1 Atunci Isus a vorbit mulțimilor și discipolilor săi, 2 Spunând: Scribii și fariseii șed pe scaunul lui Moise; 3 De aceea toate, oricâte vă spun ei să țineți, acestea să le țineți și să le faceți; dar să nu faceți conform cu faptele lor; fiindcă ei spun și nu fac. 4 Fiindcă leagă sarcini grele și greu de purtat și le pun pe umerii oamenilor; dar ei, nici cu degetul lor, nu voiesc să le miște. 5 Ci toate faptele lor le fac pentru a fi văzuți de oameni; își fac filacterele late și își lățesc marginile hainelor; 6 Și le plac locurile de onoare la ospețe și scaunele din față în sinagogi, 7 Și saluturile în piețe și să fie numiți de oameni Rabi, Rabi. 8 Dar voi, să nu fiți numiți Rabi; fiindcă unul este Stăpânul vostru, Cristos; și voi toți sunteți frați. 9 Și să nu numiți pe nimeni tatăl vostru, pe pământ; fiindcă unul singur este Tatăl vostru, care este în cer. 10 Nici să nu fiți numiți stăpâni; fiindcă unul singur este Stăpânul vostru, Cristos. 11 Dar cel ce este cel mai mare dintre voi va fi servitorul vostru. 12 Și oricine se va înălța pe sine însuși, va fi umilit; și cel ce se va umili, va fi înălțat. 13 Dar vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că închideți împărăția cerului înaintea oamenilor; fiindcă nici voi nu intrați, nici pe cei ce vor să intre nu îi lăsați să intre. 14 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că mâncați casele văduvelor și de ochii lumii faceți rugăciuni lungi; din această cauză veți primi mai mare damnare. 15 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că înconjurați marea și pământul să faceți un prozelit; și când l-ați făcut, îl faceți de două ori mai mult copilul iadului decât pe voi înșivă. 16 Vai vouă, călăuze oarbe, care spuneți: Oricine va jura pe templu, aceasta nu este nimic; dar oricine va jura pe aurul templului este dator. 17 Nebuni și orbi, fiindcă ce este mai mare, aurul sau templul care sfințește aurul? 18 Și oricine va jura pe altar, aceasta nu este nimic; dar oricine jură pe darul de pe altar, este dator. 19 Nebuni și orbi, căci care este mai mare, darul, sau altarul care sfințește darul? 20 De aceea oricine va jura pe altar, jură pe acesta și pe toate lucrurile de pe el. 21 Și oricine va jura pe templu, jură pe acesta și pe cel ce locuiește în el; 22 Și cel ce jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu și pe cel ce șade pe el. 23 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că dați zeciuială din mentă și anis și chimen și ați lăsat nefăcute cele mai grele lucruri ale legii: judecata și mila și credința; pe acestea trebuia să le faceți și să nu le lăsați nefăcute pe celelalte. 24 Călăuze oarbe, care strecurați țânțarul și înghițiți cămila. 25 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că faceți curat exteriorul paharului și al strachinei, dar în interior sunt pline de jecmănire și de necumpătare. 26 Fariseu orb, curăță întâi ceea ce este în interiorul paharului și al strachinei, pentru ca și exteriorul lor să fie curat. 27 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că sunteți asemănători unor morminte văruite, care, într-adevăr, se arată frumoase la exterior, dar în interior sunt pline de oasele morților și de toată necurăția. 28 Tot așa și voi, la exterior vă arătați drepți oamenilor, dar în interior sunteți plini de fățărnicie și de nelegiuire. 29 Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că voi zidiți mormintele profeților și înfrumusețați mormintele celor drepți, 30 Și spuneți: Dacă am fi fost în zilele părinților noștri, nu ne-am fi făcut părtași cu ei la sângele profeților. 31 De aceea vă sunteți martori vouă înșivă că sunteți copiii celor ce au ucis profeții. 32 Umpleți și voi măsura părinților voștri! 33 Șerpi, pui de vipere, cum să scăpați de damnarea iadului? 34 Din această cauză, iată, eu vă trimit profeți și înțelepți și scribi; și pe unii dintre ei îi veți ucide și crucifica; și pe alții dintre ei îi veți biciui în sinagogile voastre și îi veți persecuta din cetate în cetate; 35 Ca să vină asupra voastră tot sângele drept vărsat pe pământ, de la sângele dreptului Abel, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ați ucis între templu și altar. 36 Adevărat vă spun: Toate acestea vor veni asupra acestei generații. 37 Ierusalime, Ierusalime, care ucizi profeții și împroști cu pietre pe cei trimiși la tine. Cât de des am voit să strâng pe copiii tăi cum își strânge găina puii sub aripi și ați refuzat. 38 Iată, casa vă este lăsată pustie. 39 Fiindcă vă spun: De acum înainte nicidecum nu mă veți mai vedea până când veți spune: Binecuvântat este cel ce vine în numele Domnului.