23
Tok ri Jesús xucu'üx chuvüch ri Pilato
Y c'ateri' c'a, conojel ri yec'o chiri' xecatüj c'a e, y xquic'uaj-e ri Jesús richin nyequijacha' pa ruk'a' ri gobernador Pilato. Y chiri' chuvüch ri gobernador, nquisujula' c'a apu y nquibij: Roj ketaman que ri Jesús q'uiy rumac. Rija' nuya' quina'oj ri vinük. Rija' nubila' chuka' cheque ri vinük que man tiquitoj ri alcaval chin ri rey César. Y chuka' nubila' que ja rija' ri Cristo, y re' nuk'alajrisaj c'a que ja rija' ri Rey, xquibij.
Y ri Pilato xuc'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Ja rat ri qui-Rey ri israelitas? xbij chin.
Y ri Jesús xbij chin: Ja', quiri'. Cachi'el ri xabij, xbij rija'.
Y c'ateri' ri Pilato xbij cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y cheque ri ch'aka chic vinük chuka': Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij ri jun achi re', xbij.
Pero rije' man nyetane' ta ka. Xa nquitij c'a quik'ij que nquibila-apu: Xa nuya' quina'oj ri vinük pa ronojel tinamit richin ri ruch'ulef Judea. Chila' c'a pa ruch'ulef Galilea rutz'amon-pe rubanic. Y quiri' nbanala' ri petenük, y tok xkana' ja xka-pe chuka' chere' pa tinamit Jerusalén, xquibij-apu.
Tok ri Jesús xuc'u'üx-apu chuvüch ri Herodes
Y tok ri Pilato xrac'axaj ri quiri' xquibij-ka, xuc'utuj c'a que si aj-Galilea ri Jesús. Tok xbix c'a chin que ketzij, rija' xutük c'a e ri Jesús chin ri Herodes, ri jun rey ri xbün mandar richin ri ruch'ulef Galilea. Y man c'ayuf tüj xbün roma ri Herodes c'o c'a chiri' pa tinamit Jerusalén ri k'ij ri'. Y tok ri Herodes xutz'et ri Jesús, juis xquicot ránima, roma c'o yan chic k'ij rurayin que rutz'eton ta ruvüch. Y q'uiy c'a ri rac'axan pari'. Romari' royoben c'a que xtutz'et jun bey tok nbün jun milagro. Y ri Herodes q'uiy c'a ri xeruc'utula' chin ri Jesús, pero ri Jesús man jun tzij xbij chin. 10 Y yec'o c'a apu chuka' ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, richin nquisujula' apu tzij chirij ri Jesús. Rije' nquitij c'a quik'ij richin nyesujun-apu. 11 Y ri Herodes y ri ye ru-soldados man jun ruk'ij xquibün chin ri Jesús y xquitze'ej. Xquiya' c'a jun tziük chirij, cachi'el ri nyequicusala' ri reyes. Roma chiquivüch rije' xa man jun ruk'ij ri Jesús. Y c'ateri' c'a ri Herodes xutzolij chic e chin ri Pilato. 12 Ri Herodes y ri Pilato c'o oyoval chiquicojol. Jac'a ri k'ij ri' xa junan quivüch xbün ka.
Ri Pilato xujüch c'a e ri Jesús richin que ticamsüs chuvüch cruz
13 Y c'ateri' ri Pilato xeroyoj ri ye más nimalüj tak sacerdotes y ri ye cachibil, pa comon nquibün mandar. Y chuka' xeroyoj ri vinük. 14 Y c'ateri' xbij cheque: Rix xiya-pe ri Jesús pa nuk'a', y nyixsujun-pe que nuyala' quina'oj ri vinük. Pero chivüch c'a rix xinc'utuj-vi chin, y yin nintz'et que man ye rubanalun tüj ri ch'a'oj ri nibij rix richin nyixsujun-pe. 15 Y chuka' ri Herodes man jun xril chirij, tok xixintük-e riq'uin, y romari' xutzolij chic pe pa nuk'a' yin. Xaxe riq'uin ri' nketamaj que man jun ch'a'oj rubanun richin quiri' nka-ka ta ri camic pari'. 16 Nintük c'a chin nch'ay, y c'ateri' nincol-e, xbij ri Pilato.
17 Y ri Pilato nc'atzinej c'a que nucol-e jun preso, roma quiri' nban ronojel juna' pa ru-tiempo ri pascua, ri jun quinimak'ij ri israelitas. 18 Romari' conojel junan xech'o-apu riq'uin cuchuk'a', y xquibij: ¡Ja ri Barrabás tacolo-e, y ri Jesús ticamsüs! xquibij.
