19
Zakej să ănkăješči
Isus u vinjit ăm Jerihon šă u trikut ăm ala varuš. Šă akulo are om šje să čima Zakej. Jăl are glavni poreznik, šă are găzdak. Jăl ănšjărka să vadă pă Isus šă să saznalaskă šjinji ăj jăl. Ali nu ăl puće să ăl vadă akulo asre mulc ominj daje kă jăl are niskă om. Dăm ala rănd jăl u aljărgat ăm nenći šă su urkat pă ljemn dă divlja smokvă ăm nadă kă lu viđe daje kă Isus vinje pă aje kalje.
Kănd u vinjit Isus pă lokula, jăl su ujtat sus šă lu văzut pă jăl, šă ju zăs: “Zakej, păfriš haj žjos, kă ju trăbă astăs să vju la činji akasă.”
Šă jăl su ăngribit să vijă žjos šă lu apukat ku fălušăjă. Kănd ur văzut lume aje, jej toc gumunje: “Jăl u meržji la om kari ăj grešnik!”* Židovi mrzăle pă poreznici šă jej gănđe kă njiš una osobă nu trăbă să să družulaskă una.
Zakej su skulat šă u zăs: “Domnu, ujtăći! Ju dov žămătaći dăm găzdăšije ame alu sărašj. Šă dakă am ănšjăljit pă šjinjiva, ăntork patru răndur majmult.”
Isus ju zăs aluj: “Astăs spasenje u vinjit la asta kasa, spasenje u vinjit la asta kasa Ku alčilje vorbi: “Dimizov u spasalit pă ominj kari kustă ăm asta kasă.” kă šă asta ăj fišjoru alu Abraham. asta ăj fišjoru alu Abraham Ku alčilje vorbi: “om kari ari vjeră ka kum ave Abraham.” 10 Kă ju Fišjoru alu Omuluj am vinjit să kotă šă să spasalaskă pă ominj kari u fost pirdut.”§ kari u fost pirdut Asta značalešči: “ominj kari u fužjit dă la Dimizov daje kă ur grešilit.”
Slugurlje alu Dimizov ar trăbuji să rămăji vjerni
(Mt 25,14–30)
11 Mulc ominj ur auzăt elje vorbi, kum are dapropi dă Jeruzalem, šă ominji să gănđe kă kraljevstva alu Dimizov odma su apuka.* kraljevstva alu Dimizov odma su apuka Židovi ănkriđe kă Mesija u uspostavali kraljevstvo odmah kănd u vinji ăm Jeruzalem. Ku alčilje vorbi: “Isus odmah su apuka să vladalaskă ăm kraljevstva alu Dimizov.” Isus daje su apukat să lji spuji maj una usporedbă. 12 Jăl u zăs: “Unu găzdak om su gătat să mergă ăm dăparći pămănt să kapići kraljevstva šă atunšje să să ăntorkă. 13 Jăl u čimat pă zešji (10) slugur, šă lju dat pola kila dă aržjint , pola kila dă aržjint “mina”. Una mina are 600 grama, najvjerojatnije aržjint. Tota mina are ka plata dă 100 zălji, aje šje ominji as re pălčic dă patru (4) lunj, daje 10 mina ar fi tri aj dă plată. šă u zăs: ‘Făšjec korist aje păn šje nu mă ăntork.’ 14 Ali ominji dăm lokula aluj ăl mărzăle, šă u mănat pă predstavnišj dă pă jăl să zăkă: ‘Noj nu gănđenj asta om să nji fijă kralj.’
15 Ali jăl su ăntors ku autoritet dă kralj šă u dat zapovjed să ăj adukă pă slugurljelje alu kari u dat banj să vijă dădănenći să đe izvještaj šje ur făkut ku banji. 16 Elši sluga kari u vinjit, u zăs: ‘Domnu, banji atej mu adus dă zešji (10) majmult.’ 17 Šă jăl u zăs aluj: ‘Măndru! Tu ješć bun sluga. Daje kă are vjeran ku mik, aku aj autoritet pă zešji (10) varušur.’
18 Altu om u vinjit, šă u zăs: ‘Domnu, banji atej su răđikat dă šinšj (5) răndur.’ 19 Šă jăl u zăs isto astuje: ‘Ju cuj da autoritet pă šinšj (5) varušur.’
20 Šă treći (3) u zăs: ‘Domnu, ajišje ăj banji atej, ju am păzăt păntru činji, am pus ăm maramică. 21 Mijă mi are frikă dă činji daje ka ješć strog om: Tu jej šje naj ulagalit šă akuljež šje naj sămănat.’
22 Šă u zăs kralju ăm ănturšjală dă vorba: ‘Dăm gura ata cuj suduli, njiš korist sluga! Tu šćijej kă mes om strog, šă jov šje nuj amnjov, šă akuljeg šje nam sămănat.§ šă jov šje nuj amnjov, šă akuljeg šje nam sămănat. Asta are numa izrekă. Osoba kari je dăm bankă kutotu ili akulježji šje alci samănă ăj metafora dă alci kari să koristilešči ku benjilje alor šje alci tari u lukrat. 23 Atunšje adišje naj pus banji ăm bankă? Să vi putut šjeri banji ku kamaturlje kănd maš ăntoršji.’ 24 Atunšje kralju u zăs alu hej šje stăće akulo: ‘Loc banji dă la jăl šă dăđecăl alu ala kari ari zešji (10).’
