12
Jesús caj u camsic soc mʌ' u cʌnicob ca'tur yac'
Ti' toy cu tsicbar Jesús yejer u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés. Quire' caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío. Jach ti' yʌn miles quire' tan u yach'ʌticob u bʌj. Jesús caj u yʌnxchun ya'aric ti' u camsʌwinicob quire' u c'at u yʌn tsicbar yejer u camsʌwinicob. Rajen caj ya'araj ti'ob:
―Qui' cʌnantej a bʌjex ti' u winiquirob judío a fariseojo' soc mʌ' u tusaricob techex ba'. Soc mʌ' a cʌnicobex quire' a ba' cu tus aric u winiquirob judío a fariseojo', irej u ts'ac yo'och pan cu sip. Rajen, mʌ' ja cʌnicobex quire' tu cotor ba' cu mucricob mac je' u bin irbir ten mac. Quire' a ba' cu tucric mac, mʌna' mac yer, chen je' u yerticobe'. Rajen tu cotor ba' ca mucu'ariquex ya'ab mac cu bin yubic. Quire' a wa ba' ca chan ber ariquex ich a watochex ta junanex ya'ab mac cu bin yertic.
A mac a yʌn ic jach sʌjtic
(Mt. 10.28‑31)
Caj ya'araj Jesús:
―Quin wac techex a mac in jach yaj, mʌ' a ch'iquex sajaquir ti' a mac a cu bin u quinsiquechex. Quire' ca' bin ts'ocac u quinsiquechex quire' mʌ' c'ucha'an yor ba' quir u betic techex. A teno' ―quij Jesús―, quin chen bin in wa'aric techex mac yʌn a jach sʌjtiquex. Ca' a ch'iquex sajaquir ti' C'uj quire' ca' bin ts'ocac u taquic a cuxtarex c'ucha'an yor u puriquechex ich c'ac'. Jach jaj ra' a jach sʌjtex.
Caj ya'araj Jesús:
―Tu cotor mac yer cu conan cinco chan ch'ich' ti' ca'tur chan majan taq'uin. Quire' cu yiric mʌ' coji'. Chen a chan ch'ich'o' mʌ' u tubur ti' C'uj, cax turiri'. Rajen mʌ' a ch'iquex sajaquir quire' jach cojechex a techexo'. Mʌ' necoj, jach ya'ab a chan ch'ich'o'. Mʌ' ja wirej, mun C'uj cu jach yajquintic techex cax yer mun yʌn u tsotser a jo'rex.
A mac a cu toc aric ti' mac: A teno' caj in wacsaj tin wor ti' Cristo
(Mt. 10.32‑33; 12.32; 10.19‑20)
Caj ya'araj Jesús:
―A teno' quin wac techex a wa mac caj u toc araj caj u yacsaj tu yor ti' u rac'ob. Baxuc a teno' baxuquenechexo'. Quin bin in wa'aric ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: Aro' caj u yacsaj tu yor ten. A wa mac mʌ' u c'at ya'aric wa caj u yacsaj tu yor ti' u rac'ob, baxuc a teno' quin bin in wac ti' yʌjmasirob u t'ʌn C'uj: Aro' mʌ' u c'at ya'aric wa caj u yacsaj tu yor uch.
10 ’A wa mac a cu p'astic ten a tu tuchi'ten C'uj wa cu c'axic yor, je' u jawsa'r ten C'uj. Chen a wa mac a cu p'astic u Taj'or u Pixam C'uj, mʌ' ju bin jawsa'bir u si'pir ten C'uj.
11 ’Cax cu bin u puriquechex ʌcʌtan u ts'urir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Cax ich gobernador cax ich presidente quire' caj a wacsex ta wor ten. Mʌ' ja chen tucriquex bic tabar ca bin a nunquiquex ti'. Mʌ' ja tucriquex a ba' ca bin waquex ti'. 12 A ray u q'uinino' u Taj'or u Pixam C'uj, je' u yac techex ba' yʌn a waquex ti'.
Qui' irej mʌ' u jach t'ajʌr a taq'uinex yejer a ba'taquex
13 Turi' mac ich a pimo' caj u puraj u t'ʌn ti' Jesús, caj ya'araj:
―In wʌjcamsʌyʌjirech, chan arej ti' in sucu'un ca' u chʌc jʌse ten u ba'tac in tetob a caj u p'ʌtʌtenob caj quimin in tetob.
14 Caj u nunca Jesús caj ya'araj:
―Arej ten mac caj u tetajen ca' in wa'arej bic tabar a jʌsiquex u ba'tac a tetex? Rajen mʌ' in wac techi'.
