17
Juya' ruvüch ri vinük ri nbanun chin jun chic que nmacun
Y ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Chi jumul c'o ri nbanun cheque ri vinük richin nyemacun. Pero ri nbanun chin jun chic vinük que nmacun, xa juya' ruvüch c'a. Y más ta utz chin ri jun vinük ri nunucun que nbün ri itzel ri', que ximon ta jun nimalüj abüj richin que'en chukul y ntorix chupan jun mar, que chuvüch nbün chin jun co'ol que ntzak chupan mac. Romari' rix tichajij c'a ri ic'aslen.
Y si c'o jun a-hermano c'o itzel ri nbün chave, tabij c'a chin. Y si ri nbanun itzel chave nuc'utuj-pe cuyubül rumac chavüch roma xtzolij-pe ruc'u'x, tacuyu' c'a rumac. Y si pa jun k'ij siete mul c'o ta itzel nbün chave y chi siete mul ntzolij ta pe ruc'u'x y npu'u aviq'uin y nbij chave: Tacuyu' y tamestaj numac, c'uluman que nacuy rumac, xbij ri Jesús.
Si niya' ivánima riq'uin ri Dios, q'uiy ri nyixtiquer nibün
Y ri apóstoles xquibij c'a chin ri Ajaf Jesús: Tabana' c'a cheke que nkaya' ta más kánima riq'uin ri Dios.
Pero ri Ajaf Jesús xbij cheque: Si rix iyo'on ivánima riq'uin ri Dios, stape' (aunque) ta ba' oc cachi'el jun vit ija' richin ri mostaza, y nibij ta chin ri che' rubini'an sicómoro que tel-e chere' y tic'o chupan ri mar richin nyerutica-ri' chiri', ri che' re' nutakej vi itzij.
Ri c'uluman que nbün jun samajel
Y si c'o ta c'a jun chive rix ri c'o ta jun ri samajel vi riq'uin, y rutakon ta e pa k'ayis pan arado o yuk'uy quichin ovejas, ¿xe comi tok ntzolij-pe, ja comi ri' nbij chin: Catoc pa jay, catz'uye' chuvüch mesa y cava'? Man jun bey ri'. ¿Man nabij comi ta chin: Tabana' ruc'ojlen ri achique ninc'ux vocomi chi nkak'ij, y tachojmirsaj avi' rat chuka' richin quiri' nquinavilij-pe ri nquiva', y c'a tok nquicolaj na yin, c'ateri' cava' rat? ¿Y naya' comi juis ruk'ij ri samajel roma xbün ri xabij chin? Man jun. 10 Y cachi'el ri samajel ri', quiri' chuka' rix. Tok ibanun chic ri samaj ri nbij ri Dios chive, tibij: Roj roj samajela' ri man jun nkuc'atzin-vi. Roma xaxe ri bin cheke, xaxe ri' ri xkabün, quixbij, xbij ri Jesús cheque ri rachibila'.
Tok ri Jesús xeruc'achojrisaj ye diez achi'a' ri c'o ri yabil lepra chiquij
11 Y tok ri Jesús rachibilan ri rachibila' xutz'om chic e bey pa Jerusalén, xc'o c'a chiquicojol ri ruch'ulef Samaria y ri ruch'ulef Galilea. 12 Y tok xapon pa jun vit tinamit, yec'o c'a ye diez achi'a' ri c'o ri yabil ri rubini'an lepra chiquij. Ri achi'a' ri' xebe'el-pe, pero c'a nüj xepa'e-vi chin ri Jesús. 13 Y tok xech'o c'a, riq'uin cuchuk'a' xech'o-apu chin ri Jesús y xquibij: Ajaf, tajoyovaj kavüch roma ri kabanun, xquibij.
14 Y ri Jesús xerutz'et-vi c'a y xbij cheque: Quixbiyin c'a y te'ic'utu-ivi' chiquivüch ri sacerdotes, xbij-e ri Jesús cheque.
Y tok quitz'amon c'a e binen richin nyequic'utu-qui' chiquivüch ri sacerdotes, ri quiyabil xq'uis-e y xech'ajch'ojir c'a. 15 Y jun c'a cheque ri ye diez achi'a', tok xutz'et que xc'achojrisüs-vi riq'uin ri ruyabil, rija' xtzolij. Y juis c'a nuya' ruk'ij ri Dios, y riq'uin c'a ruchuk'a' nch'o tok nuya' ruk'ij ri Dios. 16 Y tok xapon riq'uin ri Jesús, xxuque' chuvüch y xulucuba-ka-ri', y juis c'a numatioxij chin ri Jesús. Ri achi re' aj-Samaria. 17 Y ri Jesús xbij: ¿Man ye diez tüj c'a ri xq'uis-e ri quiyabil y xech'ajch'ojir? ¿Y ri nueve chic? 18 ¿Man jun chic c'a ri xtzolij ta pe richin que nuya' ruk'ij ri Dios? ¿Xaxe comi ri man israelita tüj ri xtzolij-pe richin que nuya' ruk'ij ri Dios? xbij ri Jesús.
19 Y ri Jesús xbij chuka' chin ri achi aj-Samaria: Cacatüj y cabiyin c'a. Xac'achoj roma xaya' avánima viq'uin, xbij chin.
