3
Bautisacoq Juan tsunyaqcunacho yachatsicun
(Mateo 3.1-12; Marcos 1.1-8; Juan 1.19-28)
Tiberio jutiyoq cesar chunca pitsqa (15) watana Romacho mandacoq quecaptinmi, Poncio Pilatu Judea probinsiacho mandacoq quecarqan, Galilea probinsiachonam Herodis, Iturea y Traconite probinsiacunachonam Herodispa wauqin Felipi, Abilinia probinsiachonam Lisanias. Jerusalenchonam Anas y Caifas mas mandacoq saserdoticuna quecayarqan. Tsepinmi tsunyaqcho Zacariaspa tsurin Juan quecaptin Dios palabranta peta rebelar qallarqan. Tsemi Jordan mayu cuchun marcacunapa purirnin, nunacunata willaparqan jutsancunata jaqirir, bautisacuyänanpaq, y tsenopa perdonashqa cayänanpaq.
Tseno Juan willacunanpaqmi Diospa une profetan Isaias queno escribishqa carqan:
“Tsunyaqchomi juc nuna qayaripa queno willaconqa:
‘Nänicunata derechar limpiaq cuenta
prebinicuyë Teytata chasquiyänequipaq,
feyu nänicunata parejaqno, jircacunata pampatsaqno,
wicsu nänicunata derechaqno, rumi rumi nänicunata limpiaqno,
prebinicuyë chasquiyänequipaq.
Jinantin marcacunachomi llapan nunacuna musyayanqa,
Diospita salbasion chämushqanta.’ ”* Is 40.3-5
Tsenam bautisacuyänanpaq nunacuna Juanman ewayaptin, waquincunata nerqan:
—Ä, bibora cuenta nunacuna, ¿imanopataq allapa feyu castigupita salbacuyanqui! Jutsa rureniquicunata rasonpa jaqirïcur, allicunatana rurayë. Ama nicachäyëtsu: ‘Abrahampa castan canqantsicrecurmi castigupita salbacushun’ nir. Porqui niyaqmi: Diosqa que rumicunatapis Abrahampa castanqa ticraratsinmanmi. Imanomi juc nuna jachanwan mana wayücoq montita siquipita wallurir, ninacho ushacäratsin, tsenomi llapan mana alli ruraqcunapaqqa Dios listu quecan ushacäratsinanpaq.
10 Tseno niptinnam, nunacuna tapuyarqan:
—Tseno captenqa, ¿imatataq rurayäshaq? —nir.
11 Juannam nerqan:
—Ishque camsequi cayäpushuptiqueqa, mana capoqta qoycuyë. Micunequicuna captinpis, mallaqecaqcunata qarecuyë.
12 Impuestu cobraqcunanam Juanman witiyarqan bautisacoq, queno tapurnin:
—Mayestru, ¿imatataq noqacunaqa rurayäshaq?
13 Tsenam Juan nerqan:
—Contribusionllata cobrayanqui. Ama mastaqa cobracuyanquitsu.
14 Tsenollam soldaducunapis ewar, tapuyarqan:
—Noqacunaqa, ¿imatataq rurayäshaq?
Pecunatanam nerqan:
—Ama nunacunapa imancunatapis malas qochiyanquitsu, ni ulicurcur lebantacuyanquitsu. Pagayäshushqequiwan conformi cayanqui.
15 Tsenam nunacuna cushishqa quiquincunallacho queno niyarqan:
—Shuyaconqantsic Dios Acrashqanchi pëqa —nir.
16 Tsenam, Juan queno nerqan:
—Noqaqa yacullawanmi bautisayaq; peru jucmi shamun noqapita mas puedeq. Noqaqa manam sirwïtsu qonqurïcur pepa llanqinpa watunta pascarillatapis. Pëqa ninano rupecaqwan bautisayäshurniquim, Santu Espiritunta qoyäshunqui. 17 Ichicllanam pishin, imeca eracho triguta wauyaqno nunacunata pe acrananpaq. Trigutam wardacunanman wardanqa y pajatanam mana upeq ninacho cayeconqa.
18 Tseno nirninnam, tuquilayapa nunacunata yachatserqan Diospa alli willaquininta. 19 Tsepitanam mandacoq Herodista llapan mana alli rurenincunapita Juan piñaparnin nerqan:
—Ama wauqiquipa warmin Herodiaswan wätanaquïtsu. ¡Tseqa manam allitsu! —nir.
