6
Jesús cu jansic cinco mil xib
(Mt. 14.13‑21; Mr. 6.30‑44; Lc. 9.10‑17)
Pachir Jesús caj binij pichij c'ac'nab Galilea. U jer u c'aba' u c'ac'nabir Tiberias. Ya'ab mac tan u binob tu pach Jesús quire' tu yirob carem u beyaj. Baxuc caj yirob u jawsa'rob a mac yʌn u yajirir. Rajen Jesús naquij ich u jo'r chan p'uc wits yejer u camsʌwinicob Jesús caj curʌj quir u camsic ti'ob. Tabar u c'uchur tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío ra' u q'uinin pascua. Jesús caj u yiraj a pimo' tan u tarob cʌxta'bir. Rajen caj u ya'araj ti' Felipe:
―Tu quic bin ic mʌnic yoch pan quir ic jansic a pimo' a cu tarob.
Baxuc caj u ya'araj Jesús quire' cu tumtic Felipe yubej ba' cu ya'aric quire' a Jesúso' yer ba' cu bin u betej. Felipe caj u nuncaj ti' tan ya'aric:
―Cax wa yʌn u taq'uin a mun cu jaric mac turiri' yaxq'uin, quir a mʌnic yoch pan ti' a pimo', mʌ' ju bin nup'ur cax ca'ca' xet'.
Andrés, ra'iri' u camsʌwinic Jesús xan. Andrés, u yits'in Simón Pedro, caj ya'araj ti':
―Ti' yʌn chan chichan tera' yʌn ti' cinco yo'och pan beta'b ti' u pʌc'ar cebada ra' yoch u winiquirob judío. Yejer ca'tur cʌy. Je' wa ju rʌc nup'ur ti' a pimo' quire' jach pim?
10 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Arex ti'ob ca' curacob ich su'uc.
Quire' ti' yʌn ya'ab su'uc tub yʌnob. Caj curʌjob, yʌn cinco mil xib. Mʌ' tu xacajob mun xquic yejer chichan.
11 Jesús caj u chucaj pan a cincojo' caj u ya'araj ti':
―Bayo' C'uj.
Caj ts'oqui' caj u ts'aja ti' u camsʌwinicob quir u jʌsicob ti' a pimo', a ti' cura'anob. Baxuc caj u betaj xan yejer yoch cʌy, tan u rʌc jʌsic ti'ob a mun u c'at. 12 Caj nachʌjob. Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Marex u xet'er tu' mʌ' ju rʌc jantob soc mʌ' u sa'atʌr.
13 Rajen tu rʌc marob u xet'er. Caj u but'ob ich xac, rʌc chupij doce xac a mun yʌn samo' cinco yoch pan a beta'b ti' yoch cebada. 14 A pimo' caj u yirob ba' caj u betaj Jesús quire' yerob carem u beyaj. A pimo' cu pacran aricob:
―Mʌ' wa raji' jach jaj yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ara'b bin u ca' tar tera' ich yoc'ocab?
15 Chen Jesús caj u najtaj a pimo' u c'at u ts'ʌricob u pach u yocar rey ten u piman. Rajen Jesús caj bin tu junan ich u jo'r p'uc wits.
Jesús cu ximbar ich yoc'o ja'
(Mt. 14.22‑27; Mr. 6.45‑52)
16 U camsʌwinicob Jesús tan yiricob tan yac'birchʌjʌr caj bin ich chi' c'ac'nab. 17 Caj ruc'ocob ich chem quir u ch'ʌcticob c'ac'nab quir u c'uchurob ich u cajar Capernaum. Jach ac'birchʌjij tan u binob ich chem. A Jesúso', mʌ' toy uruqui'. 18 Caj u yʌnxchun u tar yic'ar. Jach c'am caj jach nuquij u tar u yamin xan. 19 Caj nachijob tan u binob yejer chem. Yʌn cinco kilómetros caj yirob Jesús. Tan u ximbar ich yoc'o ja', tan u c'ʌs nats'ʌr ich chem caj u ch'aj sajquirob u camsʌwinicob caj yirob u tar Jesús. 20 Chen Jesús caj ya'araj ti'ob:
―Ten ca wiriquenex ―quij―, mʌ' a ch'iquex sajquir.
