18
Ri ejemplo chirij jun ixok-malca'n y ri juez
Y ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique ri ru-discípulos chi nuc'ut chiquiwech chi can nic'atzin-wi chi siempre niqui'en ta orar y man tiquimalij. Raja' xu'ij chique: Pa jun tenemit xc'ue' jun juez ri can man nuxi'j ta ri' chech ri Dios, y chuka' chech raja' man jun quikalen ri winak. Y chuka' chupa ri tenemit ri', c'o jun ixok-malca'n. Y ri ixok re' ntel-ntoc riq'uin ri jun juez ri', chi nuc'utuj favor che chi tuto' chirij ri jun ri banayon etzelal che. Y q'uiy tiempo xk'ax, y ri juez re' man nrojo' ta nuto' ri ixok-malca'n. Pero jun k'ij ri juez re' xunojij-ka pa ránima: Más que man ninxi'j ta wi' chech ri Dios, chuka' chinuech ren man jun quikalen ri winak, pero roma ri ixok re' ntel-ntoc wiq'uin, más utz ninto-e. Roma xa man ninto' ta, xtik'ax nuc'u'x riq'uin, roma siempre xtoka. Quiri' nu'ij ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús.
Y c'ajari' ri Ajaf Jesús xu'ij: Ren weta'n chi rix xic'oxaj ri xeru'ij ri juez re', más que raja' man utz ta runo'j (runa'oj). Quiri' chuka' ri Dios can xquieruto' ri winak ri jerucha'on chic, ri pak'ij chi chak'a' niqui'en orar. ¿O ri Dios xtu'on como chique chi tiquiyobej q'uiy tiempo y c'ajari' xquieruto'? Ren can nin-ij chiwe chi ch'anin xquieruto-pe. Y cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xquipe chic jun mej (bey) we' chech-ulef, ¿c'a jec'o como winak ri c'a quiyo'n cánima riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús.
Jun ejemplo chirij jun fariseo y jun moloy-impuesto
Y ri Jesús xutzijoj jun chic ejemplo chiquiwech ri winak, roma jec'o chique reje' ri niquinojij chi can je chojmilaj tak winak, y xa itzel yequitzu' ri ch'aka chic. Romari' ri Jesús xu'ij: 10 Jec'o je ca'i' achi'a' ri xe'apon pa rocho ri Dios chi niqui'en orar. Jun fariseo, y jun achi moloy-impuesto. 11 Ri fariseo pa'l nu'on orar, y nu'ij pa ru-oración: Dios, matiox ninya' chawe roma ren man jin junan ta quiq'uin ri ch'aka chic. Roma ri ch'aka chic winak je elek'oma', y chuka' yequicanoj ch'aka chic ixoki' más que je-c'ulan, y man quic'uan ta jun chojmilaj c'aslen. Ni man jin junan ta chuka' riq'uin ri jun achi moloy-impuesto la c'o-apo la'. 12 Roma ren, can ca'i' k'ij pa jun semana ri nin-en ayunar. Y ronojel ri ninch'ec, lajuj partes nin-en che, y jun chique ri lajuj partes ri' ninya' chawe ret, xcha' ri fariseo pa ru-oración. 13 Pero ri achi moloy-impuesto c'a naj xpa'e-wi can chi nu'on orar. Raja' xulucuba' rujolon; quiri' xu'on, roma chech raja' can man utz ta ni xe nitzu'n chicaj, roma nuna' chi can q'uiy rumac; romari' nutin ruc'u'x che ruk'a' y nu'ij: Dios, tajoyowaj nuech, roma ren jin jun achi ri q'uiy mac jenubanon-pe chawech. 14 Y ri Jesús xu'ij chuka': Can ketzij nin-ij chiwe chi ri achi moloy-impuesto xtzolaj-e chirocho, y man jun chic rumac xrakalej chech ri Dios. Pero ri fariseo man quiri' ta xu'on chech ri Dios. Roma xabachique (xama'anchique) winak ri nuna' chi c'o ruk'ij, can xtikases ruk'ij. Pero ri nuna' chi manak oc ruk'ij, can nim ruk'ij xti'an che,* Mt 23:12; Lc 14:11 xcha' ri Jesús.
Ri Jesús yerojo' chuka' ri ac'uala'
15 Y ri winak yequic'om-pe ac'uala' riq'uin ri Jesús, chi nuya' ruk'a' pa quiwi' y yeru'on ta bendecir. Y ri ru-discípulos xquitzu', y xqui'ij chique ri winak que man tiqui'en quiri'. 16 Pero ri Jesús xeroyoj ri ac'uala' y xu'ij: Tiya' lugar chique ri ac'uala' chi yepe wiq'uin, y man quie'ik'at. Roma ri ru-gobierno ri Dios, xe quichi ri je anche'l ac'uala'. 17 Y can ketzij ri nin-ij chiwe, ri man niqui'en ta anche'l ri ac'uala' chi niquijach-qui' chuxe' ri ru-gobierno ri Dios, can man xquietiquier ta xquie'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma raja'.
Jun c'ajol-achi beyom nich'o'n riq'uin ri Jesús
18 Y c'o jun achi ri yalan ruk'ij, xu'ij che ri Jesús: Utzilaj Maestro, ¿anchique ri utz nin-en ren chi ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'.
