1 Apoea Isusul fudzi di aclo sh-vini tu tsara a lui, shi ucenitsilji a lui u urmarã. 2 Cãndu vini Sãmbãta, ahurhi sã li nvitsa tu sinagogã. Sh-multsã cãndu lu-avdza, s-ciudisea sh-dzãtsea: “Di iu lj-yinã aishtui aesti? Tsi mintiminiljii easti atsea tsi lj-easti datã? Sh-cum s-facã aesti thavmati cu mãnjili a lui? 3 Nu easti aestu lemnar, hiljilu ali Marii, fratili al Iacov, sh-al Iose, al Iuda sh-al Simon? Sh-nu sãntu aoa namisa di noi surãrili a lui?” Shi si scandalizea di itia a lui. 4 Isusul lã dzãsi a lor: “Nitsiunu prufit nu easti dispretsuit dicãt mash tu patria a lui, tu soia a lui sh-tu casa a lui.” 5 Sh-nu pãtu s-facã atsia nitsiunã thavmã, dicãt mash s-vindicã vãrãndoi lãndzitsã bãgãnda mãna pri nãshi. 6 Shi s-ciudisea ti nipistipsirea a lor. Isusul imna avãrliga pri hoarili sh-lã-nvitsa.

7 Sh-lã acljimã atselji doisprãdzatsi sh-ahurhi s-lji pitreacã doi cãti doi sh-u deadi puteari pristi duhurili nicurati. 8 Sh-lã dimãndã s-nu ljea tsiva altã pri cali, dicãt mash unã ciumagã, nitsi trastã, nitsi pãni, nitsi pãradzi tu brãn, 9 Ma s-ncalcã mash sandalili shi s-nu bagã doauã pãreaclji di tunicã. 10 Deapoea lã dzãsi: “Iutsido tsi s-intrats tu unã casã, armãnets aclo pãnã s-fudzit di aclo. 11 Macã niscãntsã nu vã ashteaptã sh-nu vã avdã, cãndu s-fudzits di aclo, ascuturats puhlu di cicioarili-a voastri, ca mãrtirii contra-a lor. [Dealihea vã dzãc cã dzua a giudicarãljei Sodoma sh-Gomora va si s-veadã cu ma multã lishuredz dicãt atselu cãsãbã.]”

12 Ashã atselji s-dusirã sh-predica a oamnjilor tsi s-mitãnjiuseascã 13 Sh-aĝuneascã multsã demonji sh-aungã cu untulem multsã lãndzits sh-li vindica.

14 Tora amirãlu Herod avdzã si sbura di Isusul cã numa a lui eara faptã cunuscut sh-elu dzãsi: “Ioan pãtidzãtorlu s-inje dit mortsã, trã atsea pri nãsu ma lucreadzã putearili cu mari ciudii.” 15 Niscãntsã altsã dzãtsea: “Easti Ilia.” Sh-niscãnts altsã dzãtsea: “Easti un prufit icã un di prufitsilji.” 16 Ma cãndu Herodul avdzã tuti atseali, dzãsi: “A Ioanlui, a cui lji tãljai caplu, s-inje dit mortsã!” 17 Cã Herodul avea datã ordin s-acãtsa Ioanul shi si s-tsãnea ligatã tu hapsi di itia a Herodiadãljei, muljearea al Filip, fratli a lui, cã lu avea loatã ti muljeari. 18 Ioanlu lj-dzãtsea al Herod: “Nu ai ndriptati s-ai muljearea a fratilui a tãu.” 19 Herodiada lu aura sh-vrea s-lu vãtãma, ma nu putea. 20 Herodul s-afirea di Ioanlu tsi lu cunushtea ca om ndrept shi sãmtã, sh-lu apãra, sh-dupã tsi avdza multi lucri di nãsu, fãtsea multi lucri, sh-lu asculta cu vreari. 21 Ma vini dzua tsi lipsea shi Herodul, tu dzua a amintariljei a lui adrã uspetsi ti mãrilji a lui, capitãnjilji sh-tinjisitsilji a Galileiljei. 22 Intrã hiljea a Herodiadãljei, giucã sh-lji arãsi al Irod shi a lor tsi shidea deadun cu nãsu la measã, atumtsea amirãlu lji-dzãsi a featiljei: “Caftã-nji itsi vrei shi mini va ts-u dau.” 23 Sh-lji si spigiurã: “Itsido tsi va nji caftsã va ts-u dau, pãn la giumitatea a amirãriljei-a mea.” 24 Ea ishi afoarã sh-lji dsãsi a mumãljei: “Tsi prindi s-lji caftã?” Shi ea apãndisi: “Caplu al Ioan Pãtidzãtorlu!” 25 Ea s-turnã trãoarã la amirãlu sh-lji-cãftã aĝonjea: “Mini voi tsi tini s-nji dai trãoarã tu tãpsii caplu al Ioan Pitidzãtorlu.” 26 Sh-amirãlu cu tutã cã si nvirinã multu di aestã, nu vrea s-arnisea ti itia cã eara spigiuratã sh-ti tinjia a acljimatsilor. 27 Ashã trãoarã amirãlu pitricu un vigljitor s-lji aducã caplu al Iaon. 28 Shi elu s-dusi tu hapsi, lj-tãlje caplu sh-lji lu-adusi pri unã tãpsii, lji lu deadi ali feati shi feata lji lu deadi a mumãljei. 29 Cãndu ucenitsilji al Ioan lji avdzãrã aesti, vinirã, loarã truplu a lui shi lu bãgarã tu murmintu.

