20
Jec'o yec'utun che ri Jesús chi ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ruk'a'
Y jun k'ij, cuando ri Jesús c'o pa rocho ri Dios nuc'ut y chuka' nutzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios chique ri winak, ja xeloka riq'uin, ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros chi ri ley y chuka' ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. Y ri achi'a' re' xqui'ij che ri Jesús: Ta'ij chake: ¿Ancu'x (Anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ak'a' chi xe'awokotaj-e ri winak yec'ayin we' pa rocho ri Dios? ¿Y ancu'x (anchique) yoyo'n lugar chawe chi ye'aben ronojel ex re' chiquicojol ri winak? xecha' che.
Y ri Jesús xu'ij chique: Ren c'o chuka' ninjo' ninc'utuj chiwe. Ti'ij chue: ¿Ja ri Dios ri x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak? ¿O xa winak xe'in che? xcha' ri Jesús.
Pero ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, xqui'ij-ka chiquiwech: ¿Anchique naka'ij che ri Jesús cami? xecha-ka. Roma xa naka'ij che chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richi, ri Jesús xtu'ij chake chi anchique roma man xkanimaj ta rutzij. Y xa naka'ij che chi ja ri winak xe'in che ri Juan chi tu'ona' quiri', xquiepe conojel winak y xkojquicamisaj che abaj. Roma ri winak can quieta'n chi ri Juan can xuk'alajij-wi ri x-ix che roma ri Dios, xecha-ka chiquiwech.
Y c'ajari' xqui'ij-apo che ri Jesús chi reje' man quieta'n ta ancu'x (anchique) x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak, xecha'.
Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Roma rix man xixtiquier ta xi'ij chue, ren man xtin-ij ta chuka' chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' chue chi yenben quiere', xcha' ri Jesús.
Ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús chiquij ri itzel tak kajoy-ulef
Y ri Jesús xch'o'n chiquiwech ri winak, y xutzijoj jun ejemplo chique y xu'ij: Xc'ue' jun achi ri xutic uva pa rulef.* Is 5:1-2 Y xuya' can pa kajic chique jujun achi'a'. Y raja' xbe q'uiy tiempo. 10 Y cuando xoka ri tiempo chi ri cosecha, ri rajaf ri ulef xutak-pe jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri quikajon ri ulef chi neruc'utuj-pe ri uva, roma riq'uin ri' nitoj-wi ri rukajic ri ulef. Pero cuando xapon ri samajel quiq'uin ri achi'a' ri', xquitz'om ri samajel y xquich'ey, y man jun uva xquiya-e che. 11 Y ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel chi neruc'ama' juba' uva richi ri ulef. Pero ri achi'a' ri' xquitz'om chuka' ri samajel ri' y xquich'ey. Can pokon xqui'en y xqui'ij-e che, y chuka' man jun uva richi ri ulef xquiya-e che. 12 Ri rajaf ri ulef xutak jun rox samajel chi neruc'ama' juba' uva richi ri ulef, pero can quiri' chuka' xuc'ulumaj. Xquisocola-e, y xquikotaj-e.
13 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ri ulef xu'ij-ka: ¿Anchique xtin-en cami? xcha'. Y raja' c'o jun ralc'ual ri yalan nrojo', y jari' ri xutak-e chi neruc'ama' ri uva richi ri ulef. Roma raja' xunojij-ka chi ri achi'a' ri quikajon ri ulef, xquieniman cuando xtiquitzu' chi ja ri ralc'ual ri napon. 14 Pero ri achi'a' ri quikajon ri ulef, can xe xquitzu' ri ralc'ual ri rajaf ri ulef, xqui'ij chiquiwech: Jare' ri ne'oc rajaf ronojel ri ulef ri kakajon cami. Cami kacamisaj, chi quiri' pa kak'a' roj nic'ue' can ri ulef, xecha'. 15 Y can quiri' xqui'en. Xquilesaj-e ri ralc'ual chiri' chupa ri rulef y xquicamisaj. Y ri Jesús xu'ij: ¿Anchique como xtu'on ri rajaf ri ulef chique ri achi'a' ri'? 16 Ri rajaf ri ulef xtipe y xquierucamisaj, y ri ulef xtuya' chic pa kajic chique ch'aka chic, xcha' ri Jesús. Cuando ri winak quic'oxan chic ronojel re', xqui'ij: Can man ta quiri' xtibanataj kaq'uin roj, xecha-ka.
