10
Ri winak je-c'ulan man utz ta niquijach-qui'
Ri Jesús xel-e chiri' y xbe c'a pa Judea. Y xk'ax chuka' juc'an rakan-ya' Jordán. Chiri', yalan chuka' q'uiy winak xquimol-qui' riq'uin. Y raja' yerutijoj riq'uin rutzij ri Dios, can anche'l rubanon-pe. Y ja' jec'o jujun achi'a' fariseos ri xe'apon riq'uin, chi niquitojtobej ri Jesús chi nitzak ta pa quik'a'. Reje' xquic'utuj che xa utz chi jun achi nujach-ri' riq'uin ri raxayil. Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': ¿Anchique ri ru'in can ri Moisés chiwe chi niben? xcha' chique.
Y reje' xqui'ij: Ri Moisés can ruyo'n can lugar che ri achi chi nu'on jun carta ri nu'ij chi nujach-ri' y nuya' can ri raxayil,* Dt 24:1-4; Mt 5:31 xecha' reje'.
Romari' ri Jesús xu'ij chique: Can anche'l cowirinak ri iwánima rix cami, quiri' chuka' xbanataj ojer can pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' xu'ij chi ti'an quiri'. Pero cuando xtz'ucutaj-pe ri rech-ulef, man quiri' ta. Can chi je ca'i' xeru'on ri Dios.* Gn 1:27; 5:2 Can man ruyon ta ri achi y chuka' man ruyon ta ri ixok. Romari' ri achi xquieruya' can ri rute-rutata' y xtiquic'on-qui' riq'uin ri raxayil. Y chi je ca'i' xe jun xtiqui'en.* Gn 2:24 Roma cuando quic'uan chic qui', man je ca'i' ta chic, xe jun chic quibanon. Romari', ri xe jun chic quibanon roma ri Dios, man jun winak tijacho quichi, xcha' ri Jesús.
10 Cuando ri Jesús y ri ru-discípulos jec'o chic pa jay, ri discípulos xquic'utuj che anchique ri xrojo' xu'ij riq'uin ri tzij ri xeru'ij chique ri achi'a' fariseos. 11 Y ri Jesús xu'ij chique: Xabachique (Xama'anchique) achi ri nujach-ri' riq'uin ri raxayil y neruc'ama-pe jun chic ixok, ri achi re' can mac-wi nu'on chech ri raxayil. 12 Y quiri' chuka' ri ixok ri nujach-ri' riq'uin ri rachijil y nibe riq'uin chic jun achi, ri ixok re' can mac chuka' ri nu'on,* Mt 5:32; 1 Co 7:10-11 xcha' ri Jesús.
Ri Jesús yerojo' chuka' ri ac'uala'
13 Y ri winak yequic'om-pe ac'uala' riq'uin ri Jesús, chi nuya' ruk'a' pa quiwi' chi yeru'on bendecir. Pero ri discípulos xa xqui'ij chique ri winak que man tiqui'en quiri'. 14 Y cuando ri Jesús xutzu' ri niqui'en ri ru-discípulos, xpe ruyowal, roma man utz ta xutzu' ri niqui'en, y xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'uala' chi yepe wiq'uin, y man quie'ik'at. Roma ri ru-gobierno ri Dios, xe quichi ri je anche'l ac'uala'. 15 Y can ketzij ri nin-ij chiwe: Ri man niqui'en ta anche'l ri ac'uala' chi niquijach-qui' chuxe' ri ru-gobierno ri Dios, can man xquietiquier ta xquie'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma raja',* Mt 18:3 xcha' chique.
16 Y raja' xeruk'etela' y xuyala' ri ruk'a' pa quiwi' ri ac'uala' chi xeru'on bendecir.
Jun c'ajol-achi beyom nich'o'n riq'uin ri Jesús
17 Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xquitz'om chic e quibey, c'o jun achi junanin xoka riq'uin, xoxuquie' chech, y xu'ij che: Utzilaj Maestro, ¿anchique utz ri nin-en ren chi ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha' che.
