5
Q'uiy cür xetz'amatüj roma jun milagro
Y jun k'ij, tok ri Jesús c'o chiri' chuchi' ri lago rubini'an Genesaret, juis c'a vinük xe'apon riq'uin, roma ncajo' ncac'axaj ri rutzij ri Dios. Y ri vinük re' juis vi ye q'uiy, romari' nquipitz' ri Jesús. Pero rija' chanin xutz'et-apu ca'i' canoas yec'o can chuchi' ri ya', y man jun c'o chiquipan. Roma ri cajaf ri canoas re' ye tz'amoy tak cür, y ri hora ri' xa quitz'amon ruch'ajic ri quiya'l tz'ambül-cür. Y jun c'a cheque ri canoas re' richin ri Simón. Y chupan ri ru-canoa ri Simón, xoc-vi-e ri Jesús. Y rija' xbij c'a chin ri Simón que que'oc-apu ba' pari' ri ya'. Y rija' xtz'uye-ka chiri' pa canoa, y xutz'om-pe xutijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük. Tok ri Jesús xtane' richin nch'o quiq'uin ri vinük re', rija' xbij chin ri Simón: Jo-apu ape' nim rupan ri ya', y que'iya-ka ri iya'l tz'ambül-cür.
Pero jari' tok ri Simón xbij chin ri Jesús: Maestro, xbij chin. Roj junak'a' xojc'ase' richin xekacanoj cür, y xa man jun xkatz'om. Pero roma c'a ja rat ncabin que tikaya-ka ri ya'l tz'ambül-cür pa ya', nkaya-ka.
Y tok xquiya-ka ri quiya'l tz'ambül-cür, yec'o na vi. Juis c'a cür xe'oc chupan ri ya'l, y romari' ri ya'l xutz'om ruk'ach'ixic roma ri calal ri cür. Romari' ri achi'a' tz'amoy tak cür re' xquibün-apu retal cheque ri ch'aka chic cachibil ri yec'o pa jun chic canoa, richin quepu'u chiquito'ic. Y ri cachibil xepu'u na vi chiquito'ic. Y ri ca'i' canoas xequinojsaj chi cür. Romari' ri ca'i' canoas re' jubama nyebe-ka chuxe' ri ya'. Y tok ri Simón ri nbix chuka' Pedro chin, xutz'et que jun milagro ri xbanatüj quiq'uin ri cür, rija' xbexuque' chuvüch ri Jesús, y xbij chin: Ajaf, yin xa yin jun achi aj-mac, man c'uluman tüj c'a que ncac'uje-apu viq'uin, rat ri juis ak'ij.
Quere' xbij ri Simón roma rija' man jun bey rutz'eton que quere' ta nbanatüj. Y quiri' chuka' conojel ri ye benük chirij. Rije' xe' xquica'yej c'a tok xquitz'et que juis cür xequitz'om ri k'ij ri'. 10 Y chuka' ri Jacobo y ri Juan, ri ye rachibil ri Simón, ri ye ruc'ajol ri jun achi rubini'an Zebedeo, xe' xquica'yej tok xquitz'et ri xbanatüj. Romari' ri Jesús xbij chin ri Simón: Man tisatz ac'u'x c'a roma ri xatz'et. Ri rubanun-pe rat jun achi tz'amoy-cür, pero ri nbe-apu chikavüch, navetamaj chuka' ncatoc tz'amoy tak vinük, richin quiri' yinquitzeklebej.
11 Y ri achi'a' tz'amoy tak cür re' xequic'ün-pe ri qui-canoas c'a chuchi' ri ya'. Ri achi'a' re' xquiya' can ri quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús.
Ri Jesús nrelesaj-e ri yabil rubini'an lepra chirij jun achi
12 Y tok ri Jesús xapon c'a pa jun tinamit, xapon c'a jun achi riq'uin, jun achi yava' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra. Ri achi re', xe xutz'et ri Jesús, xbexuque' chuvüch y xulucuba-ka ri rujolon chuvüch. Y xbij chin ri Jesús: Ajaf, yin vetaman que ncatiquer nquinac'achojrisaj riq'uin ri nuyabil, pero man vetaman tüj achique nanuc pa nuvi', xbij.
13 Y ri Jesús jari' xutz'om-apu ri achi yava' riq'uin ri lepra y xbij chin: Ninjo' que ncac'achoj. Tiq'uis c'a e ri yabil re' chavij, xbij chin. Y xe xbij quiri' ri Jesús, jari' xq'uis-e ri lepra chirij ri achi.
