6
Ri aj-Nazaret man xquinimaj ta ri Jesús
Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e chiri' y xebe pa Nazaret ri tenemit anchi' xq'uiy-pe raja'. Y cuando xapon ri k'ij chi uxlanen, raja' xuc'ut rutzij ri Dios pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y roma ri tzij ri yeru'ij, ri winak ri quimolon-qui' chiri' can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij: ¿Anchique roma ri achi re' yalan runo'j (runa'oj) y nitiquier yeru'on milagros? ¿Anche'l ri nitiquier nu'on ronojel re'? Ri achi re', xa jare' ri carpintero, ri ral ri María, cach'alal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri je rana' xa chikacojol roj jec'o-wi, xecha'. Romari' ri winak can man xquinimaj ta ri Jesús, roma raja' xa aj-chiri' chuka'. Y ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, xe ri winak pa rutenemit, ri rach'alal y ri jec'o pa rocho ri can man jun ruk'ij niqui'en che,* Jn 4:44 xcha' chique.
Y chupa ri rutenemit, ri Jesús man q'uiy ta milagros xu'on. Xe jujun oc yawa'i' xuya' ruk'a' pa quiwi' chi xec'achoj. Y raja' can anchique la xuna' roma xerutzu' chi ri winak ri aj-chiri' pa rutenemit, xa can man xquiya' ta cánima riq'uin. Raja' xbe pa cocoj tak tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri rutenemit. Raja' xuc'ut rutzij ri Dios chiquiwech ri winak.
Ri cablajuj discípulos xetak chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios
Después ri Jesús xeroyoj ri cablajuj discípulos. Y chi caca' chi caca' xerutak-e chi ne'quibana' ri samaj, y xuya-e uchuk'a' chique chi yetiquier yequilesaj ri itzel tak espíritus. Y raja' xu'ij chuka' chique chi xe quich'ami'y tiquic'uaj-e y man jun chic anchique tiquic'uaj.* Lc 10:4-11 Man tiquic'uaj quichim, man tiquic'uaj wey y chuka' can man tiquic'uaj qui-mero pa tak ruximbel-quipa; xa can man jun mero ri xtic'atzin chique. Man tiquic'uaj-e ca'i' quitziak. Pero utz chi niquicusaj-e quixajab. 10 Y ri Jesús xu'ij chuka' chique ri ru-discípulos: Ri tenemit anchi' jixapon-wi; cuando jixoc pa jun jay, chiri' quixc'ue-wi-ka. Xa c'aja' ri jixel-pe chiri', ja' xtiya' can ri jay ri anchi' xixc'ue-wi. 11 Y xa ri anchi' jixapon-wi, ri winak man utz ta niquic'ul iwech y man niquijo' ta chuka' niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nitzijoj rix chique, can ja' quixel-pe chiri'. Y titota' can ri pokolaj ri c'o pa tak iwakan chiquiwech ri winak ri', chi tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en.* Hch 13:51 Roma ren can nin-ij chiwe, chi chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi', que chech ri castigo ri xtika pa quiwi' ri winak ri xec'ue' pa tenemit Sodoma y Gomorra, xcha-e chique.
12 Y ri discípulos xebe. Reje' xqui'ij chique ri winak chi tiquiya' can ri quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios. 13 Ri discípulos q'uiy itzel tak espíritus ri xequilesaj. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quiwi' je q'uiy yawa'i' y xequic'achojrisaj can.* Stg 5:14