19 Y ri Barrabás c'o c'a pa cárcel roma xcatüj chirij ri gobierno chiri' pa tinamit, y rubanun chuka' camic. 20 Y ri Pilato, roma c'a nrajo-vi nucol-e ri Jesús, xch'o c'a jun bey chic cheque ri vinük. 21 Pero ri vinük xech'o-apu riq'uin cuchuk'a', y xquibij: ¡Ticamsüs chuvüch cruz! ¡Ticamsüs chuvüch cruz!
22 Y pa rox mul ri Pilato xbij c'a cheque: ¿Achique c'a mac rubanun chivüch ri jun achi re'? Yin man jun ch'a'oj ninvil chirij, richin que nka-ka ta ri camic pari'. Nintük c'a richin nch'ay, y c'ateri' nincol-e, xbij.
23 Pero ri vinük y ri más nimalüj tak sacerdotes, riq'uin c'a cuchuk'a' nquic'utuj-apu que ticamsüs ri Jesús chuvüch cruz. Nk'alajin c'a que ja ri tzij ri xquibila-apu rije' jari' ri nch'acon. 24 Y jari' tok ri Pilato xbij que tiban c'a cachi'el ri nquic'utuj-apu rije'. 25 Y xucol c'a e ri achi ri xquic'utuj-apu chin que tucolo-e. Y ri achi ri' xa c'o c'a pa cárcel roma xcatüj chirij ri gobierno y xbün chuka' camic. Ja ri Jesús xa xujüch-e richin que ticamsüs chuvüch cruz, roma jari' ri xcajo' ri vinük chirij.
Tok ri Jesús xbajix chuvüch cruz
26 Y tok ri soldados quic'uan c'a e ri Jesús richin nyequibajij chuvüch ri cruz, xquic'ul c'a jun achi petenük pa k'ayis, jun achi aj-Cirene y rubini'an Simón. Y ri soldados chirij c'a rija' xquiya-vi-e ri ru-cruz ri Jesús. Ja rija' xuc'uan-e ri cruz, y chirij ri Jesús benük-vi.
27 Y juis c'a vinük ri ye benük chirij. Y juis c'a chuka' ixoki' ri nye'ok'en ruvüch ri Jesús, y juis nquibisoj. 28 Y ri Jesús xerutz'et c'a, y xbij cheque: Ixoki' aj-Jerusalén, man quinivok'ej yin. Xa tivok'ej-ivi' rix, y tivok'ej chuka' quivüch ri ac'uala' yec'o iviq'uin. 29 Roma yec'o c'a k'ij nyeka-pe tok c'ayuf ri nbanatüj. Y romari' nbitüj que juis quicot ri ixok ri man nalan tüj, ni man jun bey xuya' ta jun ac'ual, y man xuya' tüj chuka' rutz'un. 30 Roma jari' tok nbanatüj que ri vinük nyech'o cheque ri nimak' tak juyu' y nquibila': Quixtzak-pe chikij. Chuka' nyech'o cheque ri cocoj tak juyu' y nquibila' c'a: Kojivevaj, nquibij. 31 Roma si chuve yin ri cachi'el jun che' rüx nban que nc'atzinej que ninc'usaj pokonül, ¿achique ta comi ri man nban cheque ri xa ye cachi'el chaki'j tak che'? xbij ri Jesús.
32 Y yec'o c'a chuka' ye ca'i' elek'oma' ri ye uc'uan-e richin nyecamsüs junan riq'uin ri Jesús. 33 Y tok xe'apon c'a chupan ri jun lugar rubini'an Calavera, xquibajij c'a ri Jesús chuvüch ri ru-cruz, y quiri' chuka' ri ye ca'i' elek'oma'. Jun xpabüx pa rajquik'a' (ru-derecha), y ri jun chic pa ruxocon (ru-izquierda). 34 Y ri Jesús xbij c'a: Nata' Dios, tacuyu' quimac, roma man quetaman tüj achique ri nyetajin chubanic, xbij ri Jesús.
Y ri soldados xquiya' pan atz'anin ri rutziek ri Jesús, richin xquitz'et achique chi tziük ri nquic'uala-e chiquijujunal. 35 Y juis c'a vinük nquitz'eta-apu ri Jesús y quiri' chuka' ri ch'aka ri nquibün mandar chiquicojol ri israelitas. Y conojel c'a ri vinük re' nquitze'ej-apu, y nquibila': Rija' ye q'uiy xerucol. Vocomi tucolo' c'a ri' rija', si ketzij que ja rija' ri Cristo ri cha'on roma ri Dios, nquibij.
36 Y quiri' chuka' nquibün ri soldados. Nyetze'en-apu chirij ri Jesús. Nyejel-apu riq'uin y nquisujla' jun ch'amilüj ruya'al-uva chin. 37 Y nquibila' c'a chin chuka': Si ja rat ri qui-Rey ri israelitas, tacolo' c'a avi' ayon, nquibij chin.
