14
Ri rucamic ri Juan ri Bautista
(Mr. 6:14-29; Lc. 9:7-9)
Chupan ri tiempo ri', ri Herodes ri nibano gobernar ri rucaj parte richin ri roch'ulef ri c'o-vi, xrac'axaj chi ri Jesús can q'uiy rutzijol* chiquicojol ri vinak, y quire' xu'ij chique ri rusamajela': Ri achi ri ni'ix Jesús che, xa ja ri Juan ri Bautista xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i', y romari' ocunak nimalaj uchuk'a' riq'uin richin nitiquer yerubanala' milagros, xcha' ri Herodes. 3-4 Quiri' nu'ij ri rey Herodes, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan, xxim pa cadena y xyo'ox pa cárcel. Quiri' xu'on ri Herodes, roma ri Juan ru'in che chi man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi rubanon-ka rixayil che ri Herodías,* rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes. Chupan ri tiempo ri' ri Herodes xrojo' chi xucamisaj ri Juan, pero xa nuxi'ij-ri' chiquivech ri tinamit, roma chiquivech rije' ri Juan ri Bautista can profeta vi richin ri Dios. Jac'a tok ri Herodes xuq'uis chic jun rujuna',* c'o jun nimak'ij x-an, y ri xten ral ri Herodías xxojo chiquivech conojel ri ec'o-apu chiri', y ri Herodes can xka chuvech. Romari' can xuya' rutzij* che ri xten chi xa achique na nuc'utuj, can xtuya-vi che. Jac'a tok ri xten yo'on chic pe runo'oj roma ri rute', rija' quire' xu'ij che ri Herodes: Yin ninjo' chi naya-pe chinuvech pa jun plato (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista, xcha'. Tok xrac'axaj quiri', ri rey Herodes xpe bis pa ránima,* pero roma ruyo'on chic rutzij che, y can chiquivech ri ec'o-apu riq'uin chuchi' mesa ru'in-vi, romari' xu'ij chi tiyo'ox che ri xten ri achique xuc'utuj. 10 Xutak c'a rucumic (rujolon, ruvi') ri Juan ri Bautista pa cárcel. 11 Xyo'ox c'a pe pa jun plato, xc'an-pe che ri xten, y ri xten xberuya' che ri rute'. 12 (Xe'apon, xe'ebos) c'a ru-discípulos* ri Juan ri Bautista, xequic'ama' ri ru-cuerpo y xquimuk. Y xequi'ij che ri Jesús ronojel ri xbanataj.
Ri Jesús yerutzuk vo'o' mil vinak
(Mr. 6:30-44; Lc. 9:10-17; Jn. 6:1-14)
13 Tok ri Jesús xrac'axaj ri xbanataj, rija' xoc-e pa jun canoa richin xbe pa jun lugar manak vinak,* richin nic'uje' ruyon. Jac'a tok ri vinak xquina'ej, chicakan xe'el-vi-e ri pa tak tinamit richin xbequila'.* 14 Y tok ri Jesús xel-pe ri pa canoa, xutz'et chi eq'uiy vinak coyo'en. Rija' xupokonaj* quivech, y xu'on chi xec'achoj ri yeyavej chiquicojol. 15 Tok ja xk'ak'ij-ka chiri', ri ru-discípulos xejel-apu riq'uin y xqui'ij che: Ri rojc'o-vi xa manak vinak y ja xk'ak'ij-ka, romari' más utz ye'atak-e ri vinak pa tak aldeas richin nequilok'o' achique niquitij,* xecha'. 16 Pero ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Man nic'atzin ta chi c'a yebe na, ja rix quixtzuku* quichin, xcha' chique. 17 Jac'a ri discípulos xqui'ij: Roj xaxe vo'o' pan y ca'i' quer c'o kiq'uin, xecha'. 18 Y ri Jesús xu'ij chique:* Tic'ama-pe vave'. 19 Jac'ari' xu'ij chi quetz'uye' conojel ri vinak chosabána; y xeruli'ej c'a ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj y xumatioxij* che ri Dios, xeruper* c'a ri quer y ri pan, y jari' xuya-e chique ri ru-discípulos y ri discípulos xquiyala' chique ri vinak.* 20 Conojel xeva' y jabel xnoj quipan, y xquimol ri ruchi' tak pan y ri quer ri man xq'uis ta,* y c'a xnoj na doce chaquech. 21 Ri xeva', jun cami vo'o' mil achi'a', jac'a ri ixoki' y ri ac'ola' man xe'ajlex ta.
Ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri lago Galilea
(Mr. 6:45-52; Jn. 6:15-21)
22 Ri Jesús xerucusaj-e ri ru-discípulos chupan ri canoa y xu'ij-e chique chi quek'ax-apu juc'an ruchi' ri lago richin quenabeyaj-e chuvech, chupan chi rija' c'a nich'o na can chique ri vinak richin yerutak-e chi tak cacho.* 23 Tok xerutak yan can chi tak cacho, rija' ruyon xjote-e chuvech jun juyu'* richin nerubana' orar. Y tok xoc-pe ri ak'a', c'a chiri' na c'o-vi ruyon. 24 Jac'a ri canoa ri ebenak-vi ri discípulos pa nic'aj chic ya' c'o-vi-apu, pero roma nibolko't ri ya', man nuya' ta lugar che ri canoa chi choj nibin, roma ri cak'ik' nurutz'ajij-ri' chuvech. 25 Jac'a chupan ri rucaj parte richin ri ak'a', ri Jesús nibin chirakan pa ruvi' ri ya' benak-apu quiq'uin. 26 Jac'a ri ru-discípulos tok xquitz'et chi c'o jun nibin chirakan pa ruvi' ri ya',* xquixi'ij-qui' y xqui'ij: ¡La' jun xibinel! xecha'. Riq'uin cuchuk'a' xesiq'uin roma quixi'in-qui'. 27 Pero ri Jesús cha'anin xch'o-pe chique, y xu'ij: ¡Ticovij-ivi';* man tixi'ij-ivi'! Xa ja yin, xcha'.
28 Jac'ari' tok ri Pedro quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, si ja rat, tabana' chi yin yibin pa ruvi' ri ya' yi'e-apu aviq'uin, xcha' che. 29 Y ri Ajaf xu'ij-pe che: Catampe c'a. Jac'ari' xel-e ri Pedro ri pa canoa, ja nibin pa ruvi' ri ya' xbe-apu riq'uin ri Jesús. 30 Pero tok xutz'et chi jani na ruchuk'a' ri cak'ik', más xuxi'ij-pe-ri'. Rija' xuna' chi ja ni'e-ka chuxe' ri ya', y riq'uin c'a ruchuk'a' xu'ij: ¡Ajaf, quinacolo'! 31 Jari' tok ri Jesús (xutz'om, xuchop) ri Pedro y xu'ij che: ¡Pedro, rat man can ta cukul ac'u'x viq'uin!* ¿Achique roma caca' ac'u'x xa'an-ka? xcha' ri Jesús. 32 Tok rije' ejotol chic e ri pa canoa,* ri cak'ik' xtane-ka.* 33 Jac'ari' tok ri ebenak pa canoa xquiya' ruk'ij ri Jesús y xqui'ij che: Can kitzij na vi chi ja rat ri Ruc'ajol* ri Dios, xecha'.
Ri Jesús nu'on chi yec'achoj ri yeyavej ri ec'o pa Genesaret
(Mr. 6:53-56)
34 Tok quik'asan chic ruvi' ri ya', xebe'el pa Genesaret.* 35 Y tok ri achi'a' aj chiri' xquetemaj ruvech ri Jesús, xquelesaj rutzijol ri pa tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri quitinamit, y ri vinak xequic'amala-pe conojel ri yeyavej ri ec'o quiq'uin. 36 Niquic'utula' favor che ri Jesús, chi tuya' lugar chique ri yeyavej chi masque xaxe juba' ruchi' ri rutziak (niquitz'om, niquichop)* apu. Y conojel ri (yetz'amo, yechapo) apu, yec'achoj* riq'uin ri quiyabil.
* 14:1 Mr. 6:14; Lc. 9:7. * 14:3-4 Lv. 18:16; 20:21. * 14:6 Gn. 40:20. * 14:7 Mr. 6:23. * 14:9 Mr. 6:26. * 14:12 Jn. 1:35-37. * 14:13 Mr. 6:32-46; Lc. 9:10. * 14:13 Mt. 12:15; Jn. 6:1, 2. * 14:14 Mt. 9:36; He. 2:17; 4:15; 5:2. * 14:15 Lc. 9:12. * 14:16 Mt. 10:8; 2 Co. 8:2, 3; 2 R. 4:42, 43; Lc. 3:11. * 14:18 Mt. 28:18. * 14:19 Mt. 15:36; 26:26; Mr. 8:6; Lc. 22:19. * 14:19 Hch. 27:35. * 14:19 Jn. 6:11, 23. * 14:20 Mt. 16:9. * 14:22 Mr. 6:45. * 14:23 Mr. 6:46; Lc. 6:12; Hch. 6:4. * 14:26 Job 9:8; Is. 43:16. * 14:27 Mt. 17:7; Jn. 14:27; 16:33. * 14:31 Mt. 8:26; 16:8; Stg. 1:6. * 14:32 Jn. 6:21. * 14:32 Sal. 107:29; Mr. 4:41. * 14:33 Sal. 2:7; Mt. 16:16; 26:63; Mr. 1:1; Lc. 4:41; Jn. 1:49; 11:27. * 14:34 Mr. 6:53. * 14:36 Mt. 9:20; Lc. 6:19. * 14:36 Mr. 3:10; 5:27-29.