21 Caj qui'jij yorob caj acsa'b Jesús ich chem. Rajen seb caj c'uchob pichij c'ac'nab tu cu binob ca'ch.
A pimo' tan u cʌxticob Jesús
22 Caj sasij a pimo' a p'atob pichir c'ac'nab caj u najtob binob u camsʌwinicob tu junanob ich chem. Quire' ti' yʌn turiri' u chem ich chi' c'ac'nab ca'ch. Caj u najtob xan mʌ' binij Jesús yejer u camsʌwinicob. 23 Tarob u jer chemob ti' u tar ich u cajar Tiberias ti' manob tu' jansa'b a pimo' ten u Jaj Ts'urir caj ts'oc ya'aric:
―Bayo' C'uj ―quij.
24 Quire' tu yirob mʌ' ti' yʌn Jesús mʌ' ti' yʌn u camsʌwinicob xan. Caj ocob ich chem. Caj binob ich u cajar Capernaum quir u cʌxta'ob Jesús.
A Jesúso' raji' irej yoch waj soc u ts'ic u cuxtar munt q'uin ti' mac
25 Caj c'uchob a pimob ich pichi c'ac'nab caj u nup'ob Jesús caj u c'atob ti', tan ya'aricob:
―In wʌjcamsʌyʌjirech, tu' q'uin c'uchuquech tera'?
26 Jesús caj ya'araj ti'ob:
―Taj quin wa'aric techex. Tarechex a cʌxtiquenex quire' ta wu'yajex najchʌjechex ti' a woch pan. Mʌ' tarechex a cʌxtiquenex quire' ta wacsajex ta wor ten a carem beyaj tin betaj. 27 Mʌ' rajra' ca tucriquex a wochex quire' cu xupur aro'. Ca' a cʌxtex a wochex ti' a pixamex quire' munt q'uin ti' yʌn a pixamex. Je' in ts'ic techex a teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj. Quire' baxuc caj u ts'aj in beyaj in Tet C'uj.
28 A pimob caj u nuncob tan ya'aricob:
―Bic tabar ic betic u beyaj C'uj?
29 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric:
―Ra' u beyaj C'uj quir a wacsiquex ta worex ten quire' tu tuchi'ten C'uj.
30 A pimob caj ya'arob:
―Ba' carem beyaj ca wesic tenob soc c'ucha'an in worob in wacsicob tin worob ti' a t'ʌn? Ba' beyaj ca wesic tenob? 31 Ic nunquir caj u jantob yoch mana a irej waj uch ich tacay ru'um. Baxuc cu ya'aric tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj: “A tu ts'aj ti'ob yoch waj a manajo' a cu tar ich ca'anan. Baxuc tech yʌn a ts'ic tenob.”
32 Jesús caj ya'araj ti'ob:
―Taj quin wac techex. Mʌ' Moisés caj u ts'aja ti' a nunquirex yoch pan a manajo' ich tacay ru'um. C'ub u beyaj Moisés ten C'uj. Chen C'uj tu ts'aj ti'ob quir u janticob. A tu jantajob a nunquirex uch chen quir u cuxtar a tera' ich yoc'ocab. Chen baje'rer in Tet cu bin u ts'ic techex a wochex quir a cuxtar munt q'uin. 33 A C'ujo' cu ts'ic yo'och a jach jaj cu tar ti' ca'anan. A je' ocha' quir a cuxtarex munt q'uin a mac a ti' yʌnob ich yoc'ocab.
34 A pimob caj u ya'araj ti' Jesús:
―In Jaj Ts'urob rajra' ca ts'ic tenob in woch panob a ca tsicbʌtic tenob baje'rer.
