19
Jesús y Zaqueo
Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-apo pa tenemit Jericó, y nik'ax chiri'. Y chupa ri tenemit ri' c'o jun achi beyom rubinan Zaqueo. Ri achi re', jare' ri más c'o ruk'ij chiquiwech ri juley chic ri niquimol impuestos. Y raja' can nutaj ruk'ij chi nutzu' ri Jesús, pero roma can je q'uiy winak jec'o y raja' xa co'l oc rakan, romari' man nitiquier ta nutzu-apo. Romari' raja' junanin xna'ey-e y xbejote' chuk'a' jun che' ri ni'ix sicómoro che, chi quiri' nitiquier nutzu' ri Jesús, roma chiri' nik'ax na-wi raja'. Y cuando ri Jesús nik'ax chiri', xtzu'n-e chicaj chuk'a' ri che', y xu'ij che ri Zaqueo: Zaqueo, ch'anin caka-pe, roma cami nic'atzin chi yinapon chi'awocho, chi yinuxlan juba' chiri', xcha' che.
Y ri Zaqueo can xe xuc'oxaj ja ch'anin xka-pe, y can niquicot xuc'ul-apo rech ri Jesús pa rocho. Cuando ri winak quiri' xquitzu', xqui'ij-ka chi ri Jesús xa pa rocho jun achi aj-mac xbec'ue-wi. Y ri Zaqueo xpa'e' y xu'ij che ri Ajaf Jesús: Ajaf, cami nic'aj che ri nubeyomal ninya' chique ri winak ri manak quibeyomal. Y xa jec'o ri can c'o nulek'an chiquik'a', can quieji' chic más ruq'uiexel xtintzolej chique.
Y ri Jesús xu'ij che: Cami ja xapon ri k'ij chi ri jec'o chupa ri jay re' yecolotaj, roma ret can xaya' awánima riq'uin ri Dios, y chuka' can jat jun chique ri ru-familia can ri Abraham. 10 Roma ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can xipe-wi chi yencanoj y chi yencol ri jec'o pa mac,* Mt 18:11 xcha' ri Jesús.
Jun ejemplo chiquij je lajuj samajel ri xjach can mero pa quik'a' roma ri cajaf
11 Y cuando ri Jesús ru'in chic ronojel re' chique ri winak, xutzijoj jun ejemplo chique. Quiri' xu'on roma nakaj chic jec'o-wi che ri Jerusalem y roma chuka' ri winak ri yec'oxan richi, niquinojij chi cuando raja' xtoc-apo pa tenemit, can ja' xte'k'alajin ri ru-gobierno ri Dios. 12 Y raja' xu'ij: Xc'ue' jun achi ri can c'o ruk'ij. Ri achi re' xbe naj pa jun chic rech-ulef, chi ni'an-pe rey che. Y c'ajari' nitzolaj-pe. 13 Pero cuando c'a man jani tibe, xeroyoj je lajuj rusamajel y xuya' can q'uiy mero chique chiquijunal, y xu'ij chique: Tic'uaj ri mero ri xinya' can chiwe chi quiri' c'o nich'ec chirij, c'a cuando xquitzolaj-pe ren, xcha' can chique, y xbe. 14 Y cuando c'o chic chupa ri rech-ulef anchi' ni'an-pe rey che, jec'o achi'a' ri xetak-e pa quibi' conojel ri ruwinak y xe'apon c'a anchi' c'o-wi raja'. Y ri achi'a' re' xbequi'ij: Roj manak nakajo' chi ri achi re' ntoc-pe rey pa kawi', xecha'. Ri je-takayon-e ri achi'a' ri', can itzel niquitzu' ri achi ri ni'an-pe rey che. 15 Pero ri jun achi ri' x-an na-wi rey che, y xtzolaj-pe. Y cuando c'o chic pa ru-nación, xutak coyoxic ri rusamajel ri xuya' can mero chique cuando raja' man jani tibe, roma nrojo' nuna'ej jani' mero quich'acon chiquijunal. 