11
Re Dios niqui'cot ránma quiq'uin re vinak re niquiban confiar-qui' riq'uin
Vo xa can kabanon confiar-ki' riq'uin re Dios, can kataman che xtakac'ul re kayaben y can nuban chaka che nakanimaj q'uiy cosas re man nakatz'at-ta. Quire' xquiban je q'uiy chique re kavinak xe'c'ue' ajuer can. Reje' can xquiban-a confiar-qui' riq'uin re Dios, y re Dios camas xka chach roma quire' xquiban.
Y yoj chuka' kabanon confiar-ki' riq'uin re Dios, mare' nak'ax pa kave' che ja re Dios re xbano re ruch'ulef y ronojel re ye'katz'at. Y tak xuban ronojel re', man xuban-ta riq'uin jun cosa re natz'at. Reja' xaxe xubij che que'c'ue' y can jare' tak xe'c'ue'.
Re Abel can xuban confiar-ri' riq'uin re Dios, y re xusuj cha re Dios, más rajkalen que chach re xusuj re runimal rubini'an Caín. Y tz'iban can che re Abel man jun rumac xel chach re Dios, roma can xuban confiar-ri' riq'uin. Kataman chuka' che man jun rumac xel chach re Dios, roma re Dios xuc'ul ronojel re xusuj re Abel cha. Y astapa' re Abel xcom-yan, c'a nuc'ut chakavach che can xuban confiar-ri' riq'uin re Dios.
Re Enoc chuka' xuban confiar-ri' riq'uin re Dios. Y mare' tz'iban can che xqui'cot ránma re Dios riq'uin, y man xcom-ta, roma c'as tak xc'uax-a chila' chicaj roma re Dios. Can nic'atzin-va che nakaban confiar-ki' riq'uin re Dios. Roma vo xa man xtakaban-ta confiar-ki' riq'uin re Dios, reja' man niqui'cot-ta ránma kaq'uin. Y chin che yojelon-apo riq'uin re Dios, can nakanimaj che reja' can katzij-va Dios, y can nakanimaj chuka' che c'o rajal-ruq'uixel nuya' chique re ye'canon richin.
Re Noé xuban confiar-ri' riq'uin re Dios. Re Dios xubij cha che xtuban jun namalaj job pa rue' re ruch'ulef re nibex diluvio cha. Y tak re Dios xubij quire' cha, reja' can xunimaj-va astapa' c'amaje-na tutz'at. Re Noé can xuban-va re xubij re Dios cha. Y xuban jun namalaj barco chin xe'rucol re jec'o pa rachoch. Y riq'uin re quire' xuban re Noé, xbek'alajim-pa che re nic'aj chic vinak man otz-ta xquiban, roma man xquinimaj-ta re Dios. Y riq'uin ronojel re xuban re Noé, re Dios xuban cha che man jun rumac xel, roma can xuban-va confiar-ri' riq'uin re Dios.
Re Abraham xuban chuka' confiar-ri' riq'uin re Dios, mare' tak xvayox roma re Dios chin che niba c'a pa jun chic lugar re xtusipaj cha, reja' xunimaj tzij y xba, astapa' man rutaman-ta anchique che lugar xtapon-va. Reja' can rubanon-va confiar-ri' riq'uin re Dios, y mare' xc'ue' chupan re lugar re sujun cha roma re Dios, astapa' re lugar re' xa pa quik'a' nic'aj chic vinak c'o-va. Y mare' re jay re anche' xc'ue-va re Abraham xa riq'uin tziak banon-va. Quire' chuka' xquiban re Isaac y re Jacob, roma chique reje' chuka' sujun-va re lugar re'. 10 Re Abraham xuban quire', roma ruyaben re jun chic tenemit re más otz, re tenemit re man jun bey xtiq'uis y can ja re Dios banayon.
11 Re Sara re ruxayil re Abraham, can xuban chuka' confiar-ri' riq'uin re Dios. Re Dios xubij che xtic'ue' jun ral, y reja' can xunimaj che quire'. Y astapa' reja' re'j chic y cama-va nalan-ta, pero can xc'ue-va ac'ual riq'uin. 12 Y mare' je q'uiy rey-rumam re Abraham re xe'c'ue'. Can ancha'l re ch'umil jec'o chicaj, y can ancha'l chuka' re sanayi' re c'o chuchi-mar, roma man jun nitiquir nijelan quichin. Y camas-va je q'uiy rey-rumam can re Abraham, astapa' reja' re'j chic tak xc'ue' re rajc'ual.