15 Rajen Jesús caj u ya'araj ti' a pimo':
―Qui' cʌnantex a bʌj soc mʌ' a yajquintiquex a taq'uinex, bayiri' ti' a ba'taquex xan. Mʌ' ja wirej, cax a mac neyʌn u taq'uin yejer u ba'tac, aro' mʌ' u ya'aric wa je' u cuxtar ya'ab q'uin.
16 Soc u cʌnicob a ba' caj u camsaj sam, rajen caj u ya'araj a je'ra':
―A ucho' ti' yʌn mac jach neya'ab u taq'uin quire' u ru'um caj u nets'ajaj u wich u pʌc'ar. 17 A xibo' a mac jach neya'ab u taq'uin caj u tucraj ich yor caj ya'araj: “Ba' quin bin in betej baje'rer quire' mʌ' tu quin wacsic in ts'ʌpquin tin wo'och quire' jach ya'ab ten?” 18 Caj ts'oc u tucric a ba' cu bin u betic caj ya'araj: “In wer ba' quin bin in betic. Je' in rʌc pa'ic tu quin wacsic u canche'ir in woch ca' in jach cochquintej u jer soc jach carem. Soc ti' quin bin in wacsic in woch yejer a ba' yʌn ten.” 19 A mac jach neya'ab u taq'uin caj u tucraj tu yor, tan ya'aric ti' u wʌc'ʌs bʌjiri': “Toc yʌn ba' a c'at ti' ya'ab yaxq'uin. Tsire'ej a beyaj chen jes a bʌj janen uc'urnen xan manen soc qui' a wor.” 20 Mʌ' toy ts'ocac u t'ʌn caj ara'b ten C'uj: “Jach chich a jo'r, a je' ac'bira' c'uchij tu q'uinin a quimin. Tu cotor a ba' a caj a ric'saj mac cu bin u ch'ic?” 21 Baxuc u bin u betic tu cotor mac a cu tucric u nono'j bʌjiri' yejer u ba'tac a mun u q'uinin cuxa'an ich yoc'ocab. Chen mʌ' tu betaj a ba' cu bin u qui'quintic yor C'uj. Chen ʌcʌtan tu wich C'uj jach otsir.
C'uj cu cʌnantic u pararob
(Mt. 6.25‑34)
22 Caj ts'oc u camsic Jesús a pimo' caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Rajen quin wac tech: Mʌ' ja yʌn tucriquex ba' ca bin a jantex quir a cuxtarex. Mʌ' ja yʌn tucriquex a ba' ca bin a buquintex. 23 Mʌ' ja wirej, jach no'j a cuxtarex chen a wochex mʌ' no'ji'. Baxuc xan, jach no'j a winquirirex chen a noq'uex mʌ' no'ji'. 24 Qui' tucrex a ba' quin bin in wac techex. A c'awojo', mʌ' ju pʌq'uic ba' mʌ' ju jaq'uic yo'och, mʌ' c'ucha'an yor u ric'sic yoch ich c'anche' soc ca' bin c'uchur tu q'uinin yʌn yoch. Chen mʌ' ju wichʌjʌr quire' C'uj cu jansic. Mʌ' wa jach manan cojechex a ch'ich'o', mʌ' necoji'.
25 Caj ya'araj Jesús:
―Cax ya'ab ca tucriquex u sats'ʌr a baquerex, mʌ' ju sats'ʌr a baquerex, mʌ' chichin. 26 A werechex mʌ' c'ucha'an a worex a sʌts'iquex a baquerex quire' mʌ' neno'j aro'. Rajen mʌ' ba'wir ca jach tucriquex a ba' ca bin a jantex, a ba' ca bin a wuq'uex, a ba' ca bin a buquintiquex.
27 ’Qui' tucriquex a ba' quin bin in wac techex. Caj a wirajex bic tabar u ch'ijir u top' chʌcmʌnche' a jach tsoy u top'. Ca wiric wa cu beyaj, mʌ' ju c'uch. A teno' quin wac techex. A rey Salomóno', u buquimʌn u noc' uch, jach tsoy chen mʌ' jach quet tsoyir yejer chʌcmʌn che', cax rey. 28 A C'ujo' cu ch'isic u top'che' a ti' yʌn ich c'ax soc tsoy u top', chen tabar u ts'u'ts'ur u top'. Cu c'uchur mac cu maric quir u toquic ich c'ac'. Wa baxuc a C'ujo' cu cʌnantic u top'che'. Baxuc a C'ujo' cu cʌnantic techex, cax ca tucriquex mʌ' u cʌnantiquechex. 29 Quire' a mac yer cʌnanta'an ten C'uj, mʌ' u yʌn tucric a ba' cu bin u jantej. Baxuc a ba' cu bin yuq'uej. Baxuc mʌ' u yʌn xaca'an tucur. 30 Chen a mac a mʌ' yerob C'uj cu tus tucricob aro' quire' xaca'an u tucricob ba' cu bin u jantejob. Baxuc a ba' cu bin u yuc'urob chen ic Tet C'uj, jach yer a ba' a c'atex. 31 Barej c'ajtex a ba' jach no'j tu cu bin u reyintic C'uj. Wa ca yʌn cʌxtiquex aro', tu cotor a ba' a c'atex, je' u ts'ic techex C'uj. Cax a noc', cax a woch, cax a wuc'ur.
