8
Re Jesús je ruchibil-a re ixoki'
Ca'e-oxe' k'ij tibanataj-va quire', re Jesús xba pa tak nima'k y cocoj tenemit, je ruchibil-a re je doce ru-apóstoles. Y nutzijoj re utzulaj ruch'abal re Dios re nich'o chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios. Y jec'o chuka' ca'e-oxe' ixoki' je'tzakatal-a chij. Re ixoki' re', jare' re je'ruc'achojsan re Jesús, rulisan itzel tak espíritu quiq'uin y nic'aj chic rach yabil. Chiquicojol re ixoki' re' binak re María re nibex chuka' Magdalena cha. Y ja ixok re' re xe'lisas je vuku' itzel tak espíritu riq'uin, roma re Jesús. Chiquicojol re ixoki' re je'tzakatal chij re Jesús, binak re jun ixok rubini'an Juana, ruxayil re jun ache rubini'an Chuza. Y re ache re' nisamaj riq'uin re Herodes y c'o más ruk'ij que chiquivach re nic'aj chic ye'samaj riq'uin. Chuka' binak re jun ixok rubini'an Susana. Y jec'o chuka' nic'aj chic ixoki' re je'binak y xe'ta'on chin xe'quivilij re Jesús y re ru-discípulos.
Re ejemplo chij re semilla
Y je q'uiy vinak xquimol-apo-qui' chij re Jesús re je'pitinak nic'aj chic tenemit. Mare' chupan re k'ij re', tak camas chic je q'uiy vinak quimalon-qui' chij, reja' xubij jun ejemplo, chique: C'o c'a jun ache xbo'rjopij semilla pa jun juyu'. Y tak re ache ntajin chubanic re samaj re', c'o nic'aj cha re semilla xka po bey, mare' re vinak niquixak' can rue'. Y chuka' xe'pa ch'utak chicop re ye'ba pa cak'ik', xquitaj-a re semilla xka po bey. Y c'o nic'aj cha re semilla xka cojol tak aboj. Re semilla re' can xe'tz'uc-va-pa. Pero tak xpa rach k'ij, xe'chakij-ka, roma re ulef anche' xka-va re semilla xa chake'j. Y nic'aj chic semilla xka chucojol k'ayis c'o quiq'uixal. Y tak xe'tz'uc-pa, junan xe'q'uiy quiq'uin re q'uix. Pero re k'ayis c'o quiq'uixal camas xe'q'uiy, mare' re tico'n xe'jik' pa quik'a'. Y re nic'aj chic semilla xka pa jun utzulaj ulef, y jabal xe'q'uiy, y xquiyala' ja'jun ciento quivach.
Y tak re Jesús rubin chic-ka re ejemplo re', cof xch'o y xubij: Re c'o ruxquin chin nuc'axaj, can tuc'axaj c'a re ximbij, xcha' chique.
Y re ru-discípulos re Jesús xquic'utuj cha, andex nrajo' nubij chique riq'uin re jun ejemplo re xutzijoj chique. 10 Y re Jesús xubij chique: Man jun bey can-ta bin can jabal chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios, pero chiva yex yi'on c'a k'ij chin nitamaj. Jac'a chique re vinak re man ye'niman-ta vichin, riq'uin ejemplos yinch'o-va chin quire' choj niquitzu' y man niquitz'at-ta jabal re niquitzu' y chin che choj niquic'axaj y man nak'ax-ta pa quive' re niquic'axaj.