18 Y ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique roma na'ij utz chue ren? Roma man jun winak ri utz, xa can xe ri Dios ri utz. 19 Y ren nin-ij chi ret can aweta'n ri lajuj mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ri ojer can, ri nu'ij: Ret ri c'o awaxayil man tacanoj jun chic ixok,* Ex 20:14; Dt 5:18 man cacamisan,* Ex 20:13; Dt 5:17 man catelak',* Ex 20:15; Dt 5:19 man tatz'uc tzij chirij jun chic winak,* Ex 20:16; Dt 5:20 man ta'an engaño che jun winak roma c'o anchique najo' nalek'aj chuk'a', quie'abana' respetar ate-atata',* Ex 20:12; Dt 5:16 xcha' che.
20 Y ri achi can ja' xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. C'a jin co'l oc nubanon-pe ronojel ri', xcha' raja'.
21 Cuando ri achi xu'ij quiri', ri Jesús xutzu' rech y yalan xrojo'. Y c'ajari' xu'ij che: C'a c'o jun ex ri man abanon ta. Man ayo'n ta ri abeyomal chique ri winak ri manak quibeyomal. Tac'ayij ronojel ri c'o awiq'uin y ri rajil taya' chique ri winak ri manak quibeyomal, y xtic'ue' abeyomal chicaj. Y catampe wiq'uin, quinatzeklebej, y man tapokonaj na'an sufrir woma ren, anche'l can jat-benak chuxe' jun cruz, xcha' che.
22 Pero cuando ri achi xuc'oxaj ri tzij ri xu'ij ri Jesús che, xa can xubolkotij-ri' ri ránima xuna' raja' roma yalan rubeyomal c'o. Y nibison ránima xtzolaj-e, roma man nrojo' ta nusipaj rubeyomal.
23 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos, y xu'ij chique: Ri winak ri c'o q'uiy quibeyomal, can cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
24 Y ri ru-discípulos ri Jesús can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma ri tzij ri xu'ij ri Jesús. Pero raja' xu'ij chic jun mej (bey) chique: Walc'ual, xcha' chique. Ri can niquijach cánima riq'uin ri quibeyomal, can yalan cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios. 25 Xa más la'k nitiquier nik'ax jun camello pa jun ch'uti' rujulil jun acux que chech jun beyom ntoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Pero cuando ri discípulos xquic'oxaj chic jun mej (bey) ri tzij ri xu'ij ri Jesús, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij chiquiwech: Xa can anche'l ri nu'ij, quiri', man jun xticolotaj, xecha'.
27 Y ri Jesús xerutzu' ri ru-discípulos jun mej (bey) chic y xu'ij chique: Ri winak man yetiquier ta niquicol-qui', pero ri Dios can nitiquier-wi yerucol, roma raja' ronojel nitiquier yeru'on, xcha' raja'.
28 Y ja' cuando ri Pedro xu'ij che: Ret aweta'n chi roj kayo'n can ronojel ri c'o kaq'uin, roma jatkatzekleben, xcha' ri Pedro.