16 Cuando xapon ri na'ey samajel, xu'ij: Ajaf, ri mero ri xaya' can chue chi quiri' c'o ninch'ec chirij, can xinch'ec na-wi lajuj más parui', xcha'. 17 Y ri achi, rey chic ri tiempo ri', xu'ij che ri rusamajel: Can utz ri xa'an. Jat jun utzilaj samajel. Y roma can utz xa'an riq'uin ri juba' ri xinya' can chawe, cami ninya' lajuj tenemit pa ak'a' chi ye'aben gobernar, xcha' ri rey. 18 Y cuando xapon jun chic samajel, xu'ij: Ajaf, ri mero ri xaya' can chue cuando xabe, xinch'ec wo'o' más parui', xcha'. 19 Y ri rey xu'ij chuka' che ri jun samajel re': Roma utz ri xa'an riq'uin ri juba' ri xinya' can chawe, cami ninya' wo'o' tenemit pa ak'a' chi ye'aben gobernar, xcha' ri rey che. 20 Pero ri jun chic samajel xapon, y xu'ij che: Ajaf, ja a-mero re' nonya' can chawe. Ri mero re' xinpis pa jun pañuelo y xinyec. 21 Roma ren ninxi'j-wi' chawech. Roma ret can ronojel nach'ojij y ronojel najal chi ayowal. Can jat junan riq'uin jun achi ri nerulesaj mero pa banco y xa man jun ru-mero ruyo'n chiri'. Y chuka' najo' namol cosecha anchi' man ja' ta ret jat-tiquiyon-ka, xcha' ri samajel che ri rey. 22 Y ri rey xu'ij che ri samajel ri': Ret man jat utzilaj ta samajel. Ri tzij ri xa'ij-ka jari' ri xtincusaj chi jatin-en juzgar. Roma xa can aweta'n chi ren can cof wánima, chi ren can nenlesaj-pe mero anchi' man jun nuyo'n can, y chuka' can ninmol cosecha ri ntel pa jun ticoj ri man ja' ta ren jin-tiquiyon; 23 xa quiri' na'ij ret, ¿anchique roma man xaya' ta ri nu-mero pa banco? Chi quiri' cami ri xitzolaj-pe nenc'ama' ta pe ri nu-mero y ri interés ri xuch'ec, xcha'. 24 Y ri rey xu'ij chique ri jec'o chiri': Timaja' can ri mero chuk'a', y tiya' che ri jun ri xuch'ec lajuj más parui' ri xinya' can che. 25 Y ri jec'o chiri' xqui'ij: Ajaf, pero raja' c'o yan q'uiy mero pa ruk'a', xecha'. 26 Pero raja' xu'ij chique: Ren nin-ij chiwe, chi ri can c'o q'uiy riq'uin, xtiyo'x más che. Pero ri xe juba' c'o riq'uin, ri jani' oc ri c'o riq'uin can xtimaj che.* Mt 13:12; Mr 4:25; Lc 8:18 27 Cami c'a, ninjo' yich'o'n chiquij ri itzel yetz'eto wichi y ri man xquijo' ta chi ren xinoc can rey: Quie'ic'ama-pe, y quiecamises chinuech,* Mt 25:14-30 xcha' ri rey. Quiri' xu'ij ri Jesús.
Cuando ri Jesús nakaj chic c'o-wi che ri Jerusalem
28 Y cuando ri Jesús xu'ij yan re' chique, xutz'om chic bey chiquiwech ri ru-discípulos chi ye'apon pa tenemit Jerusalem. 29 Y cuando ye'apon yan pa tenemit Betfagé y Betania ri jec'o chech ri juyu' rubinan Olivos, ri Jesús xerutak-e ca'i' ru-discípulos, 30 y xu'ij-e chique: Quixoc-apo chupa la co'l tenemit la', y can xe xquixoc, ja' xtiwil jun alaj burro ximil can chiri', ri c'a man jun ch'ocolbeyon richi. Tisolo' y tic'ama-pe chue. 31 Y xa c'o xti'in chiwe chi anchique roma nisol-pe ri alaj burro, ti'ij can che chi nic'atzin juba' che ri Ajaf, xcha-e chique.
32 Ri ca'i' discípulos ri xetak-e, xebe, y can xquiwil-wi ri burro, can anche'l ri bin-e chique roma ri Jesús. 33 Y cuando ja' niquisol, ri rajaf xqui'ij-pe chique: ¿Anchique roma nisol-e ri burro? xecha-pe chique.
