9
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun ri caminak ruk'a-rakan
(Mr. 2:1-12; Lc. 5:17-26)
Jac'ari' tok ri Jesús y ri ebenak chirij xe'oc-pe pa canoa richin xek'ax-pe ri juc'an ruchi' ri ya', xepe c'a chupan ri tinamit* ri can tic'uje-vi ri Jesús. Jac'ari' tok xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri caminak ruk'a-rakan cotz'ol-e chuvech ruvaro'el. Tok ri Jesús xerutz'et ri ecanoy richin, chi riq'uin ronojel cánima* epetenak riq'uin, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, tiquicot ri avánima; ri amac xe'an yan perdonar,* xcha'. Jari' tok ec'o achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xqui'ij-ka pa tak cánima chirij ri Jesús: Ri achi re' itzel nich'o chuvech ri Dios. Pero ri Jesús reteman* ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima? Roma, ¿achique ri más man c'ayef ta richin nin-ij che ri niyavej re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac* pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a, xcha'. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. Xcataj c'a e ri xc'achojrises y xbe chiracho. Tok ri quimolon-apu-qui' chiri' xquitz'et re', can achique na xquina' y xquiya' ruk'ij ri Dios ri ruyo'on-pe ri nimalaj uchuk'a' ri' chiquicojol.
Ri Jesús nu'ij che ri Mateo chi tutzekle'ej
(Mr. 2:13-17; Lc. 5:27-32)
Tok ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi rubinan Mateo, tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej,* xcha'. Xcataj c'a pe ri Mateo y xutzekle'ej ri Jesús. 10 Y jun k'ij tok ri Jesús tz'uyul chuchi' mesa pa jay, eq'uiy c'uluy tak impuestos y vinak ri ni'ix aj-mac chique xe'uka, y ja jun rije' xetz'uye-apu chuchi' ri mesa riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. 11 Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac* tak vinak? xecha'. 12 Tok ri Jesús xrac'axaj ri tzij re', rija' xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. 13 Roma c'a ri', rix titz'eta' y tivetemaj achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan,* y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. Quiri' nin-ij chive, roma yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi can choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac,* richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
Nic'utux che ri Jesús achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal ri ru-discípulos
(Mr. 2:18-22; Lc. 5:33-39)
14 Tok xe'uka ru-discípulos ri Juan ri Bautista riq'uin ri Jesús, xqui'ij che: Roj q'uiy (mul, paj) nika'an coch'on vayijal. Quiri' mismo niqui'en ri yetzekle'en quichin ri achi'a' fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat, ¿achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal? xecha' che. 15 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Utz cami chi yebison ri ec'o pa jun c'ulubic tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol;* c'ajari' xtiqui'en coch'on vayijal.* 16 Man jun vinak xtucusaj jun c'ac'ac' c'ojobel richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma ri c'ac'ac' c'ojobel c'a nuc'ol na ri' y xa nujec' ri tzia'k chic, y romari' más nirak'ach'itaj-ka. 17 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un.* Roma ri c'ac'ac' vino yerubojij-e ri tz'un, y nitix-e ri vino, y ri tz'un man jun chic yec'atzin-vi. Man quiri' ta ni'an. Ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' niyaque' utz. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús.
Ri Jesús nuc'achojrisaj jun ixok, y nuya' chic ruc'aslen rumi'al ri Jairo
(Mr. 5:21-43; Lc. 8:40-56)
18 Ri Jesús c'a najin na chutzijosic ronojel re', tok c'o jun achi c'o ruk'ij xuxuque' chuvech, y quire' xu'ij che: Ri numi'al c'a ja oc (xcom, xquen) ka. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi'; yin veteman chi nic'astaj chic, xcha' ri achi. 19 Xcataj c'a e ri Jesús, y xutzekle'ej-e ri achi junan riq'uin ri ru-discípulos. 20 Jac'ari' tok jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel* roma jun yabil xjel-apu chirij ri Jesús y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak. 21 Roma rija' can ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj. Quiri' ru'in-pe pa ránima. 22 Pero ri Jesús xtzu'un-apu riq'uin ri ixok, y quire' xu'ij che: Numi'al, roma ronojel avánima* xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Caquicot, xcha' che. Y ri ixok ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil. 23 Tok ri Jesús xoc-apu pa racho ri achi c'o ruk'ij, xerutz'et-apu ri yek'ojoman xul roma ri ámna, y man juba' ta oc vinak ri yech'ujlan riq'uin ok'ej. 24 Jac'ari' tok rija' xu'ij chique: Quixel na e juba',* roma ri xten re' man caminak ta, xa niver,* xcha'. Pero rije' xa xetze'en-ka chirij. 25 Jac'a tok e'elesan chic pe ri ec'o pa jay, xoc-apu ri Jesús, (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten, y ri xten jari' xcataj-pe. 26 Ri xbanataj chiri', xbe rutzijol* chi naj chi nakaj chupan ri roch'ulef ri'.