Ri utzilüj ru-gobierno ri Dios c'o chic
20 Y ri achi'a' fariseos xquic'utuj c'a chin ri Jesús que jampe' c'a nka-pe ri utzilüj gobierno richin ri Dios richin pa ruk'a' rija' nkuc'uje-vi. Y ri Jesús xbij c'a cheque: Man ninabex tüj jampe' nka-pe, roma ri ru-gobierno ri Dios man tz'etetül tüj. 21 Y man c'a jun nbin ta que jare' c'o chere', o jala' c'o chila', roma ri ru-gobierno ri Dios c'o chic iviq'uin, xbij ri Jesús.
22 Y rija' xch'o c'a cheque ri rachibila', y xbij: Nyeka-pe c'a ri k'ij tok rix nijo' que stape' (aunque) xaxe jun k'ij nquic'uje' ta chic iviq'uin, yin ri xinalüx chi'icojol. Pero man jani nquinitz'et tüj. 23 Y yec'o c'a ri nyebin chive: Jare' c'o chere'. Jala' c'o chila'. Pero rix man quixbe c'a quiq'uin, nixta que'itzeklebej c'a chuka'. 24 Roma tok napon ri k'ij que yin ri xinalüx chi'icojol nquipu'u chic jun bey, nquinka-pe cachi'el jun coyopa', ri nk'alajin jabel roma nusakrisaj ri caj. 25 Pero nabey nc'atzinej c'a que ninc'usaj na q'uiy pokonül, y nc'atzinej c'a chuka' que nquinetzelüs coma ri vinük richin ri tiempo re', ri rojc'o vocomi. 26 Y ri k'ij c'a tok nquipu'u, yin ri xinalüx chi'icojol, nbanatüj c'a chuka' cachi'el ri xc'ulachitüj chupan ri k'ij tok xc'ase' ri Noé. 27 Chupan c'a ri ru-tiempo ri Noé, ri vinük man jun chic c'a ri juis ta rakalen chiquivüch. Rije' xa ja ri quivay y quiya' ri nquinuc, chuka' ri c'ulubic, ri nyequiyala' chuka' quimi'al-quic'ajol richin nyec'ule'. Jari' ri nyequinucula' rije', tok xapon c'a ri k'ij richin que ri Noé y ri ye aj pa racho xe'oc chupan ri nimalüj barco, y xutz'om ri camic job. Y ri ch'aka chic vinük, conojel xecom. 28 Y quiri' c'a chuka' xc'ulachitüj pa ru-tiempo ri Lot. Ri vinük xa benük c'a cánima chirij ri quiva'in, riq'uin ri achique nyequikumula', riq'uin ri quilok'oj, ri quic'ayij, ri quiticoj y ri paban tak jay. 29 Y ri k'ij tok ri Lot y ri ye aj pa racho xquiya' can ri tinamit Sodoma, xka-ka c'a ri k'ak' y azufre pari' ri tinamit. Cachi'el c'a job xbün tok xka-pe chicaj, y conojel vinük ri yec'o chiri' xeruq'uis k'ak'. 30 Y ri k'ij c'a tok yin ri xinalüx chi'icojol yinc'ulun chic pe chere' chuvüch ri ruch'ulef, juis c'a ye q'uiy vinük ri xa riq'uin ronojel ri achique quichajilon benük-vi cánima. Y romari' nka-ka castigo pa quivi'. Nquic'ulachij c'a cachi'el ri xec'uje' pa tinamit Sodoma.
31 Ri xa nuxlan pari' ri racho tok napon ri k'ij ri', choj quiri' tanmüj-e. Man toc chic apu pa racho richin que c'o ri nyeruc'ama-pe. Y si c'o c'a chuka' jun ri nsamüj pa k'ayis chupan ri k'ij ri', man titzolij chic chi racho. 32 Roma xaxe c'a tika-pe chi'ic'u'x ri xuc'ulachij ri rixjayil ri Lot, tok xporox ri tinamit Sodoma roma ri Dios. 33 Ri juis c'a nupokonaj ri ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, man nril tüj ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nupokonaj tüj ri ruc'aslen richin ri chere', ri ruc'aslen man nq'uis tüj.
34 Y tok yin nquipu'u chic jun bey, si yec'o ye ca'i' nyevür chuvüch jun ch'at, jun rutaken y jun man rutaken tüj, xaxe c'a jun cheque rije' ri nuc'u'üx-e y ri jun chic ncanaj can. 35 Y si yec'o c'a ye ca'i' ixoki' ri junan nyeque'en, y xaxe jun ri rutaken, xa jun c'a ri nuc'u'üx-e y ri jun chic ncanaj can. 36 Y si yec'o ye ca'i' achi'a' ri junan chuka' yec'o pa samaj pa k'ayis, y xaxe jun ri rutaken, xaxe c'a jun chuka' ri nuc'u'üx-e y ri jun chic ncanaj can.
37 Y tok ri rachibila' cac'axan chic ka ri xbij ri Jesús, xquic'utuj chin: Ajaf, ¿ape' c'a nc'ulachitüj-vi ri quiri' ri'?
Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri ru-gobierno ri Dios nka-ka ape' c'o-vi ri mac. Nbanatüj c'a cachi'el nbanatüj quiq'uin ri c'uch. Roma ri ch'ipa' ri' nyeka-ka ape' c'o-vi jun camnük nch'ovir chic, xbij ri Jesús chin nuc'ut que ri ru-castigo ri Dios nka-ka ape' c'o-vi ri mac.