11
Tok xcom ri Lázaro
Chupan c'a ri vit tinamit rubini'an Betania ri quitinamit ri María y ri Marta ri quichak'-qui', c'o c'a jun yava'. Ri yava' ri' rubini'an c'a Lázaro. Ri María re', jare' ri xyo'on jubulüj ak'on chirij ri rakün ri Ajaf Jesús y xerusu' riq'uin ri rusmal tak ruvi'. Xa ruxbal c'a rija' ri Lázaro, ri yava'. Y ri María y ri Marta ri ye rana' ri Lázaro, xquitük c'a rubixic chin ri Jesús: Ajaf, vocomi c'a nkaya' rutzijol chave que ri kaxbal Lázaro, ri juis najo' rat, yava'. Cotz'ol c'a pa ruvarabül.
Y tok ri Jesús xrac'axaj c'a ri takon-e rutzijol chin, rija' xbij: Ri Lázaro nyavüj, roma nc'atzin c'a que nk'alajin ri ruchuk'a' ri Dios. Ri yabil c'a ri ntoc chin, man c'a ntiquer tüj nuc'uaj pa camic. Xa nk'alajin na c'a ri ruchuk'a' ri Dios, richin quiri' yin ri Ruc'ajol ri Dios ninc'ul tüj c'a nuk'ij, xbij ri Jesús.
Ri Jesús juis c'a nrajo' ri Marta, chuka' ri María ri ruchak', y ri Lázaro. Ye oxi' juis c'a nyerujo'. Y tok rija' xrac'axaj que ri Lázaro c'o yabil tz'amayon richin, c'a pa rox c'a k'ij xbe chutz'etic, roma c'a xc'uje' na chic ca'i' k'ij chupan ri lugar ape' c'o-vi. Y ja tok c'unük chic ri ca'i' k'ij, ri Jesús xbij cheque ri rachibila': Vocomi nkutzolij c'a pa ruch'ulef Judea, xbij cheque.
Y ri rachibila' xquibij c'a chin: Maestro, xquibij c'a chin. Xa c'ate ba' tok ri achi'a' ri c'o quik'ij chikacojol roj israelitas quic'ualon chic abüj chavij richin ncatquicamsaj. ¿Najo' c'a que ncatzolij chic chila' vocomi? xquibij ri achibila' chin ri Jesús.
Pero ri Jesús xbij cheque: Ri k'ij ruc'uan c'a doce horas. Ri nbiyin pak'ij, man c'a nutopla' tüj rakün, roma c'o ri sük richin ri ruch'ulef. Ronojel c'a nutz'et roma ri sük ri'. 10 Jac'a ri nbiyin pa k'eku'n, nutopla' ri rakün, roma xa manak ri sük pa ruvüch.
11 Y tok ri Jesús rubin chic ka ronojel re', xch'o jun bey chic cheque ri rachibila' y xbij: Ri Lázaro ri ketaman ruvüch, nvür. Roma c'a ri' jare' nquibe chin nc'asoj, xbij cheque ri rachibila'.
12 Y jari' tok ri rachibila' xquibij chin: Ajaf, si ri Lázaro xa nvür, xa nc'achoj, xquibij.
13 Y ri Jesús xa pari' ri rucamic ri Lázaro xch'o-vi tok xbij que nvür, pero ri rachibila' xk'ax cheque que varan vi. 14 C'ateri' ri Jesús jabel c'a choj ri xbij cheque. Rija' xbij c'a: Ri Lázaro xcom. 15 Y juis c'a nquiquicot, xbij ri Jesús, roma man pa Betania tüj yinc'o-vi tok xcom ri Lázaro, richin quiri' c'o k'ij chive rix richin que más niya' ivánima viq'uin. Vocomi jo' c'a pa Betania, ape' c'o-vi ri Lázaro, xbij ri Jesús.
16 Jac'a ri rachibil ri rubini'an Tomás, y nbix chuka' Ri Cuach chin, rija' xbij c'a cheque ri achibila' ri ye rachibil vi: Jo' c'a chirij ri Jesús, richin que si rija' ncamsüs, ja chuka' ri' tikac'ulachij roj, xbij.
Ri Jesús c'o-vi c'aslen riq'uin
17 Y ri Jesús y ri rachibila' xe'apon c'a pa tinamit Betania. Ri k'ij c'a tok xe'apon rije', ya ja caji' k'ij c'o ri camnük pa jul. 18 Ri tinamit Betania man nüj tüj ncanaj-vi can chin ri tinamit Jerusalén. Ri quicojol xa bama nic'aj legua. 19 Y ye q'uiy c'a achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas ri xepu'u chiri' y xe'apon nquipochi'ij ri Marta y ri María, roma ri rucamic ri quixbal Lázaro. 20 Tok ri Marta xapon c'a rutzijol riq'uin que petenük ri Jesús, junanin xel-e richin xbe chi ruc'uluxic. Y ri María man c'a xunabej tüj, xa xcanaj can chiri' pa jay. 21 Y ri Marta tok xapon c'a riq'uin ri Jesús, rija' xbij chin: Ajaf, ri nuxbal xcom. Xa ta chere' ratc'o-vi, c'a c'üs ta vocomi. 22 Pero yin vetaman que ri nac'utuj chin ri Dios vocomi, ri Dios nuya-vi chave, xbij ri Marta chin ri Jesús.
