1 Nebunul a spus în inima lui: Nu este Dumnezeu. Corupți sunt ei și au făcut nelegiuiri scârboase, nu este niciunul care face binele. 2 Dumnezeu a privit din cer peste copiii oamenilor, să vadă dacă este vreunul care să înțeleagă, care să caute pe Dumnezeu. 3 Fiecare a mers înapoi, toți împreună au devenit murdari; nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. 4 Nu au lucrătorii nelegiuirii cunoaștere? Cei care mănâncă pe poporul meu cum mănâncă pâine nu au chemat pe Dumnezeu. 5 Acolo unde nu era spaimă, au fost ei în mare spaimă, fiindcă Dumnezeu a împrăștiat oasele celui ce așază tabăra împotriva ta, tu i-ai făcut de rușine pentru că Dumnezeu i-a disprețuit. 6 O, de ar veni salvarea lui Israel din Sion! Când Dumnezeu aduce înapoi pe poporul său din captivitate, Iacob se va bucura și Israel se va veseli.