23
Jac'ari' tok ri Pablo xe yerutz'et-apu ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y xu'ij chique: Nuvinak ri rix tata'aj, Yin man jun (nuch'ojij, nuch'ojoquij) pe ri vánima chuve, roma ri choj c'aslen (nuc'uan, vuc'a'n) chuvech ri Dios c'a vacami,* xcha'. Jac'a ri Ananías ri nimalaj sacerdote xu'ij chique ri ec'o-apu chunakaj ri Pablo, chi tiquiya' jubic k'a' (chiruchi', xerey).* Jac'ari' tok ri Pablo xu'ij-apu che ri Ananías: ¡Quire' xtu'on ri Dios chave rat chun rupalaj xan! Rat tz'uyul-pe chiri' richin nacusaj ri ley ri xyo'ox che ri Moisés chuvij,* pero riq'uin ri na'ij-pe chi quich'ay, chiri' nik'alajin-vi chi rat jun k'ajoy richin ri ley,* xcha' ri Pablo. Jac'a ri quimolon-qui' chiri' quire' xqui'ij-apu che ri Pablo: ¿Itzel yach'o-apu rat che la nimalaj ru-sacerdote* ri Dios? xecha'. Y ri Pablo xu'ij: Nuvinak israelitas, yin man veteman ta chi ja rija' ri nimalaj sacerdote. Xa ta yin veteman chi quiri', man ta quiri' xin-ij-apu,* roma chupan ruch'abel ri Dios nu'ij: Man itzel cach'o chirij jun autoridad richin ri atinamit,* xcha' ri Pablo.
Jari' tok xuya' pa cuenta chi ec'o saduceos y fariseos chiquicojol ri achi'a' junan niqui'en gobernar. Romari' riq'uin ruchuk'a' xch'o-apu y xu'ij: Nuvinak ri rix tata'aj, yin, yin fariseo,* y quiri' mismo ri nata'. Y xaxe roma cukul nuc'u'x chi ri anima'i' yec'astaj-e* tok vacami yinc'o chuvech ri sujunic re', xcha'. Tok quiri' xu'ij ri Pablo, ri fariseos y saduceos xa niquich'olila-qui' chiquivech, xa ca'i' quivech xqui'en ri quimolon-qui'. Roma ri saduceos niqui'ij chi ri anima'i' man yec'astaj ta e,* nis-ta ec'o ángeles y nis-ta espíritus, yecha'. Pero ri fariseos can niquinimaj ronojel ri'. Jani na c'a xesiq'uin conojel, y ec'o ri q'uiy queteman chirij ri ley chiquicojol ri fariseos ri xecataj-pe y xqui'ij: Ri jun achi re' man jun itzel rubanon.* Riq'uin juba' xch'o jun espíritu o jun ángel che richin xu'ij ri ch'abel ri c'a ja yeruk'alajrisaj-ka chikavech, y si quiri', man tika'an oyoval riq'uin ri Dios,* xecha'. 10 Y roma ri quimolon-qui' jani na niquich'olila-qui' chiquivech, ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xu'ij chi quexule-pe soldados richin tuquic'ama-ka ri Pablo chiquicojol y tiquic'uaj-apu ri pa cuartel, roma rija' ruxi'in-ri' chi riq'uin juba' xtiquixil ri Pablo.
11 Chuca'n ak'a', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chuvech* ri Pablo, y xu'ij che: Tacovij-avi'* Pablo, roma achel xinak'alajrisaj vave' pa Jerusalem, quiri' mismo nic'atzin na'abana' pa tinamit Roma, xcha' che.
Ec'o yenojin niquicamisaj ri Pablo
12 Tok xsakarisan chi rox k'ij, ec'o israelitas xquimol-qui' che'elek'el y niquinojij achique ta niqui'en richin niquicamisaj* ri Pablo. Rije' xquik'at chiquij* chi masque xtika camic pa quivi', pero man xqueva' ta ni man xtiquikum ta ya', c'a ja tok xquetiquer xtiquicamisaj. 13 Más e-cuarenta ri quiri' xquik'at chiquij. 14 Rije' xebe c'a quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij richin xqui'ij chique: Roj xkak'at chikij chi masque xtika camic pa kavi', pero man jun achique xtikatij o xtikakum si man kacamisan ta na'ey ri Pablo. 15 Vacami c'a, roj nikajo' chi rix y ri achi'a' junan niqui'en gobernar, ne'ibij che ri achi ri c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados chi tic'amer-pe ri Pablo chivech, achel can ta nijo' chi ntel más chosakil ri tzak achique rumac ri Pablo. Y roj xtikak'ele'ej pa bey richin nikacamisaj, xecha'.
16 Pero jun ala' ral rana' ri Pablo xrac'axaj ronojel ri nojin chirij ri Pablo. Xbe c'a ri ala', xoc-apu ri pa cuartel, y xuya' rutzijol ronojel che ri Pablo.* 17 Ri Pablo jac'ari' xroyoj jun chique ri uc'uay quichin cien soldados, y xu'ij che: Tac'ama-e juba' ri ala' re' chuvech ri achi c'o pan ivi' rix ri rix uc'uay quichin soldados, roma c'o ca'i-oxi' tzij rac'axan ri nic'atzin chi nu'ij che, xcha'. 18 Ri uc'uay quichin cien soldados xuc'uaj-e ri ala' chuvech ri achi c'o pa ruvi', y xberu'ij che: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xiroyoj richin xuc'utuj quemelal chuve chi ninq'uen-pe ri ala' re' chavech, roma c'o nic'atzin nu'ij chave, xcha'. 19 Jac'ari' tok ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xuyukej-e juba' quila' ri ala' y xuc'utuj che: ¿Achique c'a ri najo' na'ij chuve? xcha'. 20 Jari' tok ri ala' xu'ij: Juley chique ri israelitas junan quitzij quibanon richin nuquic'utuj quemelal chave, chi chua'k tac'uaj chic ri Pablo chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y xtiqui'en chi achel can ta c'o más nicajo' niquetemaj chirij ri achique erubanon ri Pablo. 21 Pero rat man que'animaj, roma c'o más e-cuarenta achi'a' xtiquik'ele'ej* ri Pablo pa bey. Rije' quiyo'on quitzij chiquivech chi can ta xtika castigo pa quivi' si man niquicamisaj* ta ri Pablo na'ey chuvech chi niquitij o niquikum jun cosa, y xaxe coyo'en chi rat na'an ri niquic'utuj, xcha' ri ala'. 22 Jac'a ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri ala' chi titzolij, pero xuchila'ej-pe che chi nis-ta jun achok che tutzijoj-vi chi xberuya' yan can rutzijol ronojel re' che.