Ri Jesús nu'on chi yetzu'un ca'i' man yetzu'un ta
27 Tok ri Jesús elenak chic pe chiri', ec'o ca'i' man yetzu'un ta xetzekle'en richin y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Tapokonaj kavech rat ri rat riy-rumam can ri rey David!* yecha'. 28 Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'. 29 Jac'ari' ri Jesús xuya-apu ruk'a' chi tak runak'-quivech y xu'ij chique: Roma rix ninimaj chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un, tibanataj c'a ri nijo', xcha'. 30 Y ri quivech, jari' xejakataj.* Jac'a ri Jesús quire' xu'ij-e chique: C'o ixiquin, man jun achok che titzijoj-vi* ri xbanataj, xcha'. 31 Jac'a rije' xa chi naj chi nakaj chupan ri lugar ri' xquelesaj-vi rutzijol* ri Jesús.
Ri Jesús nu'on chi nic'achoj jun mem
32 Ri ca'i' ri xc'achoj runak'-quivech ja ye'el-e riq'uin ri Jesús chiri', tok ec'o chic ch'aka' quic'amon-apu jun mem ri ocunak itzel espíritu riq'uin.* 33 Tok ri Jesús relesan chic e ri itzel espíritu, ri mem xch'o. Jac'a ri xetz'eto, achique na xquina' y niqui'ij: Man jun bey tz'eton chi quire' nibanataj vave' pa roch'ulef Israel, yecha'. 34 Jac'a ri achi'a' fariseos xa quire' niqui'ij: Ja ri cajaval ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a'* ri Jesús richin yerelesaj itzel tak espíritu, yecha'.
Eq'uiy ri nic'atzin ruch'abel ri Dios chique
35 Pa ronojel tak tinamit y aldeas* nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal. 36 Tok xerutz'et chi eq'uiy ri vinak, xupokonaj quivech, roma ecosnak chucanoxic ruchojmil ri c'aslen, y man jun nito'on quichin, xa e'achel ovejas* ri manak quiyuk'unel. 37 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can kitzij chi ri vinak e'achel jun mama li'aj tico'n ri nic'atzin nimol ruvech, pero ri yemolo man eq'uiy ta.* 38 Roma c'a ri' rix, tic'utuj che Rajaf ri samaj chi querutaka-pe más rusamajela' pa rutico'n.
* 9:1 Mt. 4:13. * 9:2 Mt. 8:10; 9:22. * 9:2 Sal. 32:1, 2; Ro. 4:6-8; Ef. 1:7. * 9:4 Sal. 139:2; Mt. 12:25; Mr. 12:15. * 9:6 Hch. 5:31. * 9:9 Mt. 4:18-22. * 9:11 Lc. 15:2; 19:7. * 9:13 Pr. 21:3; Os. 6:6. * 9:13 Mt. 3:2; Hch. 17:30; 1 Ti. 1:15; 1 Jn. 3:5. * 9:15 Jn. 16:16. * 9:15 Hch. 13:2; 14:23. * 9:17 Jos. 9:4. * 9:20 Lv. 15:25. * 9:22 Mr. 10:52; Lc. 7:50; 17:19; 18:42; Hch. 14:9. * 9:24 Hch. 9:40. * 9:24 1 R. 17:18-24; Hch. 20:10; Jn. 11:11-14; 1 Ts. 4:13, 14. * 9:26 Is. 52:13. * 9:27 Mt. 15:22; 20:30-34; Lc. 18:38. * 9:30 Sal. 146:8; Jn. 9:7. * 9:30 Lc. 5:14. * 9:31 Mr. 7:36. * 9:32 Mt. 12:22; Mr. 9:17; Lc. 11:14. * 9:34 Mr. 3:22. * 9:35 Mr. 6:6; Lc. 13:22. * 9:36 Is. 53:6; Mr. 6:34. * 9:37 Lc. 10:2; Jn. 4:35.