16
Ri Timoteo ni'e chiquij ri Pablo y ri Silas
Jac'ari' tok ri Pablo y ri Silas ja jun pa Derbe y pa Listra xebe-vi. Chiri' pa tinamit Listra c'o c'a jun tzekle'ey richin ri Jesucristo rubinan Timoteo, ral jun ixok israelita ri runiman ri Jesucristo,* jac'a ri rutata' man israelita ta. Ri quiniman ri Jesucristo chiri' pa Listra y pan Iconio utz rutzijol niqui'en ri Timoteo. Ri Pablo nrojo' chi ri Timoteo ni'e chirij richin nequibana' rusamaj ri Dios. Pero coma ri israelitas ri ec'o chupan tak ri lugar ri', ri Pablo xu'on circuncidar,* roma conojel queteman chi rutata' ri Timoteo xa man israelita ta. Jac'a tok ri Pablo y ri ebenak riq'uin yek'ax ri pa tak tinamit, yequipaxa'aj can ri quiniman ri Jesucristo chi tiquinimaj ri nu'ij chupan ri vuj ri quitakon-pe ri apóstoles y ri uc'uay quichin ri quiniman pa tinamit Jerusalem.* Romari' ri niquimol-qui' pa rubi' ri Dios pa tak tinamit ri yek'ax-vi, más nic'uje-pe ruchuk'a' cánima riq'uin ri Jesucristo,* y k'ij-k'ij más q'uiy yeniman ri ruch'abel ri Ajaf.
Pa jun achel achic' ri Pablo xutz'et jun achi aj pa roch'ulef Macedonia
Tok ri Pablo y ri ebenak riq'uin xek'ax pa roch'ulef Galacia* y Frigia, ri Lok'olaj Espíritu man xuya' ta lugar chique richin nequitzijoj ruch'abel ri Dios pa roch'ulef Asia. Jac'a tok (xe'apon, xe'ebos) pa (ruc'ulba't, ru-mojón) ri roch'ulef Misia, xquinojij yebe pa roch'ulef Bitinia,* pero ri Espíritu man xuya' ta lugar chique. Xe chunakaj ri Misia xek'ax-vi richin xebe-ka pa tinamit Troas. Y pa jun achel achic' chak'a', ri Pablo xutz'et jun achi aj pa roch'ulef Macedonia pa'el chuvech, y nuc'utuj quemelal che chi tik'ax quiq'uin pa Macedonia richin yeruto'. 10 Tok ri Pablo rubanon chic ri achel achic', jari' xkabanala-e kabanic, roma (xk'ax, xno') chikavech chi ja ri Dios noyon kichin richin nku'e pa roch'ulef Macedonia richin nekatzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj.
Ri Pablo y ri Silas yeyo'ox pa cárcel pa tinamit Filipos
11 Xojel c'a pe pa tinamit Troas, xojoc-e pa jun barco, y choj xojbe pa Samotracia, jun roch'ulef c'o pa mar. Chuca'n k'ij, xojel-e chiri', richin xojbe pa tinamit Neápolis. 12 Jac'ari' xkaya' can ri tinamit Neápolis, richin xojbe pa tinamit Filipos, ri c'o chupan ri jun parte más c'o ruk'ij che ri roch'ulef Macedonia. Ri tinamit Filipos, vinak aj-Roma ec'o chupan, y chiri' c'a xojc'uje-vi ca'i-oxi' k'ij. 13 Y chupan jun sábado ri k'ij richin uxlanen, xojel-e ri pa tinamit richin xojbe chuchi' jun rakan-ya' ri ni'an-vi oración. Chiri' xojetz'uye-vi richin xojtzijon quiq'uin ri ixoki' ri quimolon-qui'. 14 Jun chique ri nac'axan-apu, jun ixok rubinan Lidia, aj pa tinamit Tiatira. Rija' jun c'ayiy tziek morado, y jun yo'ol ruk'ij ri Dios. Y ri Ajaf xujak ránima* richin xuya' ruxiquin riq'uin ri ch'abel ri nutzijoj ri Pablo. 15 Tok rija' y ri ec'o riq'uin pa racho* ebanon chic bautizar, ri Lidia chuvi' quemelal quire' xu'ij chike: Si rix yinitz'et chi yin kitzij ronojel vánima yinc'o chirakan ri Ajaf, quixampe chivacho richin yixc'uje' chiri', xcha'. Can xutij ruk'ij chikij richin xojuxlan chiracho.
