14
Acceptați acum pe cel slab în credință, dar nu pentru certuri de păreri. Un om are credință să mănânce de toate, dar cel care este slab mănâncă numai legume. Să nu-l disprețuiască cel care mănâncă pe cel care nu mănâncă. Cel care nu mănâncă să nu-l judece pe cel care mănâncă, pentru că Dumnezeu l-a acceptat. Cine sunteți voi care judecați pe robul altuia? În fața propriului său stăpân stă sau cade. Da, el va fi făcut să stea în picioare, căci Dumnezeu are puterea de a-l face să stea în picioare.
Un om consideră că o zi este mai importantă. Altul apreciază fiecare zi la fel. Fiecare să fie pe deplin sigur în mintea sa. Cine prăznuiește ziua, o prăznuiește pentru Domnul, iar cine nu prăznuiește ziua, nu o prăznuiește pentru Domnul. Cel care mănâncă, mănâncă pentru Domnul, căci mulțumește lui Dumnezeu. Cel care nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă, și îi mulțumește lui Dumnezeu. Căci niciunul dintre noi nu trăiește pentru sine și niciunul nu moare pentru sine. Căci dacă trăim, trăim pentru Domnul. Sau dacă murim, murim pentru Domnul. Așadar, dacă trăim sau murim, suntem ai Domnului. Căci pentru aceasta Hristos a murit, a înviat și a trăit din nou, ca să fie Domnul celor morți și al celor vii.
10 Dar tu, de ce judeci pe fratele tău? Sau tu, de ce îl disprețuiești pe fratele tău? Căci toți vom sta în fața scaunului de judecată al lui Hristos. 11 Căci este scris:,
“Pe viața Mea, zice Domnul, orice genunchi se va pleca înaintea Mea.
Orice limbă va mărturisi lui Dumnezeu”.”
12 Astfel, fiecare dintre noi va da socoteală de sine lui Dumnezeu.
13 De aceea să nu ne mai judecăm unii pe alții, ci să judecăm mai degrabă aceasta: să nu pună nimeni piedică fratelui său și nici prilej de cădere. 14 Știu și sunt încredințat în Domnul Isus că nimic nu este necurat de la sine; numai că pentru cel ce consideră ceva necurat, pentru el este necurat. 15 Totuși, dacă din pricina mâncării fratele tău este mâhnit, nu mai umblați în dragoste. Nu distruge cu mâncarea ta pe cel pentru care a murit Hristos. 16 Atunci nu lăsați ca binele vostru să fie defăimat, 17 căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt. 18 Căci cel ce slujește lui Hristos în aceste lucruri este plăcut lui Dumnezeu și aprobat de oameni. 19 Așadar, să urmăm lucrurile care duc la pace și lucrurile prin care ne putem edifica unii pe alții. 20 Nu răsturnați lucrarea lui Dumnezeu de dragul mâncării. Într-adevăr, toate lucrurile sunt curate, însă este rău pentru acel om care creează o piedică prin mâncare. 21 Este bine să nu mănânci carne, să nu bei vin și să nu faci nimic prin care fratele tău să se poticnească, să fie jignit sau să slăbească.
22 Aveți credință? Ai credință în fața lui Dumnezeu. Fericit este cel care nu se judecă pe sine însuși în ceea ce aprobă. 23 Dar cel care se îndoiește este condamnat dacă mănâncă, pentru că nu este din credință; și tot ce nu este din credință este păcat.
24 Și acum, Celui ce poate să vă întărească, după Buna Vestire a mea și după propovăduirea lui Isus Hristos, după descoperirea tainei, care a fost ținută ascunsă în veacuri îndelungate, 25 dar care acum s-a descoperit și, prin Scripturile profeților, după porunca Dumnezeului veșnic, a fost făcută cunoscută tuturor neamurilor, pentru ascultarea credinței, 26 pentru singurul și înțeleptul Dumnezeu, prin Isus Hristos, căruia I se cuvine slava în veci! Amin.