13 Conojel re vinak re' can xquiban-a confiar-qui' riq'uin re Dios. Tak reje' xe'com, c'amaje-na tiquic'ul re rusujun re Dios chique. Y roma can quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios, can ancha'l che xquitz'at-apo re sujun chique y xquinimaj-a che can katzij-va. Xaxe c'a xe'tiquir xquiban can quik'a' chach re rusujun re Dios chique. Reje' can xquic'ut c'a che man je richin-ta re ruch'ulef y xa ye'k'ax chach. 14 Y riq'uin re xquibij, can k'alaj che quiyaben re katzij tenemit anche' ye'bec'ue-va. 15 Xe-ta ja re tenemit re anche' je'elinak-va-pa ja-ta re' re quiyaben, xe'tiquir-ta xe'tzolaj chic jun bey chire', pero man quire-ta. 16 Roma reje' quiyaben jun lugar más otz, y re lugar re' ja chila' chicaj. Y mare' re Dios man niq'uex-ta nubij che ja reja' re qui-Dios, roma rubanon chic-apo rubanic jun quitenemit.
17 Re Abraham xuban confiar-ri' riq'uin re Dios. Mare' can xunimaj rutzij re Dios tak xbex cha che taquimisaj re ac'ajol Isaac chin nasuj chua. Re Dios quire' xubij cha xaxe chin xutojtobej re Abraham vo xa can katzij rubanon confiar-ri' riq'uin. Y re Abraham can xusuj-va re Isaac cha re Dios, astapa' xe jun ruc'ajol c'o. Y re Dios rubin chij re Isaac che xa roma reja' xque'c'ue' q'uiy rey-rumam re Abraham. 18 Re Dios xubij cha re Abraham: Re je avey-amam re xque'pa roma re Isaac, ja reje' re xque'c'ulu re utzil re xtinya'. 19 Re Abraham rutaman che vo xa nicom re Isaac, re Dios c'o ru-poder chin nuc'asoj. Y yojtiquir nakabij che re Isaac can ancha'l che xcom y xc'astaj-pa.
20 Re Isaac can xuban chuka' confiar-ri' riq'uin re Dios, y roma quire' xuban, mare' xtiquir xubij can chique re je ca'e' ruc'ajol re quibini'an Jacob y Esaú re anchique che utzil je'pitinak chiquivach-apo. 21 Y re Jacob xuban chuka' confiar-ri' riq'uin re Dios, y mare' ja tak nicom-yan, xe'ruban can bendecir re rumam, re je ruc'ajol re José. Y can xuchiquilbej re ruch'ama'y chin xuya' ruk'ij re Dios. 22 Re José chuka' xuban confiar-ri' riq'uin re Dios. Y mare', ja tak nicom-yan, xunataj chique re je ruvinak israelitas che can xtapon-va re k'ij tak re quiy-quimam xque'el-a chupan re nación Egipto. Y reja' can xuchalabej can chique re anche' xte'muk-va.
23 Re rute-rutota' re Moisés can xquiban chuka' confiar-qui' riq'uin re Dios. Y mare' man xquixibij-ta-qui' chach re Rey Faraón re xlisan jun orden chin que'quimisas ch'utak alabo re ya'lax. Y tak xalax re Moisés, man xquiya-ta k'ij che xquimisas, y oxe' ic' xquivovaj, roma re Moisés jun ch'et ac'ual camas jabal-oc. 24 Y re rumi'al re Rey Faraón ancha'l ral xuban cha re Moisés. Y re Moisés can rubanon confiar-ri' riq'uin re Dios, y mare' tak xoc-a ache xuya' can re rachoch re Rey. 25 Roma reja' runojin: Más otz che junan nakataj pokan quiq'uin re nuvinak israelitas, re can yoj richin-va re Dios, que chach yinc'ue' vova' pa rachoch re Rey, astapa' camas yinqui'cot, pero re' xa nak'ax. Can yimacun-va xe-ta vova' yinc'ue-va can, roma quiq'uin re nuvinak israelitas re más ruc'amon che yinc'ue-va, xcha' reja'. 26 Y re Moisés can man xk'ax-ta ruc'o'x chutijic tijoj-pokonal, ancha'l re tijoj-pokonal re xutaj re Jesucristo. Quire' xuban re Moisés, roma reja' rutaman che pa ruq'uisibal c'o jun rajal-ruq'uixel xtuc'ul, y jare' re ruyaben reja'. Re Moisés rutaman che re tijoj-pokonal xuk'asaj camas-va rajkalen que chach re biyomal re xya-ta cha chire' pan Egipto. 27 Y reja' can rubanon confiar-ri' riq'uin re Dios tak xel-pa pan Egipto. Y xba, man roma-ta ruximbire', y astapa' re Rey yacatajnak ruyoval chij. Re Moisés nojel tiempo xuban confiar-ri' riq'uin re Dios, can ancha'l che can nutz'at re Dios, astapa' re Dios man nitz'et-ta.