16 Jun k'ij tok roj benak ri achique lugar ni'an-vi oración, xkac'ul jun xten c'o itzel espíritu riq'uin. Rija' jun lok'on samajinel ri can q'uiy méra nuya' chiquik'a' ri rajaf, roma ri itzel espíritu nu'on che chi nitiquer nu'ij ri achique niquik'asaj ri vinak pa quic'aslen.* 17 Ri xten re' rutzekle'en ri Pablo y roj rutzekle'en roj. Nisiq'uin riq'uin ruchuk'a' chikij, y nubila': Ri achi'a' re' erusamajela' ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel, y niquitzijoj chive ri kitzij bey richin yixcolotaj, nicha'. 18 Q'uiy k'ij quiri' xu'on ri xten chikij. Jac'a ri Pablo xk'ax ruc'u'x, xtzu'un can chirij, y xu'ij che ri itzel espíritu: Pa rubi' ri Jesucristo nin-ij chave chi catel-e riq'uin ri xten, xcha'. Y ri itzel espíritu can ja hora ri' xel-e.*
19 Jac'a ri erajaf, tok xquitz'et chi xel-e ri itzel espíritu riq'uin ri xten ri niyo'on ch'acoj méra chiquik'a', (xequitz'om, xequichop) ri Pablo y ri Silas, xequijirirej-apu chiquivech ri autoridades* ri lugar yec'ojox-vi ri vinak. 20 Tok xequipaba' chiquivech ri autoridades,* quire' ri sujunic xqui'en-apu: Ri achi'a' re' israelitas y equiyacon ri tinamit. 21 Niquic'ut ri man utz ta chike roj chi nikac'ul y nika'an* roma roj, roj romanos, yecha'. 22 Eq'uiy c'a vinak xecataj-pe chiquij ri Pablo y ri Silas. Y ri autoridades xquiretzetzej-e quitziak ri Pablo y ri Silas, y xqui'ij chi quech'ay che xic'a'y.* 23 Tok jani na chic equich'eyon chiri', xe'equitz'apij can pa cárcel,* y xqui'ij che ri chajinel chi queruchajij utz-utz. 24 Xe xrac'axaj quiri', ri chajiy cárcel c'a ja ri más naj apu chupan ri cárcel xe'eruya-vi can ri Pablo y ri Silas, y ri cakan xuk'ok'oj can chupan che' ri banon rubanic richin nik'ata'ex can akan.*
25 Pero pa nic'aj ak'a' ri Pablo y ri Silas niqui'en orar y niquibixaj rubi' ri Dios.* Jac'a ri ch'aka' chic presos yequic'axaj-apu. 26 Jac'ari' xuyiquiyo' jun nimalaj cobrakan ri xusiloj ruxe' ri cárcel y xujak ronojel tak ri ruchi', y ri cadenas ri achok che eximilo'n-vi ri presos ronojel xesok'opitaj. 27 Tok xc'astaj ruvech ri chajiy cárcel, y xutz'et chi ejakal ruchi' ri cárcel, xrelesaj ri ru-espada y ja nucamisaj-ka-ri', roma nunojij chi ri presos xe'enimaj yan e conojel. 28 Pero ri Pablo riq'uin ruchuk'a' xch'o-pe che, y xu'ij: Man tacamisaj-ka-avi', xa ja ri rojc'o konojel, xcha'. 29 Ri chajinel xu'ij chi tic'amer-pe jun candil, junanin xoc-apu ri pa cárcel, y nibarbot xbexuque' chiquivech ri Pablo y ri Silas. 30 Xerelesaj c'a pe ri pa cárcel, y xuc'utuj chique: Nimalaj tak achi'a', ¿achique nic'atzin nin-en* richin quiri' yicolotaj? xcha' chique. 31 Jac'ari' xqui'ij ri Pablo y ri Silas che: Taya' avánima riq'uin ri Ajaf Jesucristo,* y xcacolotaj rat y ri ec'o aviq'uin pan avacho, xecha'. 32 Xquitzijoj c'a ruch'abel ri Ajaf che ri chajinel y chique conojel ri ec'o riq'uin pa racho. 33 Ja misma hora ri' chak'a', ri chajinel xuch'ajla' ri quisocotajic ri Pablo y ri Silas, y x-an c'a can bautizar rija' y conojel ri ec'o riq'uin pa racho. 34 Jac'ari' xeruq'uen-e chiracho y xerutzuk-pe. Jani na niquicot rija'* y ri ec'o riq'uin pa racho roma xquiya' cánima riq'uin ri Dios.
