19
Jesús Zaqueo tsaoni japa can'jen'cho
Jesúsja Jericó canqquema ca'nimba panshanjin. Tse'tti tsu govierno impuestoma isusundeccumbe na'suja can'jen. Tise iniseja Zaqueo. Tiseja osha'choma an'bian. Jesúsma atteye in'jan'ma panshaen re'richoccopa oshambi tsain'bio a'i bo'fasi. Tsa'caen oshambipa tise jayani buttopa japa quini'jinga ansundepa dyai tsene Jesús panshanjin'choma ñotsse atteye. Jesúsja tse'ttinga napipa asuccocamba tisema attepa su:
—Zaqueo, junde andeja. Ñanda gi ja'ño a'ta que tsaoni japa can'jeña.
Tse'faei'ccuyi Zaqueoja andepa avujatsse Jesúsma ca'nian tise tsa'onga. Poiyi'cco a'i can'boemba afaccoye ashaen'fa: “Jesúsja egae tsincon'sumbe tsa'onga ca'nimba can'jen” qquen su'fa. Tsa'ma Zaqueoja jangi ccutsupa Na'su Jesúsma su:
—Na'su, que canjan. Ña an'bian'choma enttingeve gi va'chandeccunga afeya. Ñajan majama afopoemba cca'na'da gi cuatro se ti'tsse'e'qque toequi afeya.
Tsonsi Jesúsja su:
—Zaqueo'qque Abraham dutssi'yepa tisia'caen ñame in'jan. Tsa'cansi ja'ño a'ta tsu va tsa'o'su aindeccuja ccusha'fa. 10 Nane Sefaccone Ji'cho A'i'ta gi a'i qque'chondeccuma ccushaeñe ji.
Diez corifin'dima coirasundeccu
(Mt 25.14-30)
11 Jesús Jerusaléni pan napijisi a'i tisema pañamba junde Chigaja Jesúsma na'suve tsoña qquen in'jan'fa. Tsa'caen in'jan'fasi Jesúsja va condase'choma condase. 12 Qquen tsu su:
—Ti'tsse'tssia ande na'su ttu'sesi joccapitssia a'i, tise ande'su na'suve dapa jiye, faesu andeni ja. 13 Tsa'ma toya jambite diez tisema shondosundeccuma ttu'sepa poiyi'cconga mil corifin'dive afe cuintsu tise ccase jiya'ngae chavapa chavaemba ti'tsse gana'jen'faye. 14 Tsa'ma majan tise aindeccuja tisema chi'gapa cca'indeccuma omboe moen'fa ti'tsse'tssia ande na'sunga qquen condaye: “Va a'ima na'suve tsoñe in'jan'fambi gi.” 15 Tsa'ma tsa a'ija tisu ande'su na'suve dapa toequi shandapa jipa tise corifin'dima afe'cho a'ima ttu'seye manda. Ttu'sepa mi'getsse gana'chove poiyi'ccoma iñajampaña. 16 Fae'ccoja na'sunga jipa su: “Na'su, que mil corifin'di'ccu gi diez mil corifin'dive gana.” 17 Qquen susi na'suja su: “Ñotsse qui tson. Queja ñotssia shondo'su qui. Re'riccoi'ccu ñotsse tsonsi gi quema ccutsiaña na'suve diez canqquema mandaye.” 18 Faesuja jipa su: “Na'su, que mil corifin'di'ccu gi cinco mil corifin'dive gana.” 19 Na'suja tisenga su: “Quema gi na'suve ccutsiaña cinco canqquema mandaye.” 20 Tsonsi faesuja jipa su: “Na'su, va'tti tsu que mil corifin'di. Pañeronga onccamba gi coira. 21 Queja dyo'tssia a'i. Afembi'ma qui itsa'je. Jombi'ma qui tai'je. Tsa'cansi gi ñajan quema dyojo.” 22 Na'suja tisema su: “Que su'choyi tsu que injama'choma somboeña. Ñoa'me qui queja ega shondo'su. Ñajan dyo'tssia na'su, afembi'ma itsa'su, jombi'ma tai'su, qquen qui in'jan. 23 Tsa'caen in'jan'da ¿mingapa qui ña corifin'dima banco na'sunga afembi cuintsu ña jipa ñambema isuye corifin'di gana'choi'ccu?” 24 Tsomba na'suja pporotsse ccutsusundeccuma su: “Tsambe mil corifin'dima itsapa diez mil corifin'dive an'bian'chonga afe'faja.” 25 Tsendeccuja su'fa: “Tsa'ma, na'su, tayo tsu tiseja diez mil corifin'dive an'bian.” 26 Na'suja su: “Ñoa'me gi su, majan an'bian'nijan ti'tsse tsu tisenga afeya'cho. Tsa'ma majan an'biambian'da tise re'riccoama'qque tsu itsaya'cho. 27 Toya'caen ñama chi'gasundeccuma i'faja. Tise'paja na'suve ñama in'jan'fambi. Tsa'ma tise'pama ipa ña caña'jen'ni fi'tti'faja.”