28 Re Moisés roma xuban confiar-ri' riq'uin re Dios, mare' xuban re xbex cha roma re Dios. Y ja quire' xbex cha re Moisés, che tubij chique re vinak israelitas che que'quiquimisaj ovejas, y re quiq'uiq'uel re ndel tiquiya' chuchi' re ruchi' tak jay chin re cachoch, chin quire' man ye'quimisas-ta re nabey tak ac'ola' re je alabo roma re ángel re xtipa chiquiquimisasic. Y quire' xban chupan re nabey namak'ij rubini'an pascua. 29 Y re israelitas roma xquiban confiar-qui' riq'uin re Dios, man xe'ruk'at-ta re Mar Rojo. Re vinak choj xe'k'ax pa rucojol re ya', ancha'l xa chupan relic ulef ye'biyin-va. Jac'a re vinak aj-Egipto xquijo' chuka' xquiban ancha'l re israelitas, pero reje' xa xe'jik'.
30 Tak re vinak israelitas xe'bapon chuchi' re tenemit Jericó, re moma' tz'ak re rusutin rij re tenemit xtzak. Re israelitas vuku' k'ij xquiya' vuelta chij, y chupan re ruvuk k'ij tak xtzak re tz'ak. Quire' xbanataj roma re israelitas can xquiban confiar-qui' riq'uin re Dios y can xquiban re ancha'l xubij re Dios chique. 31 Chupan re tenemit Jericó xc'ue' jun ixok rubini'an Rahab, jun ixok re ruc'uan jun itzel c'aslen. Pero reja' man xcom-ta tak xch'acataj re rutenemit pa quik'a' re israelitas, roma can otz xe'ruc'ul re je ca'e' achi'a' re je'takon-a che ne'quitz'eta' andex rubanic re tenemit Jericó. Re ixok re' can xuban confiar-ri' riq'uin re Dios. Jac'a re nic'aj chic vinak chin re tenemit re' xe'com conojel, roma man xquiban-ta ancha'l xuban re ixok rubini'an Rahab. Re vinak re' man xquinimaj-ta rutzij re Dios.
32 Y yen manak tiempo chinoch chin che ye'ntzijoj-apo chiva re xquiban conojel re vinak re xe'c'ue' ajuer can, re can xquiban-a confiar-qui' riq'uin re Dios, ancha'l xuban re Gedeón, re Barac, re Sansón, re Jefté, re David, re Samuel y re nic'aj chic rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex chuka' profetas chique. 33 Reje' can xquiban confiar-qui' riq'uin re Dios, mare' can xe'quich'ac nic'aj chic naciones. Can pa rubiyal xquiban gobernar. Xquic'ul re xusuj re Dios chique. Xe'tiquir chiquij re chicop quibini'an leones. 34 Can xquiban-va confiar-qui' riq'uin re Dios, mare' man xe'c'at-ta tak xe'ch'akex pa k'ak'. Xe'colotaj pa quik'a' re xe'jovan xe'quimisan quichin cha espada. Re Dios can xuya' quichuk'a' tak reje' xquina' che manak quichuk'a'. Xe'quich'ac nic'aj chic ejércitos re xe'bano ayoval quiq'uin y xe'quikotaj-a. 35 Jec'o chuka' ixoki' re xquiban confiar-qui' riq'uin re Dios, mare' re Dios can xe'ruc'asoj re qui-familia chiquicojol re anama'i'.
