite olivo y vino ri anchi' socotajnak-wi, y xerupisla' chuka' che tziak. C'ajari' ri achi aj-Samaria xuya-e chirij ruquiej y xuc'uaj c'a pa jun posada. Y xuchajij ri jun ak'a' ri'. 35 Ruca'n k'ij cuando ri aj-Samaria nibe yan, ja xulesaj ru-mero y xuya' can ca'i' denarios che ri rajaf ri posada, y xu'ij che: Tabana' cuenta ri jun achi re'. Y xa man xcatru'on ta ri mero re', cuando ren xquitzolaj-pe xtintoj chawe ronojel. 36 C'ajari' ri Jesús xuc'utuj che ri maestro: Chawech ret ¿ancu'x (anchique) chique ri je oxi' achi'a' ri can anche'l nrojo-ka-ri' raja', can quiri' chuka' xrojo' ri achi ri xka pa quik'a' elek'oma'? xcha' ri Jesús che ri maestro.
37 Y ri maestro xu'ij: Ja ri achi ri xjoyowan rech, xcha'. Y ri Jesús xu'ij che ri maestro: Cami abana' ret chuka' anche'l xu'on ri achi aj-Samaria.
Ri Jesús yeberu'ona' visitar ri Marta y ri María
38 Y Jesús xutz'om chic rubey y xapon pa jun ch'uti' tenemit. Y chiri' chupa ri ch'uti' tenemit ri' c'o ri ixok rubinan Marta, y ja raja' xuc'ul rech ri Jesús pa rocho. 39 Ri ixok re' c'o jun rach'alal rubinan María.* Jn 11:1 Y ri María re' xch'oquie' chirakan ka ri Jesús, chi quiri' nuc'oxaj rutzij ri Dios ri nutzijoj ri Jesús. 40 Pero ri Marta xa man quiri' ta xu'on. Raja' xa rutz'amon ch'u'j riq'uin rusamaj. Romari' ri Marta xapon riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿man natzu' ta como chi ri María nuyon ren jinruyo'n can chech ri samaj? Ta'ij che chi quiruto' juba', xcha'.
41 Pero ri Ajaf Jesús xu'ij che: Marta, Marta, ret q'uiy ri nanojij, y satzinak awánima (sachinak ac'u'x) roma q'uiy ex ri najo' na'an. 42 Pero xe jun ri más nic'atzin y más utz, y jari' ri xucha' ri María. Y ri xucha' raja', man jun xtimajo che.

*10:2 Mt 9:37-38

*10:3 Mt 10:16

*10:7 1 Co 9:14; 1 Ti 5:18

*10:11 Hch 13:51

*10:11 Mt 10:7-14; Mr 6:8-11; Lc 9:3-5

*10:12 Mt 10:15

*10:12 Gn 19:24-28; Mt 11:24

*10:13 Is 23:1-18; Ez 26:1–28:26; Jl 3:4-8; Am 1:9-10; Zac 9:2-4

*10:15 Is 14:13-15

*10:16 Mt 10:40; Mr 9:37; Lc 9:48; Jn 13:20

*10:19 Sal 91:13

*10:22 Jn 3:35

*10:22 Jn 10:15

*10:25 Mt 22:35-40; Mr 12:28-34

*10:27 Dt 6:5

*10:27 Lv 19:18

*10:28 Lv 18:5

*10:39 Jn 11:1