37
La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei. Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui. El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului. După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa. Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem. Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale. El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui. Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor. Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord. 10 Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată. 11 De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos; 12 Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ. 13 El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă. 14 Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu. 15 Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească? 16 Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere? 17 Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud? 18 Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată? 19 Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului. 20 I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit. 21 Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță. 22 Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate. 23 Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui. 24 De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.