35 Jesús caj ya'araj ti'ob:
―An ten bic cu cuxriquechex ti' a wo'och wajex. Baxuc a teno' iren waj quir a cuxtarex munt q'uin. A mac a cu tar tin wicnʌn tan yacsic tu yor ten. Aro' irej wa mʌ' u yuc'chʌjʌr baxuc irej wa mʌ' ju wi'chʌjʌr xan. 36 Chen a teno' caj in wa'araj techex cax ta wirenex mʌ' a c'atex a wacsex ta worex ten. 37 Tu cotor mac a cu ts'abʌr ti' ten C'uj. Je' u tar tin wicnʌn. A mac a cu tar tin wicnʌn ten qui' in wor in ts'ic ti'ob u cuxtar munt q'uin. Mʌ' biq'uin quin bin in joc'sic. 38 In Tet caj u tuchi'tajen mʌ' quir in betic a ba' in c'at a teno'. A teno' taren quir in betic a ba' u c'at in Tet quire' raji' tu tuchi'ten. 39 In Tet a mac a tu tuchi'ten, u c'at u yiric tu cotor mac a tu ts'ajten mʌ' u sa'tʌr mʌ' turiri'. Wa cu quimin je' in ric'sic ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌne'. 40 Baxuc u c'at in Tet xan tu cotor mac a cu ya'aric: “U pararech C'uj” ti' ten. A mac a cu quibic in t'ʌn je' in taquic soc u cuxtar munt q'uin. Wa cu quimin je' in ric'sic ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌne'.
41 U winiquirob judío caj u yʌnxchun u choctar yorob ti' Jesús quire' a ba' caj u yubob ya'aric quire' Jesús caj u ya'araj: “A teno' iren a woch wajex a cu tar ich ca'anan quir a cuxtarex munt q'uin.” 42 U winiquirob judío caj ya'arob; tan u pacran aricob:
―Mʌ' wa raji' Jesús, u parar José? Ij quiramʌn u tet yejer u nʌ'. Chen cu ya'aric ti' u tar ich ca'anan. Bic tabar aro'?
43 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric:
―Mʌ' u choctar a worex ten. 44 Mʌna' mac cu bin tar tin wicnʌn quir u yacsic tu yor wa mʌ' teta'b ten C'uj a mac tu tuchi'tajen. A mac cu tar tin wicnʌn quir u yacsic tu yor wa cu quimin je' in ca' ric'sique' ca' binin c'uchuc u q'uinin cu xur t'ʌne'. 45 Mʌ' ja wirej, baxuc tu ts'ibtajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch, tan ya'aricob: “Tu cotor mac cu bin camsabir ten C'uj.” Baxuc caj u ya'arajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj. Rajen tu cotor mac tu yubob a ba' caj u ya'araj Juan a mac Jesúso', quij Juan. Raji'ob camsa'b ten C'uj, rajen cu tar tin wicnʌn quir u cʌnicob in t'ʌn.
46 ’Mʌna' mac yiramʌn u wich C'uj. Caj ya'araj Jesús. Chen ten tin junan caj in wiraj u wich C'uj quire' ti' in tar a teno' ―quij Jesús―. 47 Taj a ba' quin wac techex ―quij Jesús―, a mac a cu yacsic tu yor tene' yʌn u cuxtar munt q'uin. 48 A teno' iren a woch wajenex ―quij Jesús―, quir in ts'ic a cuxtarex munt q'uin. 49 A nunquirex a ucho' caj u jantob yoch mana irej a woch panex ich tacay ru'um. Chen mʌ' ju yirob u cuxtar munt q'uin cax tu jantajob a manajo', chen quimob. 50 A woch panex a quin tsicbar techex, toc tarij ti' ca'anano' soc a mac a cu jantic ti' je' u cuxtar munt q'uine'. 51 A teno' taren ich ca'anan, iren a woch wajenex quir a cutarex munt q'uin. Tu cotor mac a cu jantic yoch waj a quin tsicbar ti' techex, je' u cuxtar munt q'uine'. A woch wajex a quin ts'ic techex raji' in winquirir. Je' in ts'ic ti' soc tu cotor mac cu bin u cuxtar munt q'uin.
52 Rajen u winiquirob judío caj u chich arob tan ya'aricob:
―Bic tabar cu bin u ts'ic to'on u winquirir quir ic chi'ic?