Jesús cu camsic u camsʌwinicob ca' u ric'sej a ba' jach co'oj soc yʌn ich ca'anan
(Mt. 6.19‑21)
32 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Mʌ' ja ch'iquex sajaquir quire' cax mʌ' pimechex. Mʌ' ja wirej, jach tsoy caj u tucraj C'uj u yacsiquechex a reyintex tu cu reyintej C'uj. 33 Cʌnex a ba'taquex soc yʌn techex ca' a ts'ic ti' a mac otsirchʌjij. Wa baxuc ca betiquex, aro' irej tan a ric'siquex a ba' jach co'oj soc yʌn techex ich ca'anan. A ti taro' mʌ' u xupur quire' munt q'uin ti' yʌno'. Quire' ti taro' mʌna' mac cu yocar u muc u ac'ric. Baxuc a taro' mʌ' ju jantic c'ʌmʌs. 34 Mʌ' ja wirej, a tu yʌn a ric'smʌnex jach co'oj ti' ca pachiquex a bin xan.
Toc qui' pajenex ca' bin uruc Cristo
35 Jesús caj ya'araj ti' u camsʌwinicob bic tabar u q'uinin ca' bin uruc:
―Toc pajenex ca' bin urquen ―quij Jesús―, an ten bic mac cu cʌnanticob yatoch u ts'urir quire'. 36 Bin u ts'urir, bin yiric u ch'ic u rac' mac. U winiquirob a ts'uro' u toc buquimʌnob u noc'. Toc t'ʌba'an u quib ca' bin c'uchuc t'ʌnbir. Seb cu q'ueyic u jor soc u yacsicob ti'. 37 Qui' yor a mac a cu toc pajicob u tar u jach ts'urirob ca' bin uruc. Wa tu pajicob ca' bin uruc a ray u quinino', quin bin in wa'aric ti'ob ca' curacob tu janʌnob. Quin ts'abʌc ti'ob quir u janʌnob. 38 Techex jach qui' a worex wa tan a toc pajiquenex ca' bin urquen. Cax chumuc ac'bir. Ca' bin urquen, cax wa tan u sastar ca' bin urquen. 39 Uyex ba' quin waquex tech. Jaj ixtʌcoj wa ra' u winquirir yatoch yer ixtʌcoj u q'uinin u tar yʌjac'rayʌjir ba'tac caj u toc pajaj ca'ch soc mʌ' u cha'ic yocar u yac'ric. 40 Baxuc techex ca' a toc pajiquex quire' wa ra' u q'uinin quin wu'ur mʌ' tan a tucriquex in wu'ur. A teno' a mac tuchi'ta'b ten C'uj baxuquenechexo'.
A winico' a mʌ' u quibic u t'ʌn u ts'urir baxuc a winico' a cu quibic u t'ʌn u ts'urir xan
(Mt. 24.45‑51)
41 Caj ya'araj Pedro:
―Wa chen ti' tenob caj a wa'araj sam wa ti' tu cotor mac xan.
42 Caj ya'araj Jesús:
―Ca' a cʌnex u ca' ts'urir a mac jach t'aj, a cu quib u t'ʌn u Jach Ts'urir ts'a'b u cʌnantej a mac ti' yʌn tu yatoch. Tan u ts'ic ti'ob u janʌnob ca' bin c'uchuc tu q'uinin u janʌnob u winiquirob u Jach Ts'urir. 43 Rajen u ca' ts'urir qui' yor quire' irir ten u Jach Ts'urir tu qui' quibaj u t'ʌn caj ur tu yatoch.
44 Caj ya'araj Jesús:
―Jach taj quin wa'aric techex. Je' u ts'abʌr u cʌnantej tu cotor ba' a ti' yʌn ich yatoch. 45 Chen wa ju ca' ts'urir cu tucric tu yor tan ya'aric: “In jach ts'urir ama'an cu c'uch, tin t'ʌn.” Rajen tu yʌnxchun u jʌts'icob u winiquirob cax xib cax xquic. Tan u nejanʌn tan u ne'uc'ur xan, tan u carchʌj xan. 46 U jach ts'urir je' u yu'ur tu q'uinin mʌ' tan u pajic u ca' ts'urir quire' mʌ' tu ya'araj ti' ber ca' bin uruc. Cu bin ts'abʌr u muc'yaj ten u jach ts'urir. Quet cu bin u muc'yaj yejer a mac a mʌ' yerob C'uj quire' mʌ' tu betaj a ba' u c'at u jach ts'urir.
