1 Elihu de asemenea a continuat și a spus: 2 Permite-mi încă puțin și îți voi arăta că mai am să vorbesc pentru Dumnezeu. 3 Îmi voi aduce cunoașterea de departe și voi atribui dreptate Făcătorului meu. 4 Căci cu adevărat cuvintele mele nu vor fi false, cel desăvârșit în cunoaștere este cu tine. 5 Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni, el este puternic în tărie și în înțelepciune. 6 El nu păstrează viața celui stricat, ci dă dreptate celor săraci. 7 El nu își ia ochii de la cei drepți, ci ei sunt pe tron cu împărați; da, el îi întemeiază pentru totdeauna, iar ei sunt înălțați. 8 Și dacă sunt legați în cătușe și sunt ținuți în funii ale nenorocirii, 9 Atunci le arată lucrarea lor și fărădelegile lor pe care le-au întrecut. 10 El de asemenea le deschide urechea la disciplină și le poruncește să se întoarcă de la nelegiuire. 11 Dacă ei ascultă de el și îl servesc, își vor petrece zilele în prosperitate și anii lor în plăceri. 12 Dar dacă nu ascultă de el, vor pieri prin sabie și vor muri fără cunoaștere. 13 Dar fățarnicii în inimă îngrămădesc furie, ei nu strigă când îi leagă. 14 Ei mor la tinerețe și viața lor este printre cei necurați. 15 El eliberează pe cel sărac în nenorocirea lui și le deschide urechile în oprimare. 16 Chiar așa te-ar fi mutat dintr-un loc strâmt într-unul larg, unde nu este strâmtorare și ceea ce ar fi pus pe masa ta ar fi plin de grăsime. 17 Dar ai împlinit judecata celui stricat, judecată și justiție te apucă. 18 Pentru că este furie, ferește-te ca nu cumva el să te ia cu lovitura lui, atunci o mare răscumpărare nu te va elibera. 19 Va prețui el bogățiile tale? Nu, nici aur, nici toate forțele tăriei. 20 Nu dori noaptea, când oamenii sunt stârpiți din locul lor. 21 Fii atent, nu privi nelegiuirea, pentru că aceasta ai ales mai degrabă decât nenorocire. 22 Iată, Dumnezeu înalță prin puterea sa, cine învață ca el? 23 Cine i-a rânduit calea sa? Sau cine poate spune: Tu ai lucrat nelegiuire? 24 Amintește-ți să îi preamărești lucrarea, pe care oamenii o privesc. 25 Fiecare o poate vedea; omul o poate privi de departe. 26 Iată, Dumnezeu este mare și nu îl cunoaștem, nici numărul anilor săi nu poate fi cercetat. 27 Pentru că el micșorează picăturile de apă; ele toarnă ploaie după aburul lor, 28 Pe care norii o picură și o răspândesc abundent peste om. 29 De asemenea poate cineva înțelege răspândirile norilor, sau zgomotul tabernacolului său? 30 Iată, el întinde lumina lui peste acesta și acoperă fundul mării. 31 Fiindcă prin ei judecă el pe oameni; el dă mâncare din abundență. 32 Cu nori el acoperă lumina și îi poruncește să nu lumineze prin norul din mijloc. 33 Tunetul lor arată despre aceasta, vitele de asemenea arată cu privire la abur.