29 Pero ri Jesús can ja' xu'ij: Can ketzij ri nin-ij chiwe; xabachique (xama'anchique) winak ri jeruyo'n can rocho, rach'alal, rute-rutata', raxayil, ralc'ual o rulef woma ren y ri utzilaj rutzij ri Dios; 30 can q'uiy ri xtiyo'x che xa quiri' xtu'on. Can cien más ri ruq'uiexel xtiyo'x che chupa ri tiempo re'. Xtiyo'x rocho, rach'alal, rute', ralc'ual o rulef. Chuka' can xtu'on sufrir pa quik'a' ri winak roma ja ren jinrutzekleben, pero chupa apo ri jun chic tiempo chakawech apo, can xtiyo'x ruc'aslen ri manak xtiq'uis. 31 Y je q'uiy ri yalan quik'ij cami, xtapon ri k'ij cuando manak chic quik'ij xtic'ue'. Y je q'uiy ri manak quik'ij ri cami, xtapon ri k'ij cuando xtic'ue' quik'ij,* Mt 20:16; Lc 13:30 xcha' ri Jesús.
Ri Jesús nunataj chic jun mej (bey) ri rucamic
32 Ri Jesús, ri ru-discípulos y ri ch'aka chic winak, quitz'amon-e bey pa tenemit Jerusalem. Y can ja ri Jesús ri benak-e chiquiwech, y romari' ri ru-discípulos y ri winak can satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) y quixi'n-qui' chuka' je-benak-e chirij. C'ajari' ri Jesús xeruc'uaj juba' aparte ri cablajuj ru-discípulos y xu'ij chic chique ri anchique sufrimiento ri xtuk'axaj. 33 Raja' xu'ij chique: Rix iweta'n chi c'a pa tenemit Jerusalem jojapon-wi, y chiri' xquijach-wi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. Xquibejach pa quik'a' ri nimalaj tak sacerdotes y pa quik'a' ri maestros chi ri ley. Y reje' xtiqui'ij chi quicamises. Y chuka' xquibejach coma reje' pa quik'a' winak man je israelitas ta. 34 Y ri winak ri' xquietze'n chuij, xquinquichubaj, xquinquich'ey y c'ajari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe.
Ri niquijo' ri Jacobo y ri Juan
35 Y ri Jacobo y ri Juan, ri je ralc'ual ri achi rubinan Zebedeo, xebe-apo riq'uin ri Jesús, y xqui'ij che: Maestro, xecha' che. Roj nakajo' nakac'utuj jun favor chawe. Pero can na'an ta chake ri favor ri xtakac'utuj chawe, xecha' che.
36 Y raja' xu'ij chique: ¿Anchique ri nijo'? xcha'.
37 Y reje' xqui'ij: Roj nakajo' chi cuando c'o chic ak'ij ret, na'an ta chuka' chake roj chi nic'ue' kak'ij, naya' ta lugar chake chi jojch'oquie' ta apo awiq'uin; jun ta ri nic'ue' pa a-derecha y jun ta ri pa a-izquierda.
38 Pero ri Jesús xu'ij chique: Rix man iweta'n ta anchique ri nic'utuj. Y romari' ren ninc'utuj chiwe: ¿Nicoch' como rix ri xti'an chue ren? ¿Y nicoch' como chuka' ri jun sufrimiento anche'l ri xtika pa nuwi' ren? Roma ronojel ri xtika pa nuwi' ren, xa anche'l jun ya' can q'uey, can anche'l jun bautismo,* Lc 12:50 xcha' ri Jesús.
39 Y reje' xqui'ij: Nakacoch', xecha'. Y ri Jesús xu'ij chic chique: Can ketzij-wi chi rix xticoch'-wi anche'l ri xti'an chue ren. Chuka' can xticoch' jun sufrimiento anche'l ri xtika pa nuwi' ren; ri can anche'l jun ya' can q'uey, can anche'l jun bautismo. 40 Pero ri nic'utuj chue chi jun chiwe rix nich'oquie' pa nu-derecha y ri jun chic pa nu-izquierda, ri' man pa nuk'a' ta ren c'o-wi chi ninya' chiwe. Roma ri nic'utuj rix, can ja ri Dios xnojin yan anchok chique xtuya-wi lugar chi yech'oquie' chiri', xcha' ri Jesús.