14 Ri Jesús xuchilabej c'a e chin ri achi ri' que man tutzijoj cheque ri vinük ri xbanatüj riq'uin. Y xbij-e chin chuka': Vocomi xa choj cabiyin pa racho ri Dios, richin quiri' te'ac'utu-avi' chuvüch ri sacerdote. Y taya' c'a ri nbij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés. Chupan ri vuj ri' nbij ri nc'atzin que naya' rat, richin nak'alajrisaj chiquivüch ri vinük que rat ch'ajch'oj chic, xbij-e chin.
15 Pero ri Jesús más c'a xbiyin rutzijol, y juis c'a vinük nquimol-qui' riq'uin. Yec'o c'a vinük ri nyepu'u riq'uin, ncajo' ncac'axaj ri rutzij ri Dios. Y yec'o c'a ch'aka chic ncajo' que nyec'achojrisüs-e roma rija'. 16 Y rija' ja pa tz'iran ruch'ulef nbe-vi, richin que nbün orar.
Ri Jesús nuc'achojrisaj jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul
17 Y jun k'ij c'a, yec'o c'a achi'a' fariseos y yec'o chuka' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri xbequic'ulu-qui' ri ape' c'o-vi ri Jesús. Yec'o c'a cheque rije' ri ye petenük c'a cala' pa tak tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Galilea. Yec'o ye petenük pa tinamit Jerusalén y pa ch'aka chic tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Judea. Ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri fariseos ri' ye tz'uyul-apu chiquicojol ri vinük ri nye'ac'axan ri rutzij ri Dios ri nuc'ut ri Jesús chiquivüch. Y ri Jesús c'o ruchuk'a' ri Ajaf Dios riq'uin, richin nyeruc'achojrisaj ri yava'i'. 18 Y c'o c'a jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul ruc'uan-apu chuvüch ruvarabül coma achi'a'. Y rije' xcajo' c'a xe'oc-apu pa jay c'a riq'uin ri Jesús, richin nquiya-apu ri quiyava' chuvüch. 19 Pero ri achi'a' ri' man xetiquer tüj xe'oc-apu chupan ri jay, roma juis ye q'uiy vinük quimolon-qui' chiri'. Romari' rije' xquinuc que xejote' pari' ri jay, y xquisol ri ruvi'. Y c'ateri' xquikasaj-ka ri varabül ri ape' li'an-vi-e ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul. Ri yava' ri' c'a chuvüch ri Jesús xbec'uje-vi-ka, chiri' chiquicojol ri vinük. 20 Y tok ri Jesús xutz'et que ri achi'a' ri ye uc'uayon-apu ri achi yava', quiyo'on cánima riq'uin rija', xbij chin ri achi yava': Ri amac xecuyutüj.
21 Xe xcac'axaj ri tzij ri' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos, ri achi'a' ri' jari' xquitz'om nquinuc-ka: ¿Achique c'a achi re'? ¿Y achique roma tok nbün que ja rija' ri Dios? ¿Roma achique ta c'a vinük ncuyun mac? Man jun. Xaxe ri Dios ri ncuyun mac, nquibij c'a pa tak cánima.
22 Pero ri Jesús jabel retaman ri nquinuc ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, y retaman chuka' ri nquinuc ri achi'a' fariseos. Romari' rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma tok rix ninuc quere'? 23 Roma si yin nquitiquer ninbün chin ri jun achi re' ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, richin nbiyin-e y nbe, ¿nquitiquer ta comi ninbij chuka' chin que nincuy rumac? ¿Achique nibij rix? 24 Vocomi c'a, richin que rix nivetamaj que yin ri xinalüx chi'icojol c'o vuchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac, titz'eta' c'a, xbij rija'.
Y jari' tok ri Jesús xbij chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: Ninbij c'a chave: Cacatüj, tac'uaj-e la avarabül y cabiyin chi'avacho, xbij ri Jesús.
25 Y ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, jari' xpa'e-e. Chiquivüch conojel vinük ri quimolon-qui' chiri' xpa'e-e rija'. Y xuc'ol-e ri ruvarabül ri ape' cotz'oban-vi-pe, y xbe. Y rija' juis c'a nuya' ruk'ij ri Dios ri xtzolij-e chiracho. 26 Y conojel ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xsatz quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton tüj que quiri' nbanatüj. Ri vinük re' c'a juis xquiya' ruk'ij ri Dios, y quixbin-qui' nquibij: Chupan ri jun k'ij re' xekatz'et milagros ri man jun bey ye tz'eton.
