1 În Iconiu, au intrat împreună în sinagoga iudeilor și au vorbit astfel încât o mare mulțime de iudei și de greci au crezut. 2 Dar iudeii necredincioși*sau, neascultător au stârnit și au învrăjbit sufletele neamurilor împotriva fraților. 3 De aceea au rămas acolo multă vreme, vorbind cu îndrăzneală în Domnul, care dădea mărturie despre cuvântul harului său, îngăduind să se facă semne și minuni prin mâinile lor. 4 Dar mulțimea din cetate era împărțită. O parte era de partea iudeilor și o parte de partea apostolilor. 5 Când o parte dintre neamuri și iudei, împreună cu conducătorii lor, au încercat cu violență să-i maltrateze și să-i ucidă cu pietre, 6 ei au luat cunoștință de aceasta și au fugit în orașele Licaonia, Listra, Derbe și în regiunea înconjurătoare. 7 Acolo au propovăduit Vestea cea Bună.

8 La Listra ședea un om neputincios la picioare, olog din pântecele mamei sale, care nu umblase niciodată. 9 El asculta vorbind pe Pavel, care, fixând ochii asupra lui și văzând că are credința de a fi vindecat, 10 a zis cu glas tare: “Ridică-te în picioare!” El a sărit în picioare și a mers. 11 Când mulțimea a văzut ce făcuse Pavel, a ridicat glasul și a zis în limba Licaoniei: “Zeii s-au coborât la noi în chip de oameni!” 12 Ei îl numeau pe Barnaba “Jupiter”, iar pe Pavel “Mercur”, pentru că el era cel care vorbea cel mai mult. 13 Preotul lui Jupiter, al cărui templu se afla în fața cetății lor, a adus boi și ghirlande la porți și ar fi vrut să facă un sacrificiu împreună cu mulțimea.

14 Apostolii Barnaba și Pavel, auzind, și-au rupt hainele și au sărit în mulțime, strigând: 15 “Bărbaților, pentru ce faceți aceste lucruri? Și noi suntem oameni de aceeași natură ca și voi și vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele; 16 care, în generațiile trecute, a lăsat toate neamurile să umble pe căile lor. 17 Și totuși nu s-a lăsat fără mărturie, căci a făcut binele și v-a†TR citește “noi” în loc de “voi” dat ploi din cer și anotimpuri roditoare, umplându-ne inimile de hrană și de bucurie.”

18 Și chiar dacă spuneau aceste lucruri, cu greu au împiedicat mulțimile să le aducă jertfe. 19 Dar au venit acolo niște iudei din Antiohia și din Iconiu și, după ce au convins mulțimile, l-au ucis cu pietre pe Pavel și l-au târât afară din cetate, crezând că este mort.

20 Dar, pe când stăteau ucenicii în jurul Lui, S-a sculat și a intrat în cetate. A doua zi, a ieșit cu Barnaba la Derbe.

21 După ce au propovăduit vestea cea bună în cetatea aceea și au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconiu și la Antiohia, 22 și au întărit sufletele ucenicilor, îndemnându-i să rămână în credință și să le spună că prin multe necazuri trebuie să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu. 23 După ce au numit pentru ei prezbiteri în fiecare adunare și s-au rugat cu post, i-au încredințat Domnului în care crezuseră.

24 Au trecut prin Pisidia și au ajuns în Pamfilia. 25 După ce au rostit cuvântul în Perga, s-au coborât în Attalia. 26 De acolo au navigat spre Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o îndepliniseră. 27 După ce au ajuns și au adunat adunarea, au relatat toate lucrurile pe care Dumnezeu le făcuse cu ei și faptul că deschisese o ușă a credinței pentru națiuni. 28 Au rămas acolo cu discipolii pentru o lungă perioadă de timp.