41 Y cuando ri lajuj chic discípulos xquic'oxaj ri x-ix, xpe quiyowal chique ri Jacobo y ri Juan. 42 Pero Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ij chique: Ren nin-ij chi rix jabel iweta'n chi we' chech-ulef ja ri yebano gobernar jec'o pa quiwi' ri winak; romari' can cajaf quibanon-ka chiquij ri winak. Y quiri' chuka' ri ch'aka chic ri can c'o quik'ij, niquijo' chi quienimex y can ti'an ronojel ri niqui'ij. 43 Pero chi'icojol rix man quiri' ta.* Lc 22:25-26 Roma xa c'o jun ri nrojo' chi nic'ue-ka ruk'ij, can tuna-ka chi can manak ruk'ij y co'l oc tu'ona-ka chi nusuj-ri' chi nu'on xabachique (xama'anchique) samaj. 44 Xa c'o jun chiwe rix can nrojo' chi ja raja' ri na'ey y c'o ta ruk'ij, can tuna-ka chi can manak ruk'ij y co'l oc tu'ona-ka chi nusuj-ri' chi nu'on xabachique (xama'anchique) samaj quichi conojel.* Mt 23:11; Mr 9:35; Lc 22:26 45 Y quiri' nubanon ren; ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, man ninpokonaj ta wi' yisamaj coma ri ch'aka chic. Can romari' xipe. Y man xipe ta chuka' xe chi jec'o ri yebano-pe ronojel ri nin-ij chique. Can ja ren ri yibano ri samaj, y can ninya' nuc'aslen chi quiri' je q'uiy ri yecolotaj, xcha' ri Jesús.
Ri achi moy rubinan Bartimeo nic'achoj roma ri Jesús
46 C'ajari' ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon pa tenemit Jericó. Y cuando reje' niquiya' can ri tenemit, yalan je q'uiy winak ri quitzekleben-e. Y chiri' chuchi' bey c'o jun moy rubinan Bartimeo, ralc'ual jun achi rubinan Timeo. Raja' ch'ocol chiri', nuc'utuj ru-limosna chique ri winak ri yek'ax chiri'. 47 Y cuando raja' xuc'oxaj chi ri nik'ax chiri', ja ri Jesús aj-Nazaret, raja' riq'uin ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Jesús, ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech, xcha'.
48 Y je q'uiy winak ri xquich'olij chi quiri' man chic tich'o'n-apo. Pero raja' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Ret ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech roma quiere' nubanon, xcha'.
49 Y ri Jesús xuc'oxaj ri achi, romari' xpa'e-ka y xu'ij chi tic'amer-pe. Y ja' xbequic'ama-pe ri achi moy y xqui'ij che: Capa'e', man taxi'j-awi'; ri Jesús jatroyoj, xecha' che.
50 Y ri achi can xe xuc'oxaj quiri', can ja' xpa'e-pe. Xuya' can ri ruk'u' chiri' y xbe-apo riq'uin ri Jesús. 51 Y ri Jesús xuc'utuj che: ¿Anchique ri najo'? Y ri achi moy xu'ij che: Maestro, xcha' raja'. Ren ninjo' yitzu'n, xcha'.
52 Y ri Jesús can ja' xu'ij che: Catzolaj chawij roma jatzu'n chic. Xacolotaj roma xaya' awánima wiq'uin, romari' cami man jat moy ta chic. Y ri moy can ja' xtzu'n y xutzeklebej-e ri Jesús.

*10:4 Dt 24:1-4; Mt 5:31

*10:6 Gn 1:27; 5:2

*10:8 Gn 2:24

*10:12 Mt 5:32; 1 Co 7:10-11

*10:15 Mt 18:3

*10:19 Ex 20:14; Dt 5:18

*10:19 Ex 20:13; Dt 5:17

*10:19 Ex 20:15; Dt 5:19

*10:19 Ex 20:16; Dt 5:20

*10:19 Ex 20:12; Dt 5:16

*10:31 Mt 20:16; Lc 13:30

*10:38 Lc 12:50

*10:43 Lc 22:25-26

*10:44 Mt 23:11; Mr 9:35; Lc 22:26