47 Caj ya'araj Jesús:
―Chen a winico' a yer a ba' u c'at u jach ts'urir chen mʌ' tu quibaj a ba' ara'b ti'. Rajen ca' bin uruc u jach ts'urir ara' u q'uinin mʌ' tan u pajic. Je' u bin ts'abʌr u muc'yaj. Jach yaj cu bin muc'yaj. 48 Chen a winico', quire' caj u betaj ba', rajen bin u jats'ʌr u pach ten u jach ts'urir cax mʌ' yer a ba' u c'at u jach ts'urir ca'ch. Barej mʌ' neyaj cu bin jʌts'bir u pach ten u jach ts'urir. Ca' bin u ts'abʌr u beyaj ten u jach ts'urir ti' u c'urew yʌn u toc rʌc betic. Cax mʌ' ya'ab u beyaj yʌn u rʌc ts'ocsic. Cax ya'ab u beyaj u ts'abʌr ti' ten u ts'urir cu pajic u ts'ocsic ti' cax ya'ab ti'.
Jesús mʌ' u bin u p'eri'quintic yor yejer mac ich yoc'ocab
(Mt. 10.34‑36)
49 Caj ya'araj Jesús:
―Quire' taren a teno' ich yoc'ocab cu bin u p'ujur yor mac aro' irej c'ac'. An bic in c'at toc ts'aca'an in beyaj ich yoc'ocab. 50 Chen yʌn in muc'yaj ―quij Jesús―, baxuc yʌn in quimin soc toy ts'aca'an in beyaj. Bic jach yaj in wor hasta ca' bin yʌnxchunuc in muc'yaj. 51 Quire' taren ―quij Jesús―, ca bin a tucrex a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌ' u bin u ts'ictarob. Chen a teno' quin wac techex mʌ' u bin sistar yor yejer u rac'ob mac cu bin u rʌc pacran ts'ictarob. 52 Cu yʌnxchun baje'rer hasta cu xur t'ʌn wa ti' yʌn cinco winic ich yatoch u tet. A mʌna' u nupo' cu bin u ts'ictarob yejer a ca'turo'. A ca'turo' cu bin u ts'ictarob yejer a mʌna' u nupo'. 53 U tet cu ts'ictar yejer u parar xan. U parar cu ts'ictar yejer u tet xan. U nʌ' cu ts'ictar yejer xquic u parar. A xquico' u parar cu ts'ictar yejer u nʌ'. Yixquit cu ts'ictar yejer yixquit. Cu pacran ts'ictar yejer yixquit.
Jesús cu ya'aric ti' a pimo'
(Mt. 16.1‑4; Mr. 8.11‑13)
54 Jesús caj ya'araj ti' a pimo':
―Ca wiriquex u nacar u muyarir tu cu bin q'uin ca waquex je' u tar ya'rire'. Jach jaj cu tar ya'rir. 55 Wa cu tar yic'ar ich nojar ca waquex bin u ca' chʌcʌrchʌjʌr q'uin. Jach taj cu chʌcʌchʌjʌr q'uin. 56 Ca chen tusariquex ca' bin a wirex biquira' a ca'anano'. Baxuc a ru'umo' a werex wa cu tar ja' wa cu bin chʌcʌwchʌjʌr. Biquinin mʌ' a werex ba' u c'at ya'arej a ba' quin betic baje'rer?
Jesús cu ya'aric: Ca' a sisquintic yor a mac a cu p'actiquechex
(Mt. 5.25‑26)
57 Caj ya'araj Jesús:
―Biquinin mʌ' a bʌjiri'ex ca tucriquex ta worex a ba' ca bin a betiquex?
58 Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Wa yʌn mac cu bin u puriquech ʌcʌtan ich juez quir yiric wa yʌn a bo'or ti'. Joq'uen sisquintej yor soc mʌ' u bin u puriquech ich juez. Wa mʌ' a bin a sisquintej yor, je' u bin u puriquech ich juez. Caj ts'oc yiric yʌn a si'pir cu bin u c'ubiquech tu cu ma'cʌr winic. 59 A teno' ―quij Jesús―, quin wac tech: Mʌ' u bin u cha'ic tech hasta ca rʌc bo'otic a bo'or.