34 Y ri ru-discípulos ri Jesús xqui'ij can chique: Xa nic'atzin che ri Ajaf, xecha' chique.
35 Y xquic'om-pe che ri Jesús. Y reje' xquiyala' chuka' jujun quitziak chirij ri burro, y xquich'ocoba-e ri Jesús chirij. 36 Y cuando benak ri Jesús, ri winak niquiriq'uila' jujun quitziak pa rubey chi niquiya' ruk'ij. 37 Y cuando ya yexule-ka chiri' parui' ri juyu' Olivos, conojel ri quitzekleben ri Jesús je-benak, roma niquicot cánima, riq'uin ronojel quichuk'a' niquiya' ruk'ij ri Dios. Quiri' niqui'en roma ri milagros ri jequitz'eton riq'uin ri Jesús. 38 Reje' niqui'ij: ¡Ri Rey re' yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios!* Sal 118:26 ¡Can pa rubi-wi ri Ajaf Dios petenak-wi! ¡Yequicot ri jec'o chicaj! ¡Q'uiy ruk'ij ri Dios niyo'x chila' chicaj! yecha'.
39 Y chiri' chiquicojol ri winak je-benak jujun achi'a' fariseos. Y reje' xqui'ij che ri Jesús: Maestro, ta'ij chique ri yetzekleben awichi, chi quietane-ka, xecha' che.
40 Pero ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe, xa yetane-ka reje', ja ri abaj xquiebech'o'n-pe chi niquiya' nuk'ij, xcha' chique ri fariseos.
41 Y ri Jesús xutzu' ri tenemit Jerusalem, cuando más nakaj chic jec'o-apo. Raja' xrok'ej ri tenemit ri', 42 y xu'ij: Rix ri jixc'o pa Jerusalem, más que c'aja' ta cami niben ta entender rix chuka' ri ancu'x (anchique) niyo'n uxlanen pa tak iwánima. Pero roma can ewan can chiwech, romari' man jixtiquier ta nitzu'. 43 Roma xquie'apon k'ij cuando jumul xti'an chiwe, roma q'uiy soldados xquiebecataj-pe chiwij, y xtiquisururej ri itenemit che jun chic xan, y xquixquiya' pa sufrimiento, roma pa quinic'ajal xquixc'ue-wi can. 44 Xtiquikasaj pa ulef ri itenemit y chuka' rix. Y pa itenemit man jun jay xtipa'e' can. Can conojel xquiewulix. Roma can man nitzu' ta chi ri Dios xoka yan iwiq'uin, xcha'.
Cuando ri Jesús xerokotaj-pe ri yec'ayin y ri yelok'on pa rocho ri Dios
45 Cuando ri Jesús xapon, xoc-apo pa rocho ri Dios ri c'o chiri' pa Jerusalem, y ja xerokotaj-pe ri c'ayinel y ri yelok'on chiri' pa rocho ri Dios. 46 Y xu'ij chuka' chique: Chupa rutzij ri Dios tz'iban can chi ri wocho, jay chi oración;* Is 56:7 pero rix xa anche'l quijul elek'oma' ibanon che,* Jer 7:11 xcha' chique.
47 Y ri Jesús k'ij-k'ij xerutijoj ri winak riq'uin rutzij ri Dios, chiri' chupa ri rocho ri Dios.* Lc 21:37 Pero ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chupa ri tenemit, niquicanoj anchique niqui'en chi niquicamisaj ri Jesús. 48 Y man niquiwil ta anchique niqui'en, roma ri winak can jabel quic'oxan ri nu'ij ri Jesús chique. Can niquiya' quixiquin chi niquic'oxaj ri anchique nuk'alajij ri Jesús chique.

*19:10 Mt 18:11

*19:26 Mt 13:12; Mr 4:25; Lc 8:18

*19:27 Mt 25:14-30

*19:38 Sal 118:26

*19:46 Is 56:7

*19:46 Jer 7:11

*19:47 Lc 21:37