53 Jesús caj ya'arj ti'ob:
―Taj quin wa'aric techex wa mʌ' a jantiquex in winquirir a teno' iren techex mʌ' ja bin a cuxtarex munt q'uin. Wa mʌ' ja wuq'uiquex in q'uiq'uer mʌ' ja bin a cuxtarex munt q'uin. 54 A mac a cu jantic in winquirir yejer in q'uiq'uer cu yuq'uic, munt q'uin cu bin cuxtar wa cu quimin. A teno' je' in ric'sic ca' bin c'uchuc tu q'uinin u xur t'ʌne'. 55 Mʌ' ja wirej, in winquirir irej a jach ochex a ca jantiquex. In q'uiq'uer xano' irej a jach uc'urex a ca wuq'uiquex. Rajen a mac a cu jantic je' u cuxtar munt q'uine'. Baxuc a mac a cu yuq'uic in q'uiq'uer je' u cuxtar munt q'uine'. 56 A mac a cu jantic in winquirir baxuc cu yuq'uic in q'uiq'uer p'eri'en yejer quire' ti' yʌnen tu pixam. 57 In Teto' a mac tu tuchi'tajen raji' yʌn u cuxtar munt q'uin quire' a C'ujo' toc berer uch. Rajen yʌn in cuxtar a teno' quire' in Tet C'uj. Baxuco' a mac a cu jantic in winquirir cu bin u cuxtar munt q'uin quire' ten quin ts'ic u cuxtar. 58 A woch wajex a quin tsicbʌtechex ts'oc u tar ich ca'anan. Raji' mʌ' quet yejer yoch mana a tu jantob a nunquirex uch. Quire' mʌ' tu yirob u cuxtarob munt q'uini' cax tu jantob a manajo' toc rʌc quimob uch. Chen a mac cu jantic a wajo' a quin tsicbʌtechex baje'rer munt q'uin cu bin cuxtar.
59 Jesús ti' tu camsajob a jera' ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u cajar Capernaum.
Jesús cu camsic bic u cuxtarob munt q'uin
60 Ya'ab u q'uinin tan u tar ya'ab mac tu pach Jesús quir u cʌnicob u t'ʌn. Caj u yubob a ba' caj u ya'araj Jesús caj ya'arob:
―Jach yaj ij cʌnic aro' mʌ' ij c'at ij cu'yic aro'.
61 Chen Jesús tu najtaj tu yor tan u choctar yorob u camsʌwinicob. Rajen tu c'ataj ti'ob:
―Cu joc'siquex wa ja worex a tin wa'araj techex? 62 Ba' ca bin a wa'ariquex wa ca' bin a wirex in bin tub in wʌc'ʌs tar uch a teno' a mac tuchi'ta'ben ten C'uj? 63 Quire' a pixamex je' u cuxtarex munt q'uin quire' a winquirirex mʌ' neno'ji'. Mʌ' ja wirej, in t'ʌn a tin wa'araj techex, raji' ti' a pixamex quir u cuxtarex munt q'uin. 64 Ti' toj yʌnechex jun yarechex, mʌ' toy a wacsex a worex.
Quire' Jesús u toc er tu yʌnxchun u beyaj mac cu quibic u t'ʌn, baxuc a mac a cu bin u c'ubur Jesús. 65 Caj ara'b ti'ob ten Jesús:
―Rajen caj in wa'araj techex uch mʌna' mac cu tar tu yʌnen quir u cʌnic in t'ʌn wa mʌ' teta'b ten C'uj.
66 Rajen ya'ab mac a cu sayʌr tu pach Jesús caj u p'ʌtob u binob tu pach Jesús caj wʌc'ʌs binob tu yatoch. 67 Jesús caj u c'ataj ti' u camsʌwinicob a docejo':
―Ba' ca tucriquex? Je' wa ja wʌc'ʌs binex ta watochex?
68 Simón Pedro caj u nuncaj ti' Jesús tan ya'aric:
―Mʌna' mac quir ic bin ic tsicbar ti' u t'ʌn C'uj. Chen a techo' yʌn a t'ʌn quir ij cuxtarex munt q'uin. 69 Quire' a tenobo' tin toc wacsob tin worob tech. Quire' a techo' in werob Cristojech raji' tu ts'aj a beyaj C'uj quir a yamtiquenob quire' u pararech C'uj a cuxa'ano'.
70 Jesús caj u nuncaj ti'ob tan ya'aric:
―A teno' tin tetajechex doce chen ti' yʌn turiri' ich techex a mac aca'an quisin ti'.
71 Jesús tan u tsicbar, ti' Judas u parar Simón Iscariote quire' raji' cu bin u c'ubic Jesús. Quire' raji' turiri' ich a doce u camsʌwinicob.