38 Y pari' e ri cruz c'o c'a tzij tz'iban chuvüch jun tz'alün. Ri tzij c'a ri' tz'iban-e pan oxi' ch'abül. Tz'iban pa quich'abül ri aj-Grecia, pa quich'abül ri aj-Roma y pa quich'abül ri israelitas. Y ri tzij ri' nbij c'a: Jare' ri qui-Rey ri israelitas.
39 Y jun c'a cheque ri ye ca'i' elek'oma' ri yec'o chuka' chuvüch qui-cruz, itzel xch'o-apu chin ri Jesús, roma xbij: Rat ri nabij que ja rat ri Cristo, tacolo' c'a avi' rat, y kojacolo' roj chuka', xbij.
40 Jac'a ri jun chic elek'on xuch'olij, y xbij-apu chin ri jun: ¿Man naxbij tüj avi' rat chuvüch ri Dios chupan ri k'oxomül ri nkuc'o-vi riq'uin? 41 Roj utz vi rubanic cheke, roma nkutajin chutojic ri itzel ye kabanalun. Jac'a rija' man jun achique tüj mac rubanun.
42 Y ri elek'on ri' xbij c'a apu chin ri Jesús: Quinac'uxla'aj c'a pan avánima, tok ncapu'u y ja rat chic ri Jun ri nabün mandar, xbij.
43 Y ri Jesús xbij c'a chin: Ketzij c'a ninbij chave, que ja ri vocomi ncabec'uje' viq'uin pa lugar richin quicot, xbij ri Jesús chin.
Ri rucamic ri Jesús
44 Y pa nic'aj-k'ij la'ük ri' tok ri ruch'ulef xk'ekumür. Y ri k'eku'n ri' xq'uis-e ri las tres ri xkak'ij. 45 Ri k'ij xa xk'ekumür-ka, y jari' tok ri c'ul ri tason rupan ri racho ri Dios xk'ach'itüj pa nic'aj y xel ca'i'. 46 Jari' tok ri Jesús riq'uin c'a ruchuk'a' xbij: Nata' Dios, pan ak'a' c'a ninjüch-vi ri vánima, xbij. Y xe c'a xbij quere', jari' tok xcom-ka.
47 Tok ri Capitán quichin ri soldados xutz'et ri xbanatüj, xuya' c'a ruk'ij ri Dios, y xbij c'a: Ketzij na vi que ri jun achi re' man jun na vi rumac, xbij.
48 Y ye juis ri vinük ri yec'o-apu y xquitz'et ri xbanatüj, nquit'init'a' c'a quic'u'x xetzolij roma ri k'oxon c'o pa cánima. 49 Y ri ye etamayon ruvüch ri Jesús, y ri ixoki' ri c'a pa Galilea ye tzekel-pe chirij, c'a nüj c'a yec'o-vi-e nquitz'et-apu ri xbanatüj.
Tok xmuk ri Jesús
50 Y c'o c'a jun achi rubini'an José, y aj pa tinamit Arimatea pa ruch'ulef Judea ncanaj-vi can. Ri jun utzilüj y chojmilüj achi c'a re' cachibil ri achi'a' ri nquibün mandar chiquicojol ri israelitas. 51 Y ri José chuka' royoben tok ri Dios ntoc ri Jun ri nbün mandar y romari' tok rija' man xka' tüj chuvüch ri xquibij ri rachibil que nbanatüj chin ri Jesús. 52 Y rija' xbe c'a riq'uin ri gobernador Pilato chuc'utuxic ruch'acul ri Jesús, richin numuk. 53 Y tok rukasan chic c'a pe ri ruch'acul ri Jesús chuvüch ri cruz, rija' xupis pa jun c'ul. Y c'ateri' xberumuku' can pa jun jul richin camnük, c'oton chuvüch jun juyu' ri xa abüj vi. Y man jun c'a ucusayon ri jul ri'. 54 Pero ri k'ij ri', ri vinük nquichojmirsala' chic c'a qui', roma ri k'ij ri richin uxlanen ntz'ucutüj yan. Y ja tok nc'o-ka ri k'ij, jari' tok ntz'ucutüj.
55 Y ri ixoki' ri c'a pa Galilea ye tzekel-pe chirij ri Jesús, xebe c'a tok xbemuk can. Y romari' tok jabel quetaman ri lugar ape' xmuktüj can, y chuka' xquitz'et jabel achique rubanic xban can chin ri ruch'acul. 56 Y tok xetzolij pa tak cacho ri ixoki' ri', xquibanala' quic'ojlen jubulüj tak ak'on richin jari' nyequiya' can chirij ri Jesús. Y xe'uxlan c'a chupan ri jun k'ij richin uxlanen ri', cachi'el nbij chupan ri ley richin ri Moisés.