Jec'o nic'aj chic vinak, roma quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios, mare' can c'ayef re castigos xban chique. Pero man xquipokonaj-ta re quic'aslen chin xe'bapon chach re camic, roma quitaman che xte'quivila' jun c'aslen más otz, tak xque'c'astaj-a. 36 Jec'o nic'aj chic, roma quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios, q'uiy cosa xquic'alvachij, roma jec'o xe'ch'ay y camas chuka' tza'n xban chiquij, jec'o xe'xim cha cadena, y jec'o xe'tz'apes pa tak cárcel. 37 Jec'o nic'aj re xe'quimisas cha aboj, y nic'aj chic xe'kupix che sierra. Jec'o xban chique che can-ta xquitzelaj can re Dios, pero man xquitzelaj-ta can. Jec'o xe'quimisas cha espada. Jec'o xe'kotax-a pa tak cachoch y xe'ba chic jun lado, y re quitziak xa ja re quitz'umal ovejas y re quitz'umal cabras. Camas je meba-oc. Xk'ax-yan quic'o'x pa ruk'a' re tijoj-pokonal. Y camas etzelal xban chique. 38 Re vinak re man quiniman-ta re Dios, camas je mal tak vinak, y mare' man xk'ax-ta pa quive' che re vinak quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios c'o más quijkalen. Mare' re quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios can xe'ba quila xe'ba quila, xe'ba pa tak lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, xe'ba pa tak c'achelaj, xe'ba pa tak jul, roma camas itzel ye'tz'et. 39 Conojel reje' can xquiban-va confiar-qui' riq'uin re Dios, y mare' can xqui'cot re Dios quiq'uin. Pero tak xe'com, can c'amaje-na tiquic'ul re rusujun re Dios chique. 40 Roma re Dios runojin che nuya' re utzil más otz chupan re ka-tiempo yoj. Mare' junan c'a xtakac'ul re utzil re' quiq'uin re kavinak xe'c'ue' ajuer can, re can xquiban-a confiar-qui' riq'uin re Dios. Y ja utzil re' re nibano chaka che man jun kamac ndel chach re Dios.
11:1 2 Co 4.18. 11:2 He 11.4, 5, 39. 11:3 Jn 1.3. 11:4 Gn 4.4; Mt 23.35; 1 Jn 3.11, 12. 11:5 Lc 3.37; Jud 14. 11:5 Gn 5.22, 24. 11:6 Nm 14.11; 20.12; Sal 78.22, 32; 106.21. 11:6 Jn 3.18, 36. 11:7 Gn 6.13. 11:7 Ro 3.22; Fil 3.9. 11:8 Gn 12.1, 4. 11:9 Gn 12.8. 11:10 Ap 21.2. 11:10 Is 14.32; 2 Co 5.1. 11:11 Gn 17.19. 11:11 Lc 1.36. 11:12 Ro 4.19. 11:13 Gn 47.9. 11:14 He 13.14. 11:16 Fil 3.20. 11:16 Ex 3.6, 15. 11:17 Gn 22.1, 2; Stg 2.21. 11:18 Gn 21.12. 11:19 Ro 4.17, 19, 21. 11:20 Gn 27.27-29, 39, 40. 11:21 Gn 48.5. 11:21 Gn 47.31. 11:22 Gn 50.24. 11:22 Ex 13.19. 11:23 Sal 56.4; 118.6; Is 8.12, 13. 11:23 Ex 1.16. 11:23 Ex 2.2. 11:23 Hch 7.20. 11:24 Ex 2.10, 11. 11:25 Sal 84.10; Mt 5.10-12; Col 1.24. 11:25 2 Co 4.17. 11:26 He 13.13. 11:27 Ex 10.29; 12.37. 11:28 Ex 12.21. 11:29 Ex 14.22-29. 11:30 Jos 6.20. 11:31 Stg 2.25. 11:32 Jue 6.11. 11:32 Jue 4.6. 11:32 Jue 13.24. 11:32 Jue 11.1. 11:32 1 S 16.1-13. 11:32 1 S 1.20. 11:33 Dn 6.22. 11:34 Dn 3.25. 11:34 1 S 20.1. 11:34 2 R 20.7. 11:34 1 S 14.13. 11:35 1 R 17.22. 11:37 1 R 21.13; 2 Cr 24.21. 11:37 2 R 1.8. 11:38 1 S 23.15, 19; 24.1. 11:38 1 S 22.1; 1 R 18.4; 19.9. 11:39 He 11.2-13.