30 Tora apostoljilji s-adunarã ningã Isus shi lji spusirã tuti atseali tsi avea faptã shi tsi lj-avea nvitsatã. 31 Sh-elu lã dzãsi a lor: “Haidets tu un loc tu irnjii sh-discurmats-vã.” Cã oamnjilji tsi yinea shi s-dutsea eara ahãntsã multsã cãt nu avea chiro di mãcari.

32 S-nchisirã cu unã varcã cãtrã un loc ermu shi dipãrtat. 33 Macãt multsãmea lã vidzu tsi s-nchisirã, multsi di atselji lu cunuscurã, sh-di tuti cãsãbadzli vinirã aclo pi cicioari shi agiumsirã dininti a lor shi s-adunarã avãrliga di nãsu. 34 Cãndu Isus ishi dit varcã, vidzu unã multsãmi marã shi lj-vini rãu, cã era ca oili fãrã picurar. Shi ahurhi s-lã nveatsã multi lucri. 35 Shi cum tricu multu chiro, ucenitsilji a lui s-apruchearã sh-lji-dzãsirã: “Aestu loc easti ermu sh-tora easti amãnatã. 36 Dã-lã cali aishtoru oaminji si s-ducã tu cãmpurili sh-hoarili di avãrliga tsi s-acumpãrã pãni, cã nu au tsiva ti mãcari.” 37 Iarã elu apãndisinda lã dzãsi a lor: “Dats-lã voi s-mãcã!” Sh-elji lji-dzãsirã: “Prindi s-nidzem noi s-acumpãrãm doauã sutã di denari*200 di denari easti ma putsãn di plãtirea a unui an. pãni shi s-lã dãm ti mãcari?” 38 Elu lã dzãsi a lor: “Cãti pãnji avets? Imnats sh-mutrits!” Dupã tsi vidzurã dzãsirã: “Tsintsi pãnji sh-doi peshti.” 39 Atumtsea elu deadi ordin a lor tsi s-lji ndreagã tuts, apunats grupi-grupi pri yiarba veardi. 40 Ashã atselji s-apunarã tu grupuri cãti unã sutã sh-cãti tsindzãtsi. 41 Apoea elu lo tsintsi pãnjili sh-doi peshti, sculã ochljilji cãtrã tser, ghinicuvãntãnda, pãrtsã pãnjili sh-u deadi a ucenitsilor a lui, tsi s-u pãrtsa a lor, tutashã u pãrtsã a lor sh-peshtilji. 42 Tuts mãcarã pãn s-fãntirã 43 Sh-adunarã doisprãdzatsi di cãneastri cu sãrmi di pãnji shi cu armãnturi di peshti. 44 Atselji tsi mãcarã pãnjili eara tsintsi njilji di bãrbats.

45 Trãoarã Isusul lã ursi ucenitsilji a lui s-intra tu varcã shi si s-ducã tu alantã parti cãtrã Betsaida, pãnã-cãndu elu s-alãsa s-dispãrtsea mutsãmea. 46 Macãt li salutã, elu s-alinã tu munti ti pãrãcãlsiri.

47 Cãndu tunicã varca eara namisa di amari sh-elu singur eara tu meal. 48 Cãndu lji vidzu ucenitsilji, elji ma s-pidipsea nãftãnda, cã vimtul eara contra lor. Tu a patrulu vigljitor a noaptãljei Isusul s-nchisi cãtrã nãshi imnãnda pri amari sh-elu vrea s-lji tritsea. 49 Ma elji, cãndu lu-vidzurã cã ma tritsea pri amari, mintuirã cã eara unã fantazmã shi ahurhirã s-aurlã. 50 Tuts lu vidzurã sh-eara lãhtãrsitsã, ma elu trãoarã ahurhi s-greascã cu nãshi, sh-dsãsi: “Curaiu! Mini escu, nu vã-aspãrats!” 51 Deapoea s-alinã tu varcã cu nãshi sh-vimtul pãpsi. Sh-atselji armasirã ciudisits shi si thãvmãtisirã. 52 Cã nu lu-avea aduchitã thavma a pãnjilor cã inima a lor eara chitrisitã. 53 Dupã tsi tricurã, agiumsirã tu loclu a Ghenezaretlui, sh-aclo u-ligarã varca. 54 Sh-cãndu ishirã dit varcã, oamnjilji lu-cunuscurã dinãoarã. 55 Shi trãcãnda trãoarã pisti tutã locurili di avãrligã, ahurhirã s-aducã tuts lãndzitslji pri paturi iutsido tsi avdza cã s-afla elu. 56 Iutsido tsi elu intra, tu hoari, tu cãsãbadz icã tu mãhãladz oamnjilji bãga lãndzitslji tu padi, sh-lu pãrãcãlsea tsi s-bãga mãna pi stranjili a lui. Sh-tuts atselji tsi bãgarã mãna s-vindicarã.