Ri Jesús y ri Leví
27 Ri Jesús xel c'a pe chiri', y xutz'et c'a jun achi moloy-alcaval. Ri achi re' rubini'an Leví, y tz'uyul pa jun ch'acüt, nuc'ul can ri alcaval ri ntojox can. Y ri Jesús xbij chin: Quinatzekelebej.
28 Y jari' tok rija' xbecatüj-pe ri ape' tz'uyul-vi, xuya' can ronojel ri c'o chiri', y xutzeklebej ri Jesús.
29 Y c'ate ba' ri', ri achi rubini'an Leví xbün c'a jun nima-va'in pa racho, jun nima-va'in ri richin vi ri Jesús, pero chuka' xeroyoj ri moloy tak alcaval y chuka' ch'aka chic vinük. Y conojel c'a ri' junan ye tz'uyul chuvüch mesa riq'uin ri Jesús y ri rachibila'. 30 Y yec'o c'a etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y yec'o chuka' achi'a' fariseos ri yec'o-apu chiri'. Y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri fariseos ri', q'uiy c'a tzij nyequibila-apu chiquij ri rachibila' ri Jesús. Nyequibila' c'a apu cheque: ¿Achique roma tok rix nyixva' y nitij ya' quiq'uin ri moloy tak alcaval y ri ch'aka chic vinük ri xa ye aj-maqui'? nquibij.
31 Pero ri Jesús xbij cheque ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: Jun ak'omanel man ja tüj ri ye utz ri nyerak'omaj. Rija' nyerak'omaj ri c'o quiyabil. 32 Y romari' yin man xinpu'u tüj chin nyencanoj vinük ri choj quic'aslen. Yin xinpu'u chin nyencanoj ri aj-maqui', ri nc'atzin que ntzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xbij ri Jesús.
Ri Jesús yec'o cosas ri xbün ri man junan tüj riq'uin ri xquibün ri vinük banun can
33 Y ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Achique roma tok ri rachibila' ri Juan quicha'on k'ij richin man nyeva' tüj, richin nyequibanala' oraciones chin ri Dios? Y quiri' chuka' nquibün ri cachibila' ri achi'a' fariseos, pero ri avachibila' rat man quiri' tüj nquibün, xa nyeva', xquibij chin.
34 Y ri Jesús xbij cheque: ¿Achique nibij rix? ¿C'uluman comi que rix nibün que man nyeva' tüj ri ye oyon pa jun c'ulubic, tok xa c'a c'o na ri ala' c'ulubel quiq'uin? Man c'uluman tüj. 35 Pero napon ri k'ij tok ri ala' re' ntelesüs-e chiquicojol, y jari' tok nquibün que man nyeva' tüj richin nquibün orar.
36 Chuka' ri Jesús xucusaj ri jun ejemplo re' chiquivüch: Man jun vinük nrelesan jun c'ojobül chin jun tziük c'ac'a', y c'ateri' nucusaj ta richin nuc'ojoj jun tziük ri xa tziek' chic. Roma si c'o jun ri nbanun quiri', c'ayuf. Roma nukupij-ka ri tziük c'ac'a' richin nrelesaj jun c'ojobül, y ri c'ojobül re' xa man nuc'ün tüj ri jun rutziek ri xa tziek' chic. 37 Y quiri' chuka' man jun nyo'on c'ac'a' vino chupan jun tz'un c'ojlibül ri xa tziek' chic. Roma si quiri' nban, y ri tz'un xa man nyukuk tüj chic, ri tz'un nbojbo' y ntix-e ri vino chupan. Y ri tz'un chuka' man jun chic nc'atzin-vi. 38 Pero chupan jun c'ac'a' c'ojlibül, utz nyaque' c'ac'a' vino, roma c'a nyukuk na jabel y man nbojbo' tüj. Ri vino nyaque' c'a jabel chupan. 39 Y man jun ri rukumun vino ri c'o yan chic juna' yacül, y c'ateri' nrajo' ri c'ac'a' vino. Man quiri' tüj. Roma xa nbij: Ri vino ri c'o yan chic tiempo yacül jari' ri más utz, nbij.