Prima scrisoare a lui Pavel către Corinteni
1
Pavel, chemat să fie apostol al lui Isus Hristos prin voia lui Dumnezeu, și fratele nostru Sostene, către adunarea lui Dumnezeu care este în Corint, către cei sfințiți în Hristos Isus, numiți sfinți, și către toți cei ce cheamă numele Domnului nostru Isus Hristos în orice loc, atât al lor, cât și al nostru: Harul și pacea să vă fie vouă, de la Dumnezeu Tatăl nostru și de la Domnul Isus Hristos.
Mulțumesc totdeauna Dumnezeului meu pentru harul lui Dumnezeu care v-a fost dat în Hristos Isus, pentru că în toate v-ați îmbogățit în El, în toată vorbirea și în toată cunoștința, după cum a fost întărită în voimărturia lui Hristos, ca să nu rămâneți în urmă cu nici un dar, așteptând descoperirea Domnului nostru Isus Hristos, care vă va întări și el până la sfârșit, nevinovați în ziua Domnului nostru Isus Hristos. Dumnezeu este credincios, prin care ați fost chemați la părtășia Fiului său, Isus Hristos, Domnul nostru.
10 Vă rog, fraților, în Numele Domnului nostru Isus Hristos, ca toți să vorbiți același lucru și să nu fie între voi nici o deosebire, ci să vă desăvârșiți împreună în același gând și în aceeași judecată. 11 Căci mi s-a raportat despre voi, frații mei, de către cei care sunt din casa lui Chloe, că sunt certuri între voi. 12 Vreau să spun că fiecare dintre voi spune: “Eu îl urmez pe Pavel”, “Eu îl urmez pe Apolo”, “Eu îl urmez pe Cefa” și “Eu îl urmez pe Hristos”. 13 Este Hristos împărțit? Pavel a fost răstignit pentru voi? Sau ați fost botezați în numele lui Pavel? 14 Mulțumesc lui Dumnezeu că nu am botezat pe niciunul dintre voi, în afară de Crispus și de Gaius, 15 pentru ca nimeni să nu spună că v-am botezat în numele meu. 16 (Am botezat și casa lui Ștefanas; în afară de ei, nu știu dacă am mai botezat pe altcineva). 17 Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci ca să propovăduiesc Vestea cea Bună — nu cu înțelepciune de cuvinte, pentru ca crucea lui Hristos să nu fie anulată. 18 Căci cuvântul crucii este o nebunie pentru cei care mor, dar pentru noi, cei care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu. 19 Căci este scris,
“Voi distruge înțelepciunea celor înțelepți.
Voi nimici discernământul celor pricepuți.”
20 Unde este înțeleptul? Unde este scribul? Unde este cel care discută în acest veac? Oare nu a făcut Dumnezeu nebună înțelepciunea acestei lumi? 21 Căci, văzând că, în înțelepciunea lui Dumnezeu, lumea, prin înțelepciunea ei, nu a cunoscut pe Dumnezeu, a fost plăcerea lui Dumnezeu ca, prin nebunia propovăduirii, să mântuiască pe cei ce cred. 22 Căci iudeii cer semne, grecii caută înțelepciunea, 23 dar noi Îl predicăm pe Hristos răstignit, care este o piatră de poticnire pentru iudei și o nebunie pentru greci, 24 dar pentru cei chemați, atât iudei cât și greci, Hristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu; 25 pentru că nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât oamenii, iar slăbiciunea lui Dumnezeu este mai puternică decât oamenii.
26 Căci vedeți, fraților, chemarea voastră: nu mulți sunt înțelepți după trup, nu mulți viteji și nu mulți nobili; 27 ci Dumnezeu a ales lucrurile nebunești ale lumii, ca să facă de rușine pe cei înțelepți. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să facă de rușine pe cele puternice. 28 Dumnezeu a ales lucrurile smerite ale lumii, lucrurile disprețuite și lucrurile care nu există, ca să nimicească lucrurile care există, 29 pentru ca nicio făptură să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 30 Datorită lui, voi sunteți în Hristos Isus, care ne-a fost făcut înțelepciune de la Dumnezeu, și dreptate, și sfințire, și răscumpărare, 31 pentru ca, așa cum este scris: “Cine se laudă, să se laude în Domnul”.