18
Ri ejemplo pari' jun malca'n-ixok y jun juez
Y ri Jesús xutzijoj c'a jun ejemplo cheque ri rachibila', richin que nuc'ut chiquivüch que nc'atzin-vi que chi jumul tiquibana' orar y man tiquimalij rubanic. Rija' xbij c'a cheque: Pa jun tinamit xc'uje' jun juez ri man nuxbij tüj ri' chuvüch ri Dios, y man jun chuka' cakalen ri vinük chuvüch. Y chupan c'a chuka' ri tinamit ri', c'o c'a jun malca'n-ixok. Y ri malca'n-ixok ri' ntel-ntoc c'a riq'uin ri jun juez ri', richin nuc'utuj favor chin que tuto' richin que nch'acon chirij ri banayun ch'a'oj chin. Y q'uiy c'a k'ij ri xc'o, y ri juez man nrajo' tüj nuto' ri ixok malca'n. Pero jun k'ij ri juez re' xunuc c'a ka pa ránima: Stape' (Aunque) man yin ninimaj tüj richin ri Dios, nixta jun chuka' cakalen ri vinük chinuvüch, pero roma c'a ri ixok re' ntel-ntoc viq'uin, tinto' na c'a. Roma si man ninto' tüj, nc'o nuc'u'x pa ruk'a'. Quiri' nbij ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús.
Y c'ateri' ri Ajaf Jesús xbij: Yin vetaman que rix xivac'axaj ri jabel tak tzij ri xerubij ri juez, y rija' xa man choj tüj. Ya voro chi comi ri Dios que man ta nyeruto' ri vinük ri ye rucha'on chic rija' y chi pak'ij chi chak'a' nquibün orar. ¿Ri Dios man chanin tüj comi nyeruto-pe ri vinük ri ye rucha'on chic? Yin ninbij c'a chive que chanin nyeruto-pe. Y tok yin ri xinalüx chi'icojol nquipu'u chic jun bey chere' chuvüch ri ruch'ulef, ¿c'a yec'o comi vinük ri quiyo'on cánima riq'uin ri Dios? xbij ri Jesús.
Ejemplo pari' jun fariseo y jun moloy-alcaval
Y ri Jesús xuya' chic c'a jun ejemplo chiquivüch ri vinük, roma yec'o cheque rije' ri nquinuc que juis ye choj, y nyequetzelaj ri ch'aka chic vinük. Romari' ri Jesús xbij: 10 Yec'o c'a ye ca'i' achi'a' ri xebe pa racho ri Dios chi oración. Ri jun achi, jun cheque ri fariseos, y ri jun chic jun moloy-alcaval. 11 Ri achi fariseo pa'ül, ruyon nbün orar, y nbij c'a chupan ri ru-oración: Dios, matiox ninya' chave roma yin man yin junan tüj quiq'uin ri ch'aka chic. Roma ri ch'aka chic vinük ye elek'oma', ye canoy quichin ch'aka chic ixoki', y man ye choj tüj chupan ri quic'aslen. Nixta man yin junan tüj c'a chuka' riq'uin la jun achi moloy-alcaval la'. 12 Roma yin ca'i' k'ij pa jun semana ri man nquiva' tüj, richin ninbün orar. Y ronojel ri ninch'üc, diez ninbün chin, y jun chin ri' ninya' chave rat, xbij ri fariseo pa ru-oración. 13 Y ja ri moloy-alcaval c'a nüj xc'uje-vi can richin nbün orar. Pa'ül c'a nbün orar, pero jun lucul-vi chiri', roma chuvüch rija' man c'uluman tüj nuyüc ri runak'-ruvüch chicaj y rija' nt'inita' c'a ruc'u'x riq'uin ri ruk'a', y nbij c'a chin ri Dios: Tajoyovaj nuvüch, roma yin yin jun aj-mac chavüch. 14 Ketzij ninbij chive, xbij ri Jesús, que ri achi moloy-alcaval xtzolij-e, y man jun rumac xutz'et ri Dios. Jac'a ri achi fariseo man quiri' tüj xutz'et ri Dios. Roma achique na c'a ri nunimirsaj-ri', nban c'a chin que nkasüs ruk'ij. Jac'a ri ruch'utinirsan-ri', nimirsüs ruk'ij, xbij ri Jesús.
Ri Jesús nyerujo' chuka' ri ac'uala'
15 Y ri vinük nyequic'amala-pe c'a ri ac'uala' riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta ri ruk'a' pa quivi'. Y ri rachibila' ri Jesús xquitz'et, y xquibij cheque ri vinük que man tiquibün quiri'. 16 Pero ri Jesús xeroyoj ri rachibila', y xbij cheque: Tiya' k'ij richin que ri ac'uala' nyepu'u viq'uin yin, y man que'ik'üt. Roma ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri ye cachi'el ri ac'uala'. 17 Y ketzij c'a ninbij chive, que ri xa man nquibün tüj cachi'el ri ac'uala' richin que nquijüch-qui' pa ruk'a' ri Dios, man nye'oc tüj c'a pa ruk'a' ri Dios, xbij.
Ri achi beyon ri xch'o riq'uin ri Jesús
18 Y c'o c'a jun achi ri nim ruk'ij, xuc'utuj chin ri Jesús: Rat utzilüj Maestro, ¿achique c'a c'uluman que ninbün yin richin que ninvichinaj ri c'aslen ri man nq'uis tüj? xbij.