35 Tok xsakar chuca'n k'ij, ri autoridades xequitak-e (justusi', aj-ch'ami'y) pa cárcel richin xqui'ij che ri chajinel chi querelesaj-e ri Pablo y ri Silas. 36 Quire' c'a xberu'ij can ri chajinel che ri Pablo: Ri autoridades quitakon-pe rubixic chi yixinvelesaj-e. Vacami quixel-pe, y Dios c'a tuc'uan ibey, xcha'. 37 Jac'a ri Pablo quire' rutzolic quitzij xu'on: Ri autoridades ivir xe yan cha'anin xqui'ij chi kuch'ay, chiquivech vinak xojch'ay-vi, nis-ta queteman si c'o kamac o manak. Y masque roj, roj romanos,* choj xojquiya' pa cárcel, y vacami rije' nicajo' chi che'elek'el nkojquelesaj-e. ¡Manak che'el chi quiri'! Te'ibij chique chi ja rije' quepe richin nkojquelesaj, xcha' ri Pablo chique. 38 Ri (justusi', aj-ch'ami'y) xbequi'ij ronojel chique ri autoridades ri xu'ij-e ri Pablo chique, jac'a tok ri autoridades xquic'axaj chi ri Pablo y ri Silas eromanos,* xa xquixi'ij-qui'. 39 Jac'ari' ri autoridades riq'uin cakan xepe, y xuquic'utuj cuyubel quimac chiquivech. C'ajari' xequelesaj-e ri pa cárcel y xquic'utuj chique chi que'el-e chiri' pa tinamit.* 40 Jac'a ri Pablo y ri Silas tok xe'el yan e ri pa cárcel, xebe chiracho ri Lidia, y riq'uin xech'o quiq'uin ri quiniman ri Jesucristo, xquiya' can ruchuk'a' cánima* conojel, c'ajari' xebe.
* 16:1 2 Ti. 1:5. * 16:3 1 Co. 9:20; Gá. 2:3. * 16:4 Hch. 15:23-29. * 16:5 Hch. 15:41; Col. 2:2. * 16:6 Gá. 1:2. * 16:7 1 P. 1:1. * 16:14 Lc. 24:45. * 16:15 Hch. 11:14. * 16:16 Lv. 19:31; 20:6; Dt. 18:10, 11; 1 S. 28:3, 7. * 16:18 Mr. 16:17. * 16:19 Mt. 10:18; Stg. 2:6. * 16:20 Hch. 17:6. * 16:21 Est. 3:8. * 16:22 2 Co. 11:25; 1 Ts. 2:2. * 16:23 Lc. 21:12. * 16:24 Job 13:27; 33:11; Jer. 20:2; 29:26. * 16:25 Ef. 5:19. * 16:30 Hch. 2:37; 22:10. * 16:31 Mr. 16:16; Jn. 3:16, 36. * 16:34 Sal. 5:11. * 16:37 Hch. 22:25. * 16:38 Hch. 22:29. * 16:39 Mt. 8:34. * 16:40 1 Ts. 4:18; 5:11.