20 Tseno niptinmi, mana alli ruranqancunapita mas mana allita rurar Herodis carselman Juanta llawiratserqan.
Juan Jesusta bautisan
(Mateo 3.13-17; Marcos 1.9-11)
21 ˻Peru manaraq Juanta Herodis presu tsaritsiptinmi,˼ llapan nunacuna bautisacuyanqancho Jesuspis bautisacorqan. Tsechonam Diosman Jesus mañacuptin, sielupita 22 imeca palumano Santu Espiritu urämur, Jesusman chämorqan. Sielupeqnam Dios queno nimorqan:
—Qammi cuyë tsurï canqui. Qamrecurmi allapa cushicü —nir.
Jesuspa castancuna
(Mateo 1.1-17)
23 Jesus quima chunca (30) watayoq quecarninnam, pepa willaquinincunata nunacunata willapar qallecorqan. Tsenam parlayarqan queno: “Jesusqa Josepa tsurinmi.” Joseqa Elipa tsurinmi. 24 Eleqa Matatpa tsurinmi. Matatqa Levipa tsurinmi. Leveqa Melquipa tsurinmi. Melqueqa Janaipa tsurinmi. Janaeqa Josepa tsurinmi. 25 Joseqa Matatiaspa tsurinmi. Matatiasqa Amospa tsurinmi. Amosqa Nahumpa tsurinmi. Nahumqa Eslipa tsurinmi. Esleqa Nagaipa tsurinmi. 26 Nagaeqa Mahatpa tsurinmi. Mahatqa Matatiaspa tsurinmi. Matatiasqa Semeipa tsurinmi. Semeeqa Josecpa tsurinmi. Josecqa Joiadapa tsurinmi. 27 Joiadaqa Joananpa tsurinmi. Joananqa Resapa tsurinmi. Resaqa Zorobabelpa tsurinmi. Zorobabelqa Salatielpa tsurinmi. Salatielqa Neripa tsurinmi. 28 Nereqa Melquipa tsurinmi. Melqueqa Adipa tsurinmi. Adeqa Cosampa tsurinmi. Cosamqa Elmadampa tsurinmi. Elmadamqa Erpa tsurinmi. 29 Erqa Jesuspa tsurinmi. Jesusqa Eliezerpa tsurinmi. Eliezerqa Jorimpa tsurinmi. Jorimqa Matatpa tsurinmi. 30 Matatqa Levipa tsurinmi. Leveqa Simeonpa tsurinmi. Simeonqa Judapa tsurinmi. Judaqa Josepa tsurinmi. Joseqa Jonampa tsurinmi. Jonamqa Eliaquimpa tsurinmi. 31 Eliaquimqa Meleapa tsurinmi. Meleaqa Menapa tsurinmi. Menaqa Matatapa tsurinmi. Matataqa Natanpa tsurinmi. 32 Natanqa Davidpa tsurinmi. Davidqa Jesepa tsurinmi. Isaeqa Obedpa tsurinmi. Obedqa Boozpa tsurinmi. Boozqa Selahpa tsurinmi. Selahqa Nahasonpa tsurinmi. 33 Nahasonqa Aminadabpa tsurinmi. Aminadabqa Arampa tsurinmi. Aramqa Hesronpa tsurinmi. Hesronqa Farespa tsurinmi. Faresqa Judapa tsurinmi. 34 Judaqa Jacobpa tsurinmi. Jacobqa Isaacpa tsurinmi. Isaacqa Abrahampa tsurinmi. Abrahamqa Terahpa tsurinmi. Terahqa Nahorpa tsurinmi. 35 Nahorqa Serugpa tsurinmi. Serugqa Ragaupa tsurinmi. Ragaoqa Pelegpa tsurinmi. Pelegqa Eberpa tsurinmi. Eberqa Selahpa tsurinmi. 36 Selahqa Cainanpa tsurinmi. Cainanqa Arfaxadpa tsurinmi. Arfaxadqa Sempa tsurinmi. Semqa Noepa tsurinmi. Noeqa Lamecpa tsurinmi. 37 Lamecqa Matusalenpa tsurinmi. Matusalenqa Henocpa tsurinmi. Henocqa Jeredpa tsurinmi. Jeredqa Mahalaleelpa tsurinmi. Mahalaleelqa Cainanpa tsurinmi. 38 Cainanqa Enospa tsurinmi. Enosqa Setpa tsurinmi. Setqa Adanpa tsurinmi. Adanqa Dios camashqanmi carqan.

*3:6 Is 40.3-5