1 Atunci Iov a răspuns și a zis: 2 Chiar astăzi plângerea mea este amară; lovitura mea este mai grea decât geamătul meu. 3 O, de aș ști unde să îl găsesc, să vin la scaunul său! 4 Mi-aș rândui cauza înaintea lui și mi-aș umple gura cu argumente. 5 Aș cunoaște cuvintele care mi le-ar răspunde și aș înțelege ceea ce mi-ar spune. 6 Va pleda el împotriva mea cu marea lui putere? Nu; ci ar pune tărie în mine. 7 Acolo cel drept s-ar contrazice cu el; astfel aș fi eliberat pentru totdeauna de judecătorul meu. 8 Iată, merg înainte, dar el nu este acolo; și înapoi, dar nu îl pot percepe; 9 La stânga, unde el lucrează, dar nu îl văd; se ascunde la dreapta, ca să nu îl văd; 10 Dar el cunoaște calea pe care o urmez; după ce mă va încerca, voi ieși ca aurul. 11 Piciorul meu s-a ținut de pașii lui; am păstrat calea lui și nu m-am abătut. 12 Nici nu am dat înapoi de la porunca buzelor lui; am stimat cuvintele gurii sale mai mult decât mâncarea necesară mie. 13 Dar el ține de una și cine îl poate întoarce? Și ce dorește sufletul său, chiar aceea face. 14 Căci el împlinește lucrul care îmi este rânduit; și multe asemenea lucruri sunt cu el. 15 De aceea sunt tulburat în prezența lui; când iau aminte, mă tem de el. 16 Fiindcă Dumnezeu îmi înmoaie inima și cel Atotputernic mă tulbură; 17 Pentru că nu am fost stârpit dinaintea întunericului, nici nu a ascuns întunericul de fața mea.