25 Jej ur zăs: ‘Ali Domnu, jăl mar ari šinšj (5) kilă dă aržjint!’
26 Ju vă zăk: Kari ari u ave majmult, a heje kari nari čak šă haj pucăn šje ari u fi lot dă la jăl.* Ku alčilje vorbi: “Toc kari koristilešči benjilje šje ari, ju fu dat maj mult, šă dă la om kari nu koristilešči benjilje šje ari alor ju su lo šje ari”. 27 A alu dužmanji amej kari nu gănđe să fjuv kralju alor, adušjecălji ajišje šă amurăcălji ăm oči amej!”
Isus tună ăm Jeruzalem ka Kralju
(Mt 21,1–11; Mk 11,1–11; Iv 12,12–19)
28 Kănd Isus u spus usporedbe, u mers maj pă dăparći pă kalje dă Jeruzalem. 29 Kănd Isus vinje mar apropi dă lok ăm Betfaga šă Betanija la planina dă maslinur, jăl u mănăt pă doj učenikur aluj ăm nenći. 30 Jăl u zăs: “Dušjec ăm sat ăm nenči. Kum vinjec ăm lok, voj vic afla pă magar pă kari njime no šăzut. pă kari njime no šăzut Numa životinjurlje kari nikad nu asre korištenă dă lukru ar fi benji alu Dimizov ili alu Kralj, (vejs Br 19,2; Pnz 21,3; 1 Sam 6,7). Dăzljigăcăl šă adušjecăl la minji. 31 Dakă vu ăntriba šjinjiva: ‘Adišje ăl dăzljež?’, numa zăj: ‘Alu Domnu ăj trăbă.’ ”
32 Šă kari u fost mănată ur aflat točno kum jăl u zăs. 33 Čak šă kănd dăzljiga pă magar, gazdurlje u ăntribat: “Adišje dăzljigăc?”
34 Šă ănturšjala dă vorba are: “Alu Domnu ăj trăbă.” 35 Šă lu dus la Isus šă ur pus haljinurlje alor pă magar šă u pus pă Isus sus pă jăl să šadă.
36 Kum măržje jăl ăm nenći, lume punje haljinurlje alor pă driku hunđi prušule să đe čast alu Isus. 37 Šă baš kum vinje jăl apropi dă varuš hunđi planina dă maslinur să slăbođi žjos, toc učenici aluj sur apukat să kănći ăm mari fălušăjă, šă dăm tot graju slavale pă Dimizov dă kutotu mari čudur šje ur văzut. 38 Jej mužje:
“Blagoslovulit să fijă
kralj kari vinji ăm numilje alu Domnu!
Putuljală ăm nor,
šă slava alu Dimizov!” Ps 118,25–26; 148,1
39 Orikic dă farizej ăm gărmadă jur zăs: “Učitelju, zălji alu učenici atej să nu svitaskă aje.”
40 A Isus lju zăs: “Dakă jej ur tăšje, petrilje sur apuka să mužjaskă ăm slavă.”
Isus plănži pă Jeruzalem
41 Kănd u vinjit Isus maj apropi la varuš su apukat să plăngă pă jej dasupra. 42 Atunšje jăl u zăs: “Să vi šćut numa ăstăs šje adušji putuljala ata! Isus arată tuga aluj daje kă ominji ăm Jeruzalem ur propustilit prilika alor să fijă pomireni ku Dimizov. Aku ăj askunsă dă la oči atej. 43 Daje kă vinji vreme kănd dužmanji atej ur riđika falur pălăngă činji, jej čur opkululi šă čur ănkuje dăm totă parće. 44 Šă jej čur uništili pă činji do kraja šă kutotu šje kustă akulo šă no maj rămănje ăm činji njiš una petră pă alta petră, kutotu păntru aje kă nu aj prepoznulit vreme kănd Dimizov u vinjit la činji.”§ Ešće stihovur opisilešči opsadă hunđi kătănjilje u opkolulit varušu kari ari falur. Kănd kătănjilje u opkoluli, ominji nu poči să mergă afară šă njime nu poči să lji ažuči. Isus ščije aje kă su dogoduli alu Jeruzalem ăm budućnost. 70. god. dă pă Krist, kătănjilje dă Rim u opkolulit Jeruzalem šă akulo u amurăt pă mulc ominj
Isus mănă afară dăm Hram pă ominj kari vinđi
(Mt 21,12–17; Mk 11,15–19; Iv 2,13–22)
45 Isus u mers ăm Hram, šă su apukat să lji măji afară pă eje kari vinđe šă kumpăra ăm nontru. 46 Jăl u zăs alor: “Skris ăj ăm svăntă kenvija: ‘Kasa ame u fi kasa dă aruguminći’ Iz 56,7 ali voj ac făkut ‘špiljă dă pljačkaš!’ ” Jr 7,11* Isus u făkut dă njimik pă prodavač daje kă jej ur uništavalit svrha dă Hramu alu Dimizov. Dimizov gănđe ominji să să arogă ăm Hramu aluj, ali prodavači aje koristile ka pă plac. Jej varale pă ominj daje kă lji naplatale maj mult dă rănd dă žrtvă
47 Dă zuva Isus ănvăca ăm Hram, a mar popur šă učitelji dă zakonu alu Mojsije šă alci vođur kari as re židovur planărze să ăl amori pă jăl. 48 Ali jej nor aflat njimika kum ar fašji aje, daje kă lume să cănje apropi dă jăl, šă punje tari ureći la vorbilje aluj.