Jesús Jerusaléni japa ca'ni'cho
(Mt 21.1-11; Mr 11.1-11; Jn 12.12-19)
28 Tsa'caen condase nanimba ccase Jerusaléni jaye ja. 29 Betfagéni, Betaniani pan napijipa Olivo ccotta'cconi pporotsse can'jemba tisema shondosundeccu'suma dosve manda moen 30 qquen supa:
—Va canqquenga japa ca'nimba qui boro du'shuma atte'faya. Tsangaja majañi'qque toya dyaipa jacambi. Ccupapa vani i'faja. 31 Majan a'i: “¿Jongoesie qui boro du'shuma ccupa'je?” qquen iñajampaña'ninda: “Na'su tisenga dyaipa jaye” qquen tsu suya'cho.
32 Manda moensi japa Jesús suqquia'caen atte'fa. 33 Attepa ccupa'je'fasi boro du'shumbe nasundeccu tise'pama su'fa:
—¿Jongoesie qui boro du'shuma ccupa'je'fa?
34 Tsonsi su'fa:
—Na'su tisenga dyaipa jaye.
35 Jesúsnga ipa tise'pa ondiccu'jema boro du'shu sepacconga oppoensi Jesúsja otsepa dyai. 36 Tsanga Jesús dyaipa jayisi a'ija tise'pa ondiccu'je'cho sarupama tsaiquinga ppappa'fa. 37 Olivo ccotta'ccoma andepa Jerusaléni catsesi tsain'bio tisema shondosundeccu bopa avujatsse afaye ashaen'fa. Jesús ñotsse tsonsi attepa quia'me fundopa Chigama ñotsse afa'fa. 38 Qquen tsu su'fa:
—Chigaja na'suma inginga afe. Ñoa'me ñotssia tsu. Sefacconi opatsse canse'faja. Pa'cco Chiga sefacconi Chigane ñotsse afa'faja.
39 Tsonsi majan fariseondeccu a'i bo'fa'choi'ccu can'jemba Jesúsma su'fa:
—Atesian'su, quema shondosundeccuma iyu'uja.
40 Tsa'ma Jesúsja su:
—Ñoa'me gi su, tsendeccu ziya'ninda va tsaiqui'su patu'qque fundopa Chigama ñotsse afa'faya.
41 Canqquenga pan napijipa attepa Jesúsja i'namba 42 su:
—Ñajan in'jan cuintsu que'i Jerusalensundeccu opatsse canse'faye. Tsa'ma ja'ñonda qui tsa'caen canseye in'jan'ma toya osha'fambi. Nane tso'fema tsapiqquia'caen qui tta'tta'fambi ma'caen opatsse canseya'chove. 43 Tayo tsu napiji que'ima iyiccayesundeccu jipa que'i sombosa'ne shoquendi ttu'faya'cho. Toya'caen andema'qque ovivi'faya que'i ttuccuma panshamba ca'niñe. 44 Ca'nimba que'ima fitti'tti'faya. Que'i dushundeccuma'qque ttova amppian fi'tti'faya. Nane canqque ttu'choma asittapa ni fae patuveyi'qque faesumbe patu ombanga ántte'faya'bi. Nane que'ija Chiga que'ini jipa ccushaen'choma in'jambisi tsu tsa'caen tson'faya.
Chiga ettini'su chavaensundeccu
(Mt 21.12-17; Mr 11.15-19; Jn 2.13-22)
45 Tsomba Jesús Chiga ettini ca'nimba chavaensundeccuma tteyamoeñe ashaen. Chavasundeccuma'qque joqquitssian. 46 Tise'pama su:
—Tise Tevaen'jenga Chigaja su; “Ña tsa'oja ñama iñajan'jen'tti tsu.” Tsa'ma que'ija va Chiga ettima ccanamba tsa'ove cambian'fa.
47 Jesúsja poi a'ta Chiga ettini can'jemba atesian'jen. Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu, joccapitssia israendeccu'qque ttatta'fa ma'caen Jesúsma fi'ttiya'chove. 48 Tsa'ma ma'caen tsoña'chove atesu'fambi. Nane poiyi'cco a'i Jesúsma in'jamba tise pa'cco afa'choma paña'jen'fa.