Ri Herodes man reta'n ta ancu'x (anchique) ri Jesús
14 Y ri rey Herodes can xuc'oxaj chi ri Jesús yalan rutzijol chiquicojol ri winak. Pero ri Herodes xu'ij-ka pa ránima chi ri Jesús, xa ja ri Juan Bautista ri xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', y romari' c'o ri uchuk'a' pa ruk'a' chi q'uiy ri nitiquier yeru'on, xcha-ka raja'.
15 Pero jec'o winak xqui'ij chi ri Jesús xa ja ri Elías. Y jec'o ch'aka chic xqui'ij chi raja' jun achi ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios, y chuka' xqui'ij chi raja' jun chique ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios chupa ri ojer can tiempo.* Mt 16:14; Mr 8:28; Lc 9:19
16 Pero cuando ri rey Herodes xuc'oxaj ri niqui'ij ri winak, xu'ij: Ri Jesús xa ja ri Juan Bautista ri xintak rukupixic rukul, y cami xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', nicha'.
17 Ri rey Herodes quic'amon-ka-qui' riq'uin ri Herodías, y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y romari' ri Herodes xu'ij chi titz'om ri Juan, tiyo'x pa cárcel y tixime' che cadena. 18 Quiri' xu'on ri Herodes che ri Juan, roma ri Juan xu'ij che: Man utz ta chi abanon-ka awaxayil che ri Herodías, roma raja' xa raxayil ri awach'alal Felipe.* Lc 3:19-20
19 Romari' ri Herodías can rurayin chi rucamisan yan ta ri Juan roma can itzel nutzu', pero man pa ruk'a' ta raja' c'o-wi, romari' man tiquirinak ta riq'uin. 20 Ri rey Herodes can reta'n-wi chi ri Juan jun chojmilaj y lok'olaj achi chech ri Dios, y can nuxi'j-ri' chech. Can ruchajin chi quiri' man jun anchique tuc'ulumaj pa ruk'a' ri Herodías. Raja' can jabel nuc'oxaj cuando ri Juan nutzijoj rutzij ri Dios che. Pero can man nril ta anchique nu'on. 21 Y ri k'ij ri yoben roma ri Herodías chi nika ri Juan pa ruk'a', xapon chupa ri k'ij cuando ri rey Herodes xtzakon jun chic rujuna'. Raja' xuya' jun wa'in y xeru'on invitar ri achi'a' ri c'o quik'ij ri yesamaj pa ru-gobierno, xeroyoj ri qui-jefes ri soldados y xeroyoj chuka' ri achi'a' ri c'o yalan quik'ij chiquicojol ri aj-Galilea. 22 Y ri anchi' quimolon-wi-qui' reje', xoc-apo jun xten ral ri Herodías; y raja' xxajo chiquiwech. Y ri xajoj ri xu'on ri xten, yalan xka chech ri rey Herodes y chiquiwech conojel ri jec'o riq'uin. Y ri rey Herodes xu'ij che ri xten: Tac'utuj ri anchique najo' y ninya' chawe. 23 Can nin-en jurar chawech, chi xabachique (xama'anchique) ri xtac'utuj chue, xtinya' chawe, hasta nic'aj che ri rech-ulef c'o pa nuk'a', xcha' ri rey Herodes che ri ral ri Herodías.
24 Pero ri xten, xe xuc'oxaj ri xu'ij ri rey Herodes, xel-e y xberu'ij che ri rute': ¿Anchique ta ninc'utuj che ri rey Herodes? Roma raja' xu'ij chue chi anchique ri xtinjo', can xtuya' chue, xcha' ri xten che ri rute'. Xpe ri te'j xu'ij che ri ral: Tac'utuj chi ticamises ri Juan Bautista y ri rujolon tiyo'x chawe.