23 Jari' tok ri Jesús xbij chin ri Marta: Ri axbal Lázaro nc'astüj, xbij ri Jesús.
24 Y ri Marta xbij chin ri Jesús: Ja', yin vetaman que nc'astüj, roma tok napon ri ruq'uisbül k'ij, conojel c'a ri caminaki' nyec'astüj, xbij rija'.
25 Ri Jesús xbij c'a chin ri Marta: Yin nquitiquer-vi nyenc'asoj ri ye camnük chic e, y nquitiquer-vi ninya' c'aslen. Romari' ri ntaken vichin, man jun rubanun si camnük chic, roma nc'uje' ruc'aslen. 26 Achique na c'a vinük ri c'a c'o na ruc'aslen chuvüch ri ruch'ulef y nquirutakej yin, man c'a napon tüj chupan ri camic richin chi jumul. ¿Nanimaj c'a re'? xbij ri Jesús chin ri Marta.
27 Y ri Marta xbij chin ri Jesús: Ja', Ajaf. Ninnimaj na vi ronojel ri nabij, roma vetaman-vi que ja rat ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios, ri nc'atzinej-vi que npu'u na chuvüch ri ruch'ulef, xbij ri Marta.
Tok ri Jesús xrok'ej ri Lázaro
28 Tok ri Marta rubin chic c'a can ri tzij re' chin ri Jesús, xbe chiroyoxic ri María ri rana'. Y tok xapon c'a, ri Marta xbij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf Jesús xka-pe y vocomi ncaroyoj, xbij chin.
29 Ri María, xe c'a xrac'axaj-e quiri', jari' xcatüj-e ape' tz'uyul-vi y junanin xbe. Rija' xbe c'a ape' c'o-vi ri Jesús. 30 Ri Jesús c'a man jani c'a toc-apu chupan ri vit tinamit Betania, xa c'a c'o na ape' xbec'ul-vi roma ri Marta. 31 Y ri vinük israelitas ri yec'o chiri' pa jay, ri nquipochi'ij ri María, tok xquitz'et que junanin xcatüj, xel-e y xbe. Ri vinük ri' junanin chuka' xquitzeklebej-e, roma rije' xquinuc que ri María nbe chuchi-jul richin nrok'ej ri ruxbal.
32 Ja tok ri María xapon ape' c'o-vi ri Jesús y xutz'et, xxuque-ka chirakün y xbij chin: Ajaf, ri nuxbal xcom. Xa ta chere' ratc'o-vi, man ta camnük vocomi, xbij.
33 Ja tok ri Jesús xutz'et que ri María ntok' y quiri' chuka' nye'ok' conojel ri quivinak israelitas ri xe'apon chin nquipochi'ij ri María, ri ránima ri Jesús jun vi xbün xuna' rija' y xpu'u c'a bis riq'uin. 34 Y c'ateri' c'a xuc'utuj: ¿Ape' ximuk-vi ri Lázaro? xbij.
Y rije' xquibij: Ajaf, jo' y nkac'utu' c'a chavüch ape' xkamuk-vi, xquibij chin.
35 Y ri Jesús xok'. 36 Jari' tok ri vinük israelitas ri nyepochi'in ri Marta y ri María, xquibila' c'a: Titz'eta' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nk'alajin que juis xrajo', xquibij.
37 C'ateri' yec'o c'a cheque ri vinük ri' xquibila' c'a chirij ri Jesús: Rija' xtiquer c'a xbün chin ri moy richin xtzu'un. ¿Man xtiquer tüj comi xbün chin ri Lázaro que man ta xcom? xquibij.
Ri Lázaro caji' yan k'ij camnük-e tok xc'asos roma ri Jesús
38 Tok ri Jesús xapon c'a chuchi' ri jul, xtzolij chic c'a pe ri bis riq'uin. Ri jul ape' mukul-vi ri Lázaro, jun jul ri c'oton chuvüch jun juyu', y tz'apül can ruchi' riq'uin jun abüj. 39 Y jari' tok ri Jesús xbij: Tivelesaj la abüj tz'apbül ruchi' la jul, xbij rija'. Jac'a ri Marta, ri rana' can ri Lázaro ri xcom-e, xbij chin ri Jesús: Ajaf, caji' yan c'a k'ij ri'. Ya chuj chic ninnuc yin, xbij.
40 Pero ri Jesús xbij chin ri Marta: Yin nubin chic c'a chave que si xtanimaj, xtatz'et c'a ri nbün ri ruchuk'a' ri Dios, xbij chin.