19 Y ri Jesús xbij chin: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinük ri utz, xaxe ri Dios ri utz. 20 Y yin ninbij que rat jabel avetaman ri diez mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, que rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj chic jun ixok. Man cacamsan. Man catelek'. Man tatz'uc tzij chirij jun chic vinük. Taya' quik'ij ri ate-atata', xbij.
21 Y ri achi xbij chin ri Jesús: Yin c'a co'ol tok nubanun-pe ronojel ri'.
22 Tok ri Jesús xrac'axaj quiri', xbij: C'a c'o jun ri man abanun tüj. Man atalun tüj ri abeyomal chiquivüch ri vinük ri manak quichajin. Tac'ayij c'a ronojel ri achajin y ri rajil tataluj chiquivüch ri vinük ri manak quichajin, richin quiri' nc'uje' abeyomal chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzeklebej, xbij ri Jesús.
23 Y tok ri achi xrac'axaj ri xbij ri Jesús, juis xbison pa ránima, roma juis ri beyomül ruchajin y man nrajo' tüj ntel pa ruk'a'. 24 Y tok ri Jesús xutz'et que xa xpu'u juis bis pa ránima ri achi, xbij: Ri c'o quibeyomal, juis c'ayuf richin que nye'oc pa ruk'a' ri Dios. 25 Xa más man c'ayuf tüj que nc'o ri jun chico rubini'an camello chupan ri jul c'o chirachük ri jun bak, que jun beyon ntoc ta pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xbij ri Jesús, xquibila' c'a: Si cachi'el ri nbij, quiri', man jun ncolotüj, xquibij.
27 Y ri Jesús xbij cheque: Ri vinük man nyetiquer tüj nquicol-qui'. Jac'a ri Dios ronojel ntiquer nbün, xbij cheque.
28 Jari' tok xpu'u ri Pedro xbij: Rat avetaman que roj kayo'on can ri kachajin, richin rat katzekleben.
29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij ninbij chive, que achique na vinük nc'atzinej ri nuc'ul, si ruyo'on can racho, rute-rutata', runimal o ruchak', rixjayil o ralc'ual, richin nbün rusamaj ri Dios y nyeruto' ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios. 30 Q'uiy c'a ri nuc'ul chupan ri tiempo ri katz'amon-apu. Y chupan apu ri jun chic tiempo chikavüch apu, nuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man nq'uis tüj.
Ri Jesús nuc'uxla'aj chic jun bey ri rucamic
31 Y ri Jesús xaxe c'a quiq'uin ri ye doce rachibil xeroyoj richin xch'o cheque, y xbij: Rix ivetaman que pa tinamit Jerusalén katz'amon-e bey. Y chiri', q'uiy ri nban chuve yin ri xinalüx chi'icojol. Ronojel vi c'a ri tz'iban can pa nuvi' nbanatüj, cachi'el ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. 32 Nquijach c'a pa quik'a' vinük ri xa man ye israelitas tüj. Y ri vinük ri' nyetze'en chuvij, nquibila' pokon tak tzij chuve y yinquichubaj. 33 Yinquich'ey, y c'ateri' yinquicamsaj. Pero pa rox k'ij nquic'astüj c'a pe, xbij ri Jesús.
34 Pero ri achibila' man xk'ax ta cheque ri xbij ri Jesús. Ri tzij ri' xa evan c'a chiquivüch, roma c'a ri' xaxe choj xcac'axaj y man quetaman tüj achique ntel chi tzij.
Ri Jesús nuc'achojrisaj jun achi moy chiri' pa tinamit Jericó
35 Tok ri Jesús nakaj chic ntoc apu pa tinamit rubini'an Jericó, chiri' chuchi-bey tz'uyul c'a jun achi. Y ri achi ri' xa moy, y nuc'utula' limosna cheque ri vinük ri nyetobos chiri'. 36 Y tok ri moy ri' xrac'axaj que sibilüj vinük ri nyec'o-e, xuc'utuj c'a que achique xc'ulachitüj. 37 Y xquibij chin que ja ri Jesús aj-Nazaret ri nc'o-e chiri'. 38 Y ri achi moy riq'uin ruchuk'a' xch'o, y xbij c'a: Tajoyovaj nuvüch rat Jesús, ri rat ruxquin-rumam can ri rey David, xbij.
39 Y ri vinük c'a ri ye nabey e chuvüch ri Jesús, xquibila' chin ri achi que man tich'o chic. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o, y xbij: Rat ri ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvüch roma ri nubanun, xbij.
40 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri rutzij. Romari' xpa'e-ka y xbij que tiquic'ama-pe. Y tok c'amon chic pe c'a ri achi riq'uin, xuc'utuj c'a chin: 41 ¿Achique c'a ri najo'?
Y ri achi moy xbij: Ajaf, yin ninjo' nquitzu'un, xbij.
42 Y ri Jesús xbij chin: Catzu'un c'a. Roma ri xaya' avánima viq'uin, xac'achoj.
43 Y ri achi moy jari' tok xtzu'un y xtzeke-e chirij ri Jesús. Ri achi re' chuka' nuya' ruk'ij ri Dios. Y conojel ri vinük ri xetz'eton que ri moy xtzu'un, xquiya' c'a chuka' ruk'ij ri Dios.