Ri Pablo nitak-e chuvech ri gobernador Félix
23 Jac'ari' tok ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xeroyoj ca'i' chique rije', y quire' xu'ij chique: Ninjo' chi a las nueve nik'ok'a' quibanon chic quibanic ca'i' ciento soldados ri yebe chicakan, setenta más ri (yech'oque', yetz'uye') e chiquij quiej, y ca'i' chic ciento ri niquic'uaj lanzas, richin yebe pa tinamit Cesarea.* 24 Tibana-e quibanic quiej richin (nich'ocoba', nitz'uyu'a') e ri Pablo chiquij, richin quiri' ja ruchi-ruvech nic'uaj chuvech ri gobernador Félix. 25 Y xutz'ibaj c'a e jun vuj ri quire' nu'ij:
26 Yin Claudio Lisias nintak-e a-saludo rat nimalaj gobernador Félix. 27 Ri achi re nintak-e chave, (tz'amon, chapon) coma ri israelitas y juba' ma niquicamisaj. Pero tok yin xinna'ej chi rija' romano,* yin mismo xenc'uaj soldados* richin xincol pa quik'a'.* 28 Jac'a yin roma ninjo' ninvetemaj achique roma nisujus,* xinc'uaj chiquivech ri achi'a' ri kayo'on lugar chique chi niqui'en gobernar chiquicojol ri quivinak israelitas. 29 Pero xintz'et chi niquisujuj* xaxe roma ri nu'ij ri qui-ley* rije', pero manak can ta c'o rubanon richin nitz'ape' pa cárcel o nicamises.* 30 Jac'ari' xu'ix chuve chi quik'ele'en ri israelitas richin niquicamisaj, romari' cha'anin xintak-e aviq'uin. Y xin-ij chique ri yesujun chirij ri Pablo chi quebe aviq'uin rat* richin nequi'ij chavech ri achique chi sujunic niqui'en chirij. Ninrayij c'a chi rat utz benak ronojel chavech. Quiri' ru'in-e ri Claudio Lisias chupan ri vuj.
31 Can xqui'en-vi c'a ri soldados ri xbix chique. Chupan ri ak'a' ri' xquic'uaj-e ri Pablo pa jun tinamit rubinan Antípatris. 32 Jac'a ri chuca'n k'ij, pa quik'a' ri setenta soldados ri ebenak chiquij quiej xquiya-vi can ri Pablo chi tiquic'uaj, y ri ebenak chicakan xetzolij pa cuartel. 33 Jac'a ri ec'amayon-e ri Pablo, tok xe'eka pa tinamit Cesarea, xquijach-apu ri vuj pa ruk'a' ri gobernador Félix, y xquipaba-apu ri Pablo chuvech. 34 Tok ri gobernador rubanon chic leer ri vuj, xuc'utuj aj achique lugar ri Pablo. Jac'a tok xrac'axaj chi pa roch'ulef Cilicia* petenak-vi, 35 quire' xu'ij che: Tok xque'uka ri yesujun chavij, xtinvac'axaj ri achique na'ij chi nato-avi',* xcha' ri Félix. Jac'ari' xu'ij chi tichajix ri Pablo coma soldados pa nimajay ri nic'uje-vi ri Herodes.
* 23:1 Hch. 24:16; 2 Co. 1:12; 2 Ti. 1:3. * 23:2 1 R. 22:24. * 23:3 Dt. 25:1. * 23:3 Jn. 7:51. * 23:4 Jn. 18:22. * 23:5 Jud. 8. * 23:5 Ex. 22:28. * 23:6 Fil. 3:5. * 23:6 Hch. 28:20. * 23:8 Mt. 22:23. * 23:9 Pr. 16:7; Lc. 23:4. * 23:9 Hch. 5:39; 9:4, 5; 11:17. * 23:11 Hch. 27:23. * 23:11 Sal. 46:1; 109:31; Is. 41:10; 43:2; Jer. 15:19-21; Hch. 2:25. * 23:12 Hch. 25:3. * 23:12 1 S. 20:12, 13; 1 R. 19:2. * 23:16 Job 5:13; Pr. 21:30. * 23:21 Sal. 10:9. * 23:21 Sal. 37:12, 32; Pr. 1:16; 4:16. * 23:23 Hch. 8:40. * 23:27 Hch. 22:25-29. * 23:27 Hch. 23:10. * 23:27 Hch. 24:7. * 23:28 Hch. 22:30. * 23:29 Mr. 15:3. * 23:29 Hch. 18:15; 24:5, 6. * 23:29 Hch. 25:25; 26:31. * 23:30 Hch. 24:8. * 23:34 Hch. 6:9; 21:39. * 23:35 Hch. 25:16.