41 Y jari' tok xquelesaj c'a ri abüj tz'apbül ruchi' ri jul ape' c'o-vi ri camnük. C'ateri' ri Jesús xtzu'un c'a chicaj y xbij: Nata', matiox ninya' chave, roma xinavac'axaj c'a pe. 42 Yin vetaman que chi jumul vi nquinavac'axaj. Y ronojel c'a re', ninbij coma ri vinük ri quimolon-pe-qui' viq'uin vocomi, richin que tiquinimaj que ja rat ri xatakon-pe vichin chuvüch ri ruch'ulef.
43 Tok ri Jesús rubin chic c'a ka ri tzij re', riq'uin c'a ronojel ruchuk'a' xch'o y xbij: Lázaro, cacatüj y catel c'a pe, xbij.
44 Y ri Lázaro, ri camnük chic e, xbe'el-pe. Ri ruk'a-rakün ri camnük, jabel c'a botz'on-e pa tak c'ul, y ri ruvüch tz'apül c'a e riq'uin jun xax c'ul. C'ateri' ri Jesús xbij: Que'isolo' can la c'ul chirij, richin que utz nbiyin y ntiquer ntzolin-e, xbij.
Ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xquinuc yan c'a que nquicamsaj ri Jesús
45 Y ye q'uiy c'a vinük israelitas nquipochi'ij ri María, xquitakej ri Jesús tok xquitz'et ri xbün, que xuc'asoj ri camnük. 46 Pero yec'o ch'aka ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj cheque ri achique ri xbün ri Jesús. 47 Y ja yan c'a ri' ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xecoyoj chuka' ri ch'aka chic achi'a' ri junan nyebanun juzgar quiq'uin, y xquibij cheque: ¿Achique c'a nkabün? Roma ri achi rubini'an Jesús rutz'amon samaj y q'uiy milagros ri nyerubanala' chiquivüch ri vinük richin tiquitakej. 48 Y si nkaya' c'a k'ij chin, conojel c'a ri vinük nyetaken richin. Y tok nquinabej-pe ri vinük romanos, nquivulaj-pe ri jay ape' nkaya-vi ruk'ij ri Dios y nkujquiq'uis chuka' can roj ri rojc'o chupan ri ruch'ulef re', nquibij c'a rije'.
49 C'ateri' c'o jun ri xch'o. Ri xch'o ja ri Caifás ri nimalüj sacerdote chupan ri tiempo ri'. Rija' c'o c'a chiri', roma rija' jun cheque ri c'o quik'ij. Y tok rija' xch'o, xbij c'a: Xa man jun ivetaman rix. 50 Man ninuc tüj c'a ba' que xa más utz cheke roj que xaxe ri jun ncom pa kaq'uexel konojel y mani nkucom konojel xaxe roma ri jun ri', xbij.
51 Ri Caifás tok xch'o y xbij quiri', man ta ja ri runojibül rija' ri xucusaj, man quiri' tüj. Ri tzij ri xerubij rija', ja ri Dios ri xyo'on-pe chin. Roma ja rija' ri nimalüj ru-sacerdote ri Dios ri tiempo ri', romari' ri Dios xuya' c'a k'ij chin richin que xbij yan que ri Jesús nc'atzinej c'a que ncom na pa quiq'uexel ri vinük richin ri ruch'ulef ri'. 52 Y ri Jesús man xe tüj c'a pa quiq'uexel ri vinük richin ri ruch'ulef ri' tok ncom, xa ncom c'a richin nyerumol conojel ri vinük ri ye ralc'ual vi ri Dios ri ye quitalun-qui' chuvüch ri ruch'ulef. 53 Y ja k'ij ri' tok ri achi'a' ri c'o quik'ij, xquiya' yan can chiquivüch que nquicamsaj ri Jesús.
54 Roma c'a ri', ri Jesús man xtz'et tüj chic coma ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas. Rija' xa xbe c'a pa jun chic tinamit. Xbe pa jun tinamit ri rubini'an Efraín, y ri tinamit c'a ri' chunakaj apu ri tz'iran ruch'ulef c'o-vi. Y xc'uje' c'a ka chiri' ye rachibilan ri rachibila'.
55 Y jari' tok napon yan ri k'ij richin ri pascua, ri jun quinimak'ij ri israelitas. Romari' juis yan c'a ye q'uiy vinük ri xe'el-pe pa tak quitinamit, richin xebe pa tinamit Jerusalén. Xebe yan c'a roma nc'atzinej que nyequich'ajch'ojrisaj-qui' chuvüch ri Dios. 56 Y ri vinük nquicanola' c'a ri Jesús. Rije' ye pa'ül chupan ri racho ri Dios y nquic'utula' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a ninuc rix? ¿Npu'u comi chupan ri nimak'ij? nquibij c'a ri vinük ri'.
57 Jac'a ri nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos, quelesan chic c'a rutzijol que achique na c'a vinük ri xtetaman ta ape' c'o-vi ri Jesús, tubij cheque rije', richin que nquitz'om.