11 Y ja quire' re ndel che tzij re ejemplo chij re semilla: Re semilla jare' re ruch'abal re Dios. 12 Re semilla re xe'ka po bey, junan riq'uin re ruch'abal re Dios tak nic'axax coma re vinak, y nipa re itzel y nulisaj-a re ruch'abal re Dios pa tak cánma, chin quire' man tiquinimaj re Dios, y man que'colotaj chach re quimac. 13 Y re semilla re xe'ka chucojol tak aboj, nich'o chij re ruch'abal re Dios re nic'axax coma re vinak. Re vinak re' camas c'a ye'qui'cot tak niquic'ul re ruch'abal re Dios pa tak cánma. Pero man can-ta niquiban confiar-qui' riq'uin re Dios, roma tak ye'tojtobex, cha'nin niquiya' can re Dios. Mare' jun ca'e-oxe' k'ij re otz niquina' y niquiban confiar-qui' riq'uin re Dios y c'are' ye'tzak. 14 Re semilla re xe'ka cojol tak k'ayis re c'o quiq'uixal, can nich'o-va chij re ruch'abal re Dios re niquic'axaj re vinak. Pero re vinak re' xa ja re ndoc chique chin re quic'aslen vova' chach re ruch'ulef, xa jare' re niquiban, mare' ne'jik' re ruch'abal re Dios pa tak cánma. Ne'jik' pa ruk'a' re biyomal y q'uiy chuka' rach itzel tak rayibal c'o quiq'uin y mare' man nivachin-ta jabal re quic'aslen. 15 Y re semilla re xe'ka pa jun utzulaj ulef, can nich'o-va chij re ruch'abal re Dios re niquic'axaj re vinak. Reje' riq'uin ronojel cánma niquic'axaj y niquiban re nubij. Nojel tiempo quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios, y nivachin jabal re quic'aslen.
Re ejemplo chij jun lámpara
16 Y man jun vinak nutzaj jun lámpara y c'are' nuvovaj o nuya-ta-apo chuxe' ruch'at. Re lámpara re' can c'o-va anche' nitzekebas-va, chin quire' sakil nuban pa jay tak ye'oc-apo re vinak. 17 Y man jun cosa re vovan can re man-ta xtik'alajim-pa. Y chuka' man jun cosa re tz'apin can rij re man-ta ne'el-pa pa sakil.
18 Y quire' chuka' yex. Vo xa yex nic'axaj re ruch'abal re Dios, tiyaca-ka pa tak ivánma. Roma re c'o cosas ruyacon pa ránma, can xtuc'ul más. Jac'a re nic'axan re ruch'abal re Dios y xa man nuyac-ta-ka pa ránma, re jenipa' ba' nunojij che c'o riq'uin, hasta re' nilisas-a chach, xcha' re Jesús.
Re rute' y re je ruch'alal re Jesús
19 Re rute' y re je ruch'alal re Jesús xe'pa anche' c'o-va reja'. Pero man xe'tiquir-ta xe'oc anche' c'o-va, roma camas je q'uiy vinak quimalon-qui' anche' c'o-va re Jesús. 20 Y xbex-apo cha re Jesús: Re ate' y re avch'alal yatquiyaben chach-jay roma xe'pa cha'tz'etic.
21 Pero reja' xubij: Re vinak re ye'c'axan y niquiban re nubij re ruch'abal re Dios, jare' re nte' y re je vach'alal, xcha' re Jesús.
Xk'alajin re ru-poder re Jesús tak je'binak pa rue-ya'
22 Y jun k'ij, re Jesús je ruchibil-a re ru-discípulos, xoc-a pa jun canoa. Y c'are' xubij chique: Jo' c'a juc'an-apo ruchi' re lago. Y xe'ba.
23 Y tak je'binak pa rue' re lago, re Jesús xvar-ka. Y chak c'ata' xpa jun cak'ik' camas ruchuk'a' chire' pa rue' re lago. Mare' re canoa anche' je'binak-va, ninoj-pa che ya', y quire' re canoa man c'ayef-ta niba chuxe' ya'. 24 C'are' re discípulos xquic'asoj re Jesús, y xquibij cha: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Vocame yojcom, xe'cha' cha.
Y re Jesús xyacataj-pa, y xubij: Tiq'uis-a re cak'ik' y titane-ka re nubolk'otela-ri' re ya'.
Y ja quire' xbanataj. Re cak'ik' xq'uis-a, y re nubolk'otela-ri' re ya' xtane-ka. 25 C'are' re Jesús xubij chique re ru-discípulos: ¿Anchique roma tak man xiban-ta confiar-ivi' viq'uin?
Pero re discípulos camas quixibin-qui'. Can anchique-la xquina' tak xquitz'at re xbanataj, y xquic'utula' chiquivach: ¿Anchique como che ache re'? Roma re cak'ik' y re ya' can niquinimaj rutzij, tak nich'o chique.