17 Y ri Jesús xerutzu' ri winak, y xu'ij: ¿Anchique como nrojo' nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can? ri nu'ij:
C'o jun Abaj ri man xka ta chiquiwech ri achi'a' ri je banoy-jay.
Pero xa ja ri Abaj ri' ri xc'atzin, roma can jari' ri xcuses chi quiri' ri jay man nitzak ta,* Sal 118:22 xcha' ri Jesús.
18 Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtitzak parui' ri jun Abaj re', can jumul xtimulumu'. Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtika ri Abaj re' chirij, can xtuquie'j jumul, xcha' ri Jesús.
Nic'utux che ri Jesús xa utz o man utz ta nitoj ri impuestos
19 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley, can ja' yan xquijo' niquitz'om-e ri Jesús, roma xquina'ej chi ri achi'a' kajoy-ulef ri xerunataj chupa ri ejemplo, xa chiquij reje' xch'o'n-wi. Pero man xquitz'om ta, roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak ri jec'o riq'uin. Y quiri' xebe. 20 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros ri' xequitak-pe ch'aka chic achi'a' ri can anche'l chojmilaj tak winak yetzu'n, pero xa man quiri' ta. Reje' xa c'o niquijo' niquic'utuj che ri Jesús, chi quiri' nitzak ta pa quik'a' roma ri tzij ri yeru'ij. Y xa nika ri Jesús pa quik'a', niquijach pa ruk'a' ri gobernador. 21 Y chi niqui'en quiri' che ri Jesús, ri achi'a' ri' xquic'utuj che: Ret ri jat jun Maestro, roj can keta'n chi can ketzij ri natzijoj. Man naxi'j ta awi' chech jun winak, más que can yalan ruk'ij. Y can nac'ut-wi rutzij ri Dios y can ja-wi rubixic na'an che. 22 Ta'ij chake: ¿Utz como nakatoj ri impuestos ri nu'ij ri rey César, o xa man utz ta? xecha' che ri Jesús.
23 Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij chirij, romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix nitaj ik'ij chi yinitojtobej? 24 Tic'utu' ri mero chinuech, xcha'. Y ri Jesús xuc'utuj: ¿Anchok rupalaj y anchok rubi' ri c'o chech la mero? Y reje' xqui'ij che: Chi ri rey César, xecha'.
25 Y ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richi-wi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richi-wi ri Dios, xcha' ri Jesús chique.
26 Y ri achi'a' ri xec'utun ri' che ri Jesús, man xetiquier ta chirij, roma ri Jesús ronojel tzij can pa rubeyal-wi yeru'ij chique, chiquiwech ri winak. Y can anchique la xquina' cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique. Romari' man chic xech'o'n ta apo che.
Ri caminaki' can xquiec'astaj-wi
27 Y jec'o jujun chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man niquinimaj ta chi ri caminaki' can xquiec'astaj chic pe.* Hch 23:8 Y romari' reje' xqui'ij che ri Jesús: 28 Ret ri jat jun Maestro, roj chuka' c'o nakajo' nakac'utuj chawe. Ri Moisés can rutz'iban-wi can chake chi cuando jun achi nuya' can ri raxayil roma nicom-e, y xa man jun ralc'ual nic'ue' can, jun rach'alal ri caminak achi ri' tic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, chi quiri' yec'ue' ralc'ual riq'uin ri malca'n-ixok. Y xa can jec'o ralc'ual yec'ue' riq'uin ri ixok, ri na'ey ala' ntoc ralc'ual ri achi ri caminak chic e.* Dt 25:5 29 Y reje' xqui'ij: Xec'ue' je wuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri na'ey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue' can. 30 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ri caminak, xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok. Pero raja' chuka' xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue'. 