*19:7 Židovi mrzăle pă poreznici šă jej gănđe kă njiš una osobă nu trăbă să să družulaskă una.

19:9 spasenje u vinjit la asta kasa Ku alčilje vorbi: “Dimizov u spasalit pă ominj kari kustă ăm asta kasă.”

19:9 asta ăj fišjoru alu Abraham Ku alčilje vorbi: “om kari ari vjeră ka kum ave Abraham.”

§19:10 kari u fost pirdut Asta značalešči: “ominj kari u fužjit dă la Dimizov daje kă ur grešilit.”

*19:11 kraljevstva alu Dimizov odma su apuka Židovi ănkriđe kă Mesija u uspostavali kraljevstvo odmah kănd u vinji ăm Jeruzalem. Ku alčilje vorbi: “Isus odmah su apuka să vladalaskă ăm kraljevstva alu Dimizov.”

19:13

19:13 pola kila dă aržjint “mina”. Una mina are 600 grama, najvjerojatnije aržjint. Tota mina are ka plata dă 100 zălji, aje šje ominji as re pălčic dă patru (4) lunj, daje 10 mina ar fi tri aj dă plată.

§19:22 šă jov šje nuj amnjov, šă akuljeg šje nam sămănat. Asta are numa izrekă. Osoba kari je dăm bankă kutotu ili akulježji šje alci samănă ăj metafora dă alci kari să koristilešči ku benjilje alor šje alci tari u lukrat.

*19:26 Ku alčilje vorbi: “Toc kari koristilešči benjilje šje ari, ju fu dat maj mult, šă dă la om kari nu koristilešči benjilje šje ari alor ju su lo šje ari”.

19:30 pă kari njime no šăzut Numa životinjurlje kari nikad nu asre korištenă dă lukru ar fi benji alu Dimizov ili alu Kralj, (vejs Br 19,2; Pnz 21,3; 1 Sam 6,7).

19:38 Ps 118,25–26; 148,1

19:42 Isus arată tuga aluj daje kă ominji ăm Jeruzalem ur propustilit prilika alor să fijă pomireni ku Dimizov.

§19:44 Ešće stihovur opisilešči opsadă hunđi kătănjilje u opkolulit varušu kari ari falur. Kănd kătănjilje u opkoluli, ominji nu poči să mergă afară šă njime nu poči să lji ažuči. Isus ščije aje kă su dogoduli alu Jeruzalem ăm budućnost. 70. god. dă pă Krist, kătănjilje dă Rim u opkolulit Jeruzalem šă akulo u amurăt pă mulc ominj

19:46 Iz 56,7

19:46 Jr 7,11

*19:46 Isus u făkut dă njimik pă prodavač daje kă jej ur uništavalit svrha dă Hramu alu Dimizov. Dimizov gănđe ominji să să arogă ăm Hramu aluj, ali prodavači aje koristile ka pă plac. Jej varale pă ominj daje kă lji naplatale maj mult dă rănd dă žrtvă