Re Jesús ye'rulisaj itzel tak espíritu riq'uin jun ache aj Gadara
26 Y re Jesús y re ru-discípulos xe'bapon c'a juc'an-apo ruchi-ya', chire' chupan jun lugar rubini'an Gadara, re c'o-apo chach re Galilea. 27 Y tak re Jesús xka can chupan re canoa, xapon jun ache aj pa tenemit Gadara riq'uin. Y re ache re' q'uiy-yan tiempo que'c'ue' itzel tak espíritu riq'uin. Manak rutziak nucusaj, ni xe-ta nic'ue' pa rachoch. Xa ja re anche' je'mukun-va re anama'i' chin re tenemit re', jare' re aconak rachoch. 28 Y re ache re', can xe xutz'at re Jesús, can jare' xbexuque' chach. Y jun pa ruchi' xch'o-apo cha re Jesús, y xubij: Rat Jesús re Ruc'ajol re namalaj Dios, ¿anchique roma tak yinanak? Tabana' jun utzil man quinach'ujersaj, xcha' cha re Jesús.
29 Re ache xubij quire' roma re Jesús xubij cha re itzel espíritu che tel-a riq'uin. Roma q'uiy tiempo tic'ue-va re itzel espíritu riq'uin. Y re vinak quitijlon quik'ij chin niquiyach', pero tak niquiyach' ruk'a-rakan, ye'rurokch'ij can y ye'ruk'ajla' can re cadenas roma camas ruchuk'a'. Mare' man ye'tiquir-ta chij, astapa' jenipa' xtiquiban cha. Y re itzel espíritu siempre nuc'uaj-a re ache chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha. 30 Y re Jesús xuc'utuj cha re ache: ¿Andex abe'?
Y re ache xubij-pa: Legión, jare' re nube'.
Quire' xubij re ache roma camas je q'uiy itzel tak espíritu jec'o riq'uin. 31 Y re itzel tak espíritu xquic'utuj utzil cha re Jesús che vo xa ye'rulisaj-a riq'uin re ache, man c'a que'rutak-a chupan re qui-lugar, xe'cha'. 32 Y chire' chunakaj-apo re lugar re', pa rue' jun loma, camas je q'uiy ak ye'va', mare' re itzel tak espíritu xquic'utuj utzil cha re Jesús che tuya' k'ij chique chin ye'be'oc chiquipan re ak re'. Y re Jesús xubij chique che otz. 33 Y re itzel tak espíritu can jare' xe'el-a riq'uin re ache, y xe'be'oc chiquipan re ak. Conojel c'a re ak xquitz'am anin chach peña, y c'a chupan re lago xe'beka-va. Y conojel re ak re' xe'jik' y xe'com.
34 Y re ye'chajin quichin re ak, xe xquitz'at can quire', xe'numaj y xbequiya' rutzijol pa tenemit y pa tak juyu'. 35 Y tak re vinak xquic'axaj re xbanataj, xe'pa chin ne'quitz'eta'. Tak re vinak re' xe'beka riq'uin re Jesús, xquitz'at che re ache xe'lisas itzel tak espíritu riq'uin, tz'uyul-apo riq'uin re Jesús, rucusan rutziak, y man nuban-ta chic re ancha'l rubanom-pa. Pero re vinak re' xa xquixibij-qui' tak xquitz'at re ache re'. 36 Y xtzijos chique re vinak ronojel re xbanataj, coma re vinak re xquitz'at tak xe'lisas re itzel tak espíritu riq'uin re ache, roma re Jesús. 37 Y roma ronojel re xbanataj, re vinak re aj-chire' pa Gadara xquibij cha re Jesús: Tabana' utzil catel-a vova' pa ka-lugar. Re vinak aj chire' xquibij quire' roma camas quixibin-qui'. Mare' re Jesús y re ru-discípulos xe'oc-a pa canoa, chin ye'ba. 38 Y re ache re xe'lisas itzel tak espíritu riq'uin, nuc'utuj utzil cha re Jesús che tuya' k'ij cha chin niba chij. Pero re Jesús xubij cha che tic'ue' can, y chuka' xubij cha: 39 Catzolaj cha'vachoch, y ta'tzijoj re xuban re Dios aviq'uin, xcho'x-a.