19 Y ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique roma na'ij utz chue ren? Roma man jun winak utz, xe ri Dios utz. 20 Y ren nin-ij chi ret can aweta'n ri lajuj mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ojer can, ri nu'ij: Ret ri c'o awaxayil man tacanoj jun chic ixok,* Ex 20:14; Dt 5:18 man cacamisan,* Ex 20:13; Dt 5:17 man catelak',* Ex 20:15; Dt 5:19 man tatz'uc tzij chirij jun chic winak,* Ex 20:16; Dt 5:20 quie'abana' respetar ate-atata',* Ex 20:12; Dt 5:16 xcha'.
21 Y ri achi xu'ij che ri Jesús: C'a jin co'l cuando nubanon-pe ronojel ri'.
22 Cuando ri Jesús xuc'oxaj re', xu'ij: C'a c'o jun ex man abanon ta. Man ayo'n ta abeyomal chique ri winak ri manak quibeyomal. Tac'ayij ronojel ri c'o awiq'uin y ri rajil tajacha' chique ri winak ri manak quibeyomal, y xtic'ue' abeyomal chicaj. Y catampe wiq'uin y quinatzeklebej, xcha' ri Jesús.
23 Y cuando ri achi xuc'oxaj ri xu'ij ri Jesús, yalan xbison-ka ránima, roma can q'uiy ri rubeyomal c'o y man nrojo' ta nusipaj. 24 Y cuando ri Jesús xutzu' chi xbison-ka ránima ri achi, xu'ij: Ri winak ri c'o q'uiy quibeyomal, can cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios. 25 Xa más la'k nitiquier nik'ax jun camello pa jun ch'uti' rujulil jun acux, que chech jun beyom ntoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xec'oxan ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij: Xa can quiri-wi anche'l ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'.
27 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri winak man ronojel ta yetiquier niqui'en. Pero ri Dios can ronojel nitiquier nu'on, xcha' chique.
28 Y ja cuando xpe ri Pedro xu'ij: Ret aweta'n chi roj kayo'n can ri c'o kaq'uin, roma jatkatzekleben.
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij ri nin-ij chiwe, chi xabachique (xama'anchique) winak ri jeruyo'n can rocho, rute-rutata', rach'alal, raxayil o ralc'ual, chi nu'on rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios; 30 can q'uiy yan ri niyo'x che chupa ri tiempo re'. Y chupa apo ri jun chic tiempo chakawech apo, can xtiyo'x ruc'aslen ri manak xtiq'uis.
Ri Jesús nunataj chic jun mej (bey) ri rucamic
31 Y ri Jesús xeroyoj juba' juc'an ri cablajuj ru-discípulos chi nich'o'n quiq'uin, y xu'ij: Rix iweta'n chi c'a pa tenemit Jerusalem jojapon-wi, y chiri' q'uiy ri xti'an chue ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. Roma chiri' xtibanataj-wi ronojel ri tz'iban can chuij coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can. 32 Xquijach pa quik'a' winak ri man je israelitas ta. Y ri winak ri' xquietze'n chuij, xtiquibila' cowilaj tak tzij chue y xquinquichubaj. 33 Xquinquich'ey, y c'ajari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
34 Pero ri ru-discípulos man xqui'en ta entender ri xu'ij. Ri tzij ri' xa ewan chiquiwech, romari' xe xquic'oxaj y man quieta'n ta anchique xrojo' xu'ij chique.
Jun moy nic'achoj roma ri Jesús pa Jericó
35 Cuando ri Jesús ntoc yan apo pa tenemit rubinan Jericó, chiri' chuchi-bey ch'ocol jun achi moy, y nuc'utula' limosna chique ri winak ri yek'ax chiri'. 36 Y cuando ri moy re' xuc'oxaj chi q'uiy winak yek'ax, xuc'utuj chi anchique xbanataj. 37 Y xqui'ij che chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri'. 38 Y ri achi moy riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Jesús, ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech, xcha'.
39 Y ri winak ri na'ey je-benak chech ri Jesús, xquich'olij ri achi chi quiri' man chic tich'o'n-apo. Pero raja' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Ret ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech roma ri nubanon, xcha'.
40 Y ri Jesús xuc'oxaj ri achi, romari' xpa'e-ka y xu'ij chi tiquic'ama-pe. Y cuando c'o chic ri achi chech ri Jesús, xuc'utuj che: 41 ¿Anchique ri najo'? Y ri achi moy xu'ij: Ajaf, ren ninjo' yitzu'n, xcha'.
42 Y ri Jesús xu'ij che: Catzu'n c'a. Roma xaya' awánima wiq'uin, xac'achoj.
43 Y ri achi moy can ja' xtzu'n y can xutzeklebej-e ri Jesús, y can xuya' ruk'ij ri Dios. Y conojel ri winak ri xquitzu' chi ri moy xtzu'n, can xquiya' chuka' ruk'ij ri Dios.

*18:14 Mt 23:12; Lc 14:11

*18:20 Ex 20:14; Dt 5:18

*18:20 Ex 20:13; Dt 5:17

*18:20 Ex 20:15; Dt 5:19

*18:20 Ex 20:16; Dt 5:20

*18:20 Ex 20:12; Dt 5:16