25 Y ri xten can ja' xtzolaj-apo riq'uin ri rey Herodes y xberu'ij che: Ren ninjo' chi cami yan naya' chue pa jun plato, ri rujolon ri Juan Bautista, xcha' che ri rey Herodes.
26 Y ri rey Herodes yalan xbison-ka ránima romari', pero roma can rubanon yan jurar che ri xten chi can xtuya-wi che ri anchique nrojo' y roma chuka' xa can chiquiwech ri jec'o riq'uin chuchi' mesa xu'ij-wi, romari' can nic'atzin-wi nu'on ri xu'ij; y xa man xtuya' ta, q'uix chirij raja'. 27 Y ri rey can ja' xutak-e jun soldado chi teruc'ama-pe ri rujolon ri Juan Bautista. 28 Y ri soldado ja xbe chi xberukupij rukul ri Juan Bautista chiri' pa cárcel. Y ri rujolon xuc'om-pe che ri xten pa jun plato y ri xten xberuya' che ri rute'.
29 Cuando ri ru-discípulos ri Juan xquic'oxaj chi xcamises, xbequic'ama' ruch'acul y xbequimuku'.
Ri Jesús xerutzuk más wo'o' mil winak
30 Ri je ru-apóstoles ri Jesús ja' xetzolaj-pe banoy rusamaj ri Dios y xquimol chic qui' riq'uin ri Jesús. Reje' xquitzijoj che ronojel ri xqui'en y ri xquic'ut chiquiwech ri winak. 31 Y ri Jesús xu'ij chique: Jo' pa jun lugar anchi' manak winak chi jixuxlan juba'. Y quiri' xu'ij chique roma can je yalan winak ri ye'el-ye'oc quiq'uin y romari' hasta man jani' ta chic yewa'.
32 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc pa jun canoa chi yek'ax juc'an ruchi-ya', pa jun lugar anchi' manak winak. 33 Pero cuando reje' xe'el-e, je q'uiy winak ri xetz'eto quichi y xquitemaj-e quiwech. Romari' ri winak junanin xebe chicakan, xquimol-e-qui' ri pa bey; ri pa tak tenemit ri xek'ax-wi. Y xa ja yan chic reje' ri xe'apon na'ey. Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon, ri winak xquimol-ka-qui' chiquij. 34 Y cuando ri Jesús xel-pe chupa ri canoa, xutzu' chi yalan je q'uiy ri winak ri quiyoben-apo chiri'. Raja' xujoyowaj quiwech, roma ri quibanon, can anche'l ovejas cuando man jun nichajin quichi.* 1 R 22:17; 2 Cr 18:16; Zac 10:2; Mt 9:36 Xuc'ut chiquiwech, chi q'uiy nic'atzin niquitemaj chirij rutzij ri Dios. 35 Pero cuando xkak'ij yan ka, ri ru-discípulos ri Jesús xebe-apo riq'uin y xqui'ij che: Chupa ri lugar re' man jun winak jec'o y yalan xkak'ij yan ka. 36 Ta'ij chique ri winak chi quiebe pa tak cocoj tenemit y pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe chunakaj, chi tiquilok'o' quiway, roma xa man jun quiway chi niquitaj, xecha' che ri Jesús.
37 Pero ri Jesús xu'ij chique: Tiya' quiway rix, xcha' chique. Y reje' xqui'ij che: ¿Ret na'ij chi ne'kalok'o' doscientos denarios wey chi yewa' reje'? xecha'.
38 Y raja' xuc'utuj chique: ¿Jani' wey c'o iwiq'uin? Itz'eta' na c'a. Y cuando reje' quitz'eton chic, xqui'ij: C'o wo'o' wey y ca'i' quer, xecha' che.