Y re ache xtzolaj y xbo'rtzijoj ronojel chique re jec'o pa rachoch, y chuka' chique conojel re vinak re jec'o pa rutenemit, roma re Jesús xuban jun milagro riq'uin.
Re Jesús xuc'achojsaj jun ixok niyavaj y xuc'asoj jun xtan re quiminak chic
40 Y tak re Jesús y re ru-discípulos xe'tzolaj c'a juc'an chic-apo ruchi' re lago, re vinak jec'o chire' camas c'a ye'qui'cot xquic'ul-apo, roma re vinak re' can ja-va re Jesús quiyaben. 41 Xapon chuka' jun ache rubini'an Jairo. Re ache re' c'o jun rusamaj chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, jac'a reja' re c'o más ruk'ij chire'. Y tak re Jairo xutz'at-apo re Jesús, can jare' xbexuque' chach, y xuc'utuj utzil cha che titzake-a chij c'a charachoch, 42 roma nicom-yan re rumi'al y re ache re' can xe-va jun rumi'al y c'o la'k doce rujuna'. Y tak re Jesús y re je'binak chij xquitz'am-a bey chin ye'ba charachoch re Jairo, camas je q'uiy vinak xe'tzake-a chiquij. Y roma camas je q'uiy vinak je'binak, man otz-ta chic ye'biyin.
43 Chiquicojol re vinak, binak jun ixok niyavaj. Y re ruyabil re ixok re' ja re nibiyin ruq'uiq'uel y doce juna' tuc'alvachij-va quire'. Xuq'uis-yan ronojel ru-mero, roma binak chic quiq'uin q'uiy doctores, y man jun chique re doctores nitiquir-ta nuk'omaj re ruyabil re ixok. 44 Re ixok re' xjelon-apo chij can re Jesús, y ja re ruchi-rutziak xbo'rtz'ama' can ba'. Y can ja mismo rato re' xc'achoj-a re ruyabil.
45 Y jare' chuka' tak re Jesús xuc'utuj: ¿Anchique xtz'amo re nutziak?
Y roma conojel vinak niquibij che manak rutziak quitz'amon-apo, xpa re Pedro y re nic'aj chic discípulos xquibij cha re Jesús: Ajaf, rat najo' natamaj anchique xtz'amo re atziak. Pero vova' c'ayef chin natamaj, roma camas je q'uiy vinak niquipitz'-qui' je'binak y niquichocomila-qui' chavij, y rat nac'utuj chaka: ¿Anchique xtz'amo re atziak?
46 Y jare' tak re Jesús xubij: C'o jun re xtz'amo re nutziak, roma can xina' che c'o jun re xinc'achojsaj cha re poder c'o viq'uin, xcha'.
47 Y re ixok tak xutz'at che xnabex, roma ruximbire' can nibarbot xbexuque' chach re Jesús. Y chiquivach conojel re vinak xubij-apo cha re Jesús anchique roma tak xutz'am-apo ruchi-rutziak. Y xubij-apo chuka' cha re Jesús che can xe xutz'am ruchi-rutziak, can jare' xuna' che xc'achoj cha re ruyabil. 48 Re Jesús xubij cha: Numi'al, xac'achoj, roma xaban confiar-avi' viq'uin. Vocame, catzolaj y ca'texulan, xcho'x-a.
49 Y c'a ntajin che tzij re Jesús riq'uin re ixok, tak c'o jun xbeka pitinak charachoch re Jairo, re ache re c'o ruk'ij chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Re jun re xbeka, xbo'rbij cha re Jairo: Man chic tac'uaj-a re Maestro, roma re ami'al xa xcom-yan.
50 Jac'a tak re Jesús xuc'axaj-pa re xbebex cha re Jairo, xubij cha: Man taxibij-avi' roma re xbebex chava. Tabana' confiar-avi' viq'uin, y re ami'al xtic'astaj, xcho'x.