31 Ri rox achi xc'ule' chuka' riq'uin ri ixok ri', pero xa anche'l xquic'ulumaj ri ca'i' na'ey chech raja', quiri' chuka' xuc'ulumaj-e raja'. Y ri wuku' achi'a' cach'alal qui' quiere' xqui'en-e. Y man jun chique ri wuku' achi'a' re' xec'ue' ta can ralc'ual. 32 Y pa ruq'uisbel xcom-e chuka' ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xqui'ij che ri Jesús: Ret na'ij chi xtapon jun k'ij cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe. Cuando xtapon ri k'ij ri', ¿anchok raxayil xtoc ri ixok re'? Roma ri je wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'ue' riq'uin, xecha'.
34 Y ri Jesús can ja' xu'ij chique: We' chech-ulef, ri achi'a' y ri ixoki' yec'ule'. 35 Pero riq'uin ri camic niq'uis ronojel ri'. Romari' ri caminaki' ri xquiec'astaj-pe y can nuc'ul yebe chicaj, man xquiec'ule' ta chic chuka'. 36 Roma reje' xquiec'astaj-pe chiquicojol ri caminaki' y xtek'alajin chi can je ralc'ual-wi ri Dios, y man xquiecom ta chic roma xquie'oc anche'l ri ángeles. 37 Y ri caminaki' can yec'astaj-wi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupa rutzij ri Dios, cuando raja' xutzu' ri jun k'ayis c'o ruq'uixal ri rubinan zarza ri nic'at, y xuc'oxaj cuando ri Dios xu'ij: Ja ren ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob,* Ex 3:6 xcha'. 38 Y xa ta reje' je caminak ta chi ronojel tiempo, y xa reje' man yec'astaj ta chic pe jun mej (bey), ri Dios man ta qui-Dios reje', roma ri Dios can qui-Dios-wi ri c'o quic'aslen y man quichi ta ri caminaki'. Roma chech ri Dios reje' can je q'ues-wi, xcha' ri Jesús.
39 Y jec'o chique ri maestros chi ri ley xqui'ij-apo che ri Jesús: Maestro, can ketzij-wi ri xa'ij, xecha'.
40 Y man xqui'en ta chic cowil chi c'o ta anchique xquic'utuj ta apo che ri Jesús.
Ri Jesús nich'o'n chirij ri niqui'ij ri maestros chi ri ley
41 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma ni'ix chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? 42 Cuando xa can ja ri rey David biyon can chupa ri libro ri ni'ix Salmos che:
Ri Ajaf Dios xu'ij che ri Wajaf ri Cristo:
Cach'oquie-pe pa nu-derecha,
43 y xquienya' chuxe' awakan ri itzel yetz'eto awichi.* Sal 110:1 Quiri' nu'ij.
44 Y can k'alaj-wi chi ri rey David cuando xc'ase' we' chech-ulef, xu'ij Wajaf che ri Cristo. ¿Y anchique roma ni'ix chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nuk'alajij quimac ri maestros chi ri ley
45 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri' niquic'oxaj-apo ri Jesús; y raja' xu'ij chique ri ru-discípulos: 46 Tibana' cuenta iwi', man tiben anche'l niqui'en ri maestros chi ri ley. Roma reje' yalan nika chiquiwech niquicusaj tukutic tak tziak, chi quiri' quietz'et chi can c'o-wi quik'ij. Yalan nika chuka' chiquiwech ye'an can saludar anchi' niquimol-qui' q'uiy winak. Y pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, can ja ri na'ey tak ch'aquet yequicanola', chi ni'ix chiquij chi can c'o quik'ij. Y quiri' chuka' yequi'en pa nima'k tak wa'in. 47 Y ri achi'a' re' chuka' niquimaj ronojel ex quichi ri malca'n tak ixoki'. Y xe chi quienimex chi reje' je utzilaj tak winak, yelayoj cuando niqui'en orar. Pero reje' can xtika-wi más ru-castigo ri Dios pa quiwi', roma yalan q'uiy quimac, xcha' ri Jesús.

*20:9 Is 5:1-2

*20:17 Sal 118:22

*20:27 Hch 23:8

*20:28 Dt 25:5

*20:37 Ex 3:6

*20:43 Sal 110:1