39 Raja' xu'ij chi tiqui'ij chique ri winak chi quiech'oquie' conojel parui' ri rex k'ayis, y chi grupo quiech'oquie' ri winak. 40 Y ri winak ri' can xech'oquie' parui' ri k'ayis, y xquic'uaj-qui' chi ciento y nic'aj tak ciento. 41 Y ri Jesús xeruli'ej pa ruk'a' ri wo'o' wey y ri ca'i' quer, xtzu'n chicaj y xuya' matiox che ri Dios. Raja' xeruper ri wey, y xuya' chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. Y quiri' chuka' xu'on riq'uin ri quer. Xujach chique conojel. 42 Can conojel xewa' utz y can utz xnoj quipa. 43 Y c'o cablajuj chaquech wey y quer ri xmolotaj, ri man xq'uis ta. 44 Can yalan-wi je q'uiy winak ri xewa'; xe ri achi'a' jec'o wo'o' mil.
Ri xbanataj parui' ri choy (ya') rubinan Galilea
45 Y ri Jesús can ja' xu'ij chique ri ru-discípulos chi quie'oc chupa ri canoa, y quiena'ey-e chech; chi yebe pa Betsaida, ri tenemit ri c'o juc'an ruchi-ya'. Y raja' xc'ue' can chi xeru'on despedir ri winak. 46 Y cuando xebe yan conojel ri winak, raja' xjote-e parui' jun juyu' chi nu'on orar. 47 Ri Jesús xc'ue' can pa ulef, pero ri discípulos je-benak pa canoa y naj yan quiebin parui' ri ya'. Pa runic'ajal chic ri ya' jec'o-wi cuando xk'okumer-ka. 48 Y ri Jesús xutzu' chi ri ru-discípulos man choj ta nibin ri canoa chiquiwech, roma ri quiek'ik' nurok rech ri canoa y nuc'uaj chirij. Y ja' yan nisakar-ka, nik'ax yan ri ak'a' ri', ri Jesús nibin chirakan parui' ri ya' benak-apo, y nrojo' nik'ax chiquiwech. 49 Pero cuando ri discípulos xquitzu' chi c'o jun petenak parui-ya', xesiq'uin-ka conojel. Roma reje' xquinojij chi ri petenak parui' ri ya' xa jun xibinel. 50 Y roma can conojel xetz'eto richi, xquixi'j-qui'. Y romari' ri Jesús can ja' xch'o'n chique y xu'ij: Man tixi'j-iwi'; tiya' iwánima wiq'uin. Ja ren ri Jesús, xcha' chique.
51 Y raja' xoc quiq'uin pa canoa. Y can ja' xtane-ka ri ruchuk'a' ri quiek'ik'. Y ri discípulos yalan xsatz quino'j (xsach quic'u'x). 52 Y man jani tiquinimaj ri Jesús riq'uin ri milagro xu'on riq'uin ri wey. Chiquiwech reje' can man nitiquier ta nu'on xabachique (xama'anchique) milagros. Y reje' xa cowirinak ri cánima.
Q'uiy yawa'i' yec'achoj roma ri Jesús pa Genesaret
53 Y reje' xek'ax parui' ri choy (ya') ri' y xe'apon chuchi-ya' pa Genesaret. 54 Y xe xe'el-pe pa canoa, ri winak ri jec'o chiri' chuchi' ri ya', ch'anin xquitemaj rech chi ja ri Jesús. 55 Romari' xquiya' rutzijol pa ronojel lugar ri jec'o-pe chunakaj, chi ri Jesús c'o chiri'. Y ri winak yequic'amala-pe ri quiyawa'i'. Can ronojel lugar xec'amer-pe ri yawa'i' chech ri quich'at, y yequic'uaj c'a anchi' xquic'oxaj chi c'o-wi ri Jesús. 56 Y xabachique (xama'anchique) lugar xapon-wi, pa tak nima'k tenemit, pa tak cocoj tenemit y pa tak juyu' chuka', ri winak xequiyala' ri yawa'i' pa tak bey ri anchi' nik'ax-wi raja'. Yalan favor niquic'utuj che: Can xe taya' lugar chake chi nakatz'om ruchi-atziak chi jojc'achoj, xecha' che. Y conojel ri xetz'amo ruchi-rutziak ri Jesús, xec'achoj riq'uin ri quiyabil.

*6:4 Jn 4:44

*6:8 Lc 10:4-11

*6:11 Hch 13:51

*6:13 Stg 5:14

*6:15 Mt 16:14; Mr 8:28; Lc 9:19

*6:18 Lc 3:19-20

*6:34 1 R 22:17; 2 Cr 18:16; Zac 10:2; Mt 9:36