51 Y tak xe'bapon charachoch re Jairo, re Jesús xaxe chique re Pedro, re Jacobo y re Juan re je ru-discípulos, y chique re rute-rutota' re ac'ual quiminak xuya' k'ij chin xe'oc riq'uin. 52 Conojel camas ye'ok' y ye'bison chij re xcom. Pero re Jesús xubij chique: Man chic c'a quixok' chij re ac'ual re nibij yex che xcom, roma reja' xa man quiminak-ta, reja' xa nivar, xcha'.
53 Pero re vinak xa xe'tze'en chij re Jesús, roma quitaman che re xtan xa quiminak chic.
54 Y re Jesús xutz'am ruk'a' re xtan quiminak, y xubij cha: Xta, chava rat nimbij-va che cayacataj.
55 Y re xtan xtzolaj chic-pa re ránma, y ja mismo rato re' xyacataj-pa. Y re Jesús xubij che tiquisuju' ruay. 56 Y re te'ej-tata'aj xsatz quic'o'x tak xquitz'at re xbanataj riq'uin re cajc'ual. Y re Jesús xubij chique che man tiquitzijoj chique re vinak re xbanataj chire'.
8:2 Mt 27.55, 56; Mr 15.40, 41; Lc 23.27; Hch 1.14. 8:2 Mr 16.1, 9; Jn 19.25. 8:3 Lc 24.10. 8:4 Mt 13.2; Mr 4.1. 8:9 Mt 13.10; Mr 4.10. 8:10 Is 6.9; Mr 4.12. 8:11 Mt 13.18; Mr 4.14; Hch 20.27, 32; 1 Co 3.6, 7, 9-12; Stg 1.21; 1 P 1.23. 8:12 2 Co 2.11; 4.3; 2 Ts 2.10; Stg 1.23, 24; 1 P 5.8. 8:14 Mt 19.26; 1 Ti 6.9, 10; 2 Ti 4.10. 8:15 Ef 2.4; 2 P 1.5-10. 8:16 Mt 5.15; Mr 4.21; Lc 11.33; Fil 2.15, 16. 8:17 Mt 10.26; Lc 12.2. 8:18 Mt 13.12; 25.29; Mr 4.25; Lc 19.26; Jn 15.2; Ap 22.11. 8:19 Mt 12.46; 13.55; Mr 3.31; Jn 7.5; Hch 1.14; 1 Co 9.5; Ga 1.19. 8:21 Lc 11.28. 8:22 Mt 8.23; Mr 4.35. 8:24 Job 28.11; 38.11; Sal 29.10; 46.1; 65.7; 89.9; 93.4; 107.29; 135.6; Nah 1.4. 8:25 Sal 33.8, 9; Mr 4.41; 6.51. 8:26 Mt 8.28; Mr 5.1. 8:27 Mt 8.28. 8:28 Fil 2.10, 11. 8:28 Hch 16.16, 17. 8:31 Ap 20.3. 8:32 Lv 11.7; Dt 14.8. 8:33 Job 1.12; 12.16; Ap 20.7. 8:35 Ro 10.20. 8:35 1 Jn 3.8. 8:37 Dt 5.25; 1 S 6.20; 16.4; 2 S 6.8, 9; Job 21.14; Mt 8.34; Mr 1.24; 5.17; Lc 4.34; 5.8; Hch 16.39; 1 Co 2.14. 8:38 Sal 103.1; 116.12; Mr 5.18; Lc 18.43. 8:41 Mt 9.18; Mr 5.22. 8:42 Lc 7.12. 8:43 Lv 15.25; Mt 9.20; Mr 5.25. 8:44 Dt 22.12; Mr 5.27, 28; 6.56; Hch 5.15; 19.12. 8:46 Mr 5.30; Lc 5.17; 6.19. 8:48 Mr 10.52; Lc 7.50. 8:49 Mr 5.35. 8:50 2 Cr 20.20; Is 1.10; Mr 9.23; 11.22-24; Jn 11.25, 40. 8:52 Jn 11.11, 13. 8:54 Lc 7.14; Jn 11.43; Hch 9.40. 8:56 Mt 8.4; 9.30; Mr 5.43.