7
Causane na ane nuipünate
Auqui süromatü esati Jesús arrübama fariseorrü ichepe bama manunecana nüriacarrü; aübo aiñanaimia auqui Jerusalén. Arrüma asaramatü ümo bama ñanunecasarrti Jesús basoma aübu nentuquirrimia, champürrtü entunumiuma. Itopiqui arrübama fariseorrü ichepe bama israelitarrü chüpuerurrüpü aama aübu nentuquirrimia, itopiqui macoconaurrüma ümo yacüpucurrüma bama antiburrü. Arrtü iñataimia tato au niporrüma auqui na cauta macomporarama utuburiboma, chübasopüma mientras chentunumiupüma. Macoconaunrrüma aruqui nanaiña bacüpucuca. Ipiaubitama ito basoca, pratuca, siucuca. Arrübama fariseorrü ichepe bama manunecana nüriacarrü ñanquitioma pünanaquiti Jesús:
—¿Causane arrübama anunecasa chicocotapüma yacüpucu bama antiburrü tücañe? Basoma aübu nentuquirrimia.
Aiñumuti Jesús, nanti ümoma:
—Bien ñemanauntu nurarrti tücañe profetarrü Isaías. Manitanati abapa bama mañapanca. Sane corobo uiti tücañe:
Arrübama macrirrianuca isuasürüca ümoma ui nurarrümantai. Pero au nausasürrüma champürrtü sane.
Champü yaserebiquirri iñemo, arrtü bachesoyoma yesañü, itopiqui arrümanio ñanunecacarrüma yacüpucu bama mañoñüncatai icuqui na cürrü.
Arraño apiñocota niyacüpucurrti Bae Tuparrü, itopiqui aurrianca apicoco yacüpucu bama macrirrtianuca icuqui na cürrü.
Nantito ümoma:
—Arraño apipiaca nurria apiñoco niyacüpucurrti Bae Tuparrü, nauqui apisamune isiu naca naurrianca. 10 Bacüpuruti Moisés tücañe sane: “Tari cuasürüti aemo aüma y napacüma”. Nantito Moisés: “Arrti naqui manitanati churriampü ümoti yaütoti y ümo nipiacütoti, ane bacüpucurrü nauqui aconti ui mayüriabuca”. 11 Pero arraño amucanaño, que puerurrü aburaboi isuracüti aubaü y isucarü naupacü arrüna sane: “Chüpuerurrüpü rrayurarü, itopiqui nanaiña niñenarri chauqui titorrimiata ümoti Tuparrü”. (Auqui ñanitacarrüma namatü “corbán” ümo arrüna sane.) 12 Arrtü anati naqui nanti sane, chauqui chicheboiquipü aboi na ayurati ümoti yaütoti y ümo nipiacütoti. 13 Ui arrüna sane aboi, apiñocota yacüpucurrti Tuparrü yucuata arrüba napacüpucuatoe.
14 Auqui manitanati ümo manu cütüpürrü genterrü, nanti:
—¡Amonsapesio nurria y apipiase arrüna sucanañe aume: 15 Arrtü ubaca aübu nuñentuqui, chütonempü nomünantü. Ta arrüna arrtü mapensaca auqui nuyausasü churriampü, tone nomünantü. 16 Arraño abe naumumasu. ¡Amonsapesio te nurria!
17 Auqui onconoma macrirrtianuca uiti Jesús. Sürotipo au taman porrü. Auqui arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti:
—¿Isane ümoche arrüna sane nura?
18 Nanti ümoma:
—¿Así que arraño chütusiopito aume? Arrtü ubaca aübu nuñentuqui, chütonempü nomünantü au narrtarrti Tuparrü. 19 Itopiqui umate; chüsüropütü au nuyausasü, ta süro au nuñaunso, y auqui barutaübu tato tanene.
Tone ñanunecacarrti Jesús: Nanaiña arrüba umate, ta omirria. 20 Nantito:
—Arrtü mapensaca churriampü auqui nuyausasü, uirri ane nuipünate. 21 Auqui nausasü macrirrtianuca cuatü nomünantü. Mapensarama ñome ba chomirriampü. Nacarrümantai yusiu paüca. Cusüpüoma. Aboma aübu nicüpostoti quiatarrü. 22 Rranrrüma ümo nenarrirrti quiatarrü. Isamutema nomünantü. Matachemacanama. Churriampü nisüboriquirrimia. Ubatioma nenarrirrti quiatarrü. Macuenturuma apüti quiatarrü. Ñentonaunrrüma. Chümapensarapüma urria. 23 Enterurrü arrüba nomünantü cuantio auqui nuyausasü. Oboi te ane nuipünate.
Taman paürrü extranjera icocoroti Jesús
24 Auquimanu sürotitü Jesús au manu cürrü saimia manio puebluca Tiro y Sidón. Sürotitü au manu taman porrü. Chirranrrtipü nauqui atusi ümo macrirrtianuca que iñataiti acamanu, pero chüpuerurrüpü atanecati ñünanama. 25 Taman paürrü ipiate nürirrti Jesús. Ane nichechese arrüna anati choborese ahu. Cuatü achesoi esati Jesús. 26 Arrümanu paürrü auqui quiatarrü nacíon, nürirri Sirofenecia. Nurarrü griegorrü. Ñanquitio pünanaquiti Jesús nauqui aiquiaüburutiti choborese auqui nichechese. 27 Nanti ümo ui machepecatarrü:
—Mejor basaparama masiomanca primero. Itopiqui churriampü uiquiaübu niyaratarrüma y uitorrimia ñoma tamocomanca.
28 Auqui iñumuta manu paürrü, nantü ümoti:
—Sane te Señor, pero arrüba tamocomanca bubaso ito iquianaqui mensarrü nupusatu niyubarata siomanca.
29 Auqui nanti ümo:
—Ñemanauntu oncatü nurria iñemo. Acosi tato au napo. Chauqui tüsürotitü choborese auqui nacheche.
30 Auqui süro tato manu paürrü au niporrü. Iñatai tato esa nichechese. Ananca barücüro, chauqui tüsürotitü choborese auqui.
Bacurarati Jesús ümoti taman ñoñünrrü
31 Basücübücoti tato Jesús auqui manu cürrü saimia Tiro. Pasaoti auqui Sidón. Auqui taha süroti tato abeu manu turrü au Galilea au manu cürrü nürirri Diez Puebluca. 32 Acamanu iquianamati taman ñoñünrrü esati, naqui chonautipü y chüpuerurrüpü anitati. Manquioma pünanaquiti nauqui aiñanti nehesti onüti. 33 Auqui arrti Jesús iquianatiti au narücüquirri pünanaqui macrirrtianuca. Acamanu iñatati nehesti ubau numasurrti. Auqui utureuruti icutacu nehesti, y iñatati cutacu nuturrti. 34 Auqui asaratitü ape, anasacoti fuerte, y nanti:
—Efata —nantü auqui besüro “tari onaurrti tato”.
35 Au manu rratorrü onaurrti y puerurrü anitati maniqui ñoñünrrü. 36 Nanti Jesús ümo bama amoncoma acamanu:
—¡Tapü aburapoi isucarü maquiataca!
Pero arrüma urapoimiantai tanu. 37 Tarucu nicütobürrüma, namatü:
—Enterurrü arrüba isamutenti omirria. Arrübama chonaunpü onaurrüma tato uiti, y arrübama chüpuerurrüpü anitama manitanama uiti.