20
Jesús na'sia'caen atesian'jen'cho
(Mt 21.23-27; Mr 11.27-33)
Fae a'ta Jesúsja Chiga ettini can'jemba a'ima atesian'jen. Chiga ccushaeña'chone ñotsse condase'choma candusian'jensi Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu, israe'su coenzandeccu'qque jipa tisema su'fa:
—Inginga condaja majan na'su tsa'caen in'jaensi qui queja tsa'caen atesian'jen. ¿Majan tsu quema manda antte na'sia'caen afaye?
Jesúsja pañamba tise'pama su:
—Ña'qque gi que'ima iñajampañaña. Ñanga condaja: ¿Juan feti'chota ti sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho? ¿Tsambi'ta ti a'i mandasi feti'cho?
Tsa'caen susi aindeccuja tisupaporai'ccu qquen condase'cco'fa:
—Ingi “Sefacconi'su Chiga mandasi feti'cho tsu” qquen su'ninda tsu tiseja suya: “Tsa'camanda ¿micomba qui Juanma pañamba in'jan'fambi?” Tsa'ma “A'i mandasi feti'cho” qquen su'ninda tsu ñoa'me poiyi'cco a'i iyicca'yepa ingima patui'ccu tovaccoen'faya. Poiyi'cco a'i tsu Juanjan Chiga Aya'fama afa'su qquen in'jan'fa.
Tsa'caen asi'ttaemba Jesúsma qquen su'fa:
—Majan Juanma fetiye manda'chove atesu'fambi gi.
Tsonsi Jesúsja tise'pama su:
—Jen'da ña'qque que'inga condaya'bi gi majan na'su mandasi ña qquen atesian'jen'choma.
Ega coirasundeccune condase'cho
(Mt 21.33-44; Mr 12.1-11)
Tsomba Jesús va condase'choma a'inga condase:
—A'ija o'fa tsa'jaccuve jomba faesu coirasundeccunga afepa faesu andeni japa bo'tsse can'jen. 10 Taiya'cho napijisi tisema shondo'suma coirasundeccunga manda moen cuintsu tise'pa tai'fa'cho'suma enttingeve isupa iye. Tsa'ma coirasundeccuja shondo'suma ma'ppipa me'ccoeyi moen'fa. 11 Tsonsi na'suja faesu shondo'suma moen. Tsama'qque ma'ppipa afasepa me'ccoeyi moen'fa. 12 Tsonsi ccase tres se faesu shondo'suma'qque moen. Tsendeccuma'qque iñaccaemba joqquitssian'fa.
13 Tsonsi o'fa tsajaccumbe na'suja su: “¿Ma'caen gi tsoña? Ña in'jan'cho dutssi'yema gi moeña. Tisemanda tsu paña'faya.” 14 Tsa'ma coirasundeccuja na'sumbe dutssi'yema attepa tisupaporai'ccu qquen condasecco'fa: “Vaja jai'ngae osha'choma isupa na'suve daya'cho. Jinge tisema fi'ttipa o'fa tsajaccuma tisumbe isu'faye.” 15 Tsa'caen supa tisema joqquitssiamba fi'tti'fa.
Tsa'caen tson'fa'ninda ¿ma'caen tsu na'suja ega coirasundeccuma tsoña? 16 Nane tiseja jipa tsu coirasundeccuma fi'ttiya. Tsendeccuma fi'ttipa o'fa tsajaccuma cca'indeccunga afeya.
Chigama afasundeccuja vama pañamba su'fa:
—Chigaja tsa'caen ántteya'bi.
17 Tsa'ma Jesús tise'pama camba qquen su:
—Tsa'cambian'da jongoesie tsu Chiga Tevaen'jenjan qquenda su:
Tsaoñasundeccu joqquitssian'fa'cho patu tsu
Ñoa'me ti'tsse injienge'cho patuve da.
18 Majan tsa patunga zuccopanshan amppi'ta tsu tisu uccaya. Tsa'ma tsa patu majan a'inga amppi'ninda tsaja vuviangeya.
19 Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccu, Chigama afa'su nasundeccu'qque tse'faei'ccuyi Jesúsma indiye in'jan'ma antte'fa aindeccuma dyojopa. Nane nasundeccuja pañamba in'jan'fa tise'pane Jesús va condase'pama tsa'caen condase.
Govierno impuestone condase'cho
(Mt 22.15-22; Mr 12.13-17)
20 Tsa'caen indiye oshambipa a'tutsse tisema can'boen'fa. Toya'caen cca'indeccuma moen'fa Jesúsma shondosundeqquia'caen attian'faye. Tsendeccuja Jesúsma can'boemba tise jongoesu qquen su'choma ttatta'fa tisema afopoemba indipa governaroronga afeye. 21 Jipa Jesúsma iñajampaña'fa:
—Atesian'su, queja tansintsse condapa qui tansintsse atesian'jen. Queja poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jamba qui dyombi'tsse Chigane atesian'choma atesian'jen. Tsa'caen in'jamba gi quema iñajampañañe in'jan: 22 ¿Chiga manda'chota ti antte cuintsu ingija na'su Césarnga impuestoma afeye? ¿Tsambi'ta se'pi ti?
23 Tsa'caen Jesúsma qqueñañe iñajampaña'fasi Jesúsja tise'pa in'jan'choma in'jamba qquen tise'pama su:
24 —Corifin'dima ñanga canjaenjan. ¿Majambe tsove, majambe tevaen'cho tsu vaja?
Tise'paja su'fa:
—Na'su Césarmbe.
25 Jesúsja tise'pama su:
—Tsa'caen Césarmbemajan Césarnga afe'faja. Toya'caen Chigambemajan Chiganga afe'faja.
26 Tsa'caen Jesúsma iñajampaña'jen'fa'choma poiyi'cco a'i tsu paña'jen'fa. Tsa'ma nasundeccuja Jesús afa'chone tisema qqueñañe oshambipa “Ñotsse tsu afa” qquen in'jamba ziya'fa.
Papa ccase qquendyaya'cho
(Mt 22.23-33; Mr 12.18-27)
27 Tsonsi majan Saduseondeccu Jesúsni ji'fa. Saduseondeccuja su'fa a'i pa'chota ccase qquendyaya'bi. 28 Jipa qquen Jesúsma iñajampaña'fa:
—Atesian'su, tayopi'su Moisésta tsu ingima mandapa tevaen cuintsu a'i du'shu mechoyi pasi tise pushe toya canse'ninda pa'chombe quinshiñi tsu tsa pushesuma pusheya'cho. Du'shuma tsu isuya'cho tise quindya'yembe inisema aqque'pasa'ne. 29 Nane siete a'i antiandeccuja can'jen'fa. Quindyaja o'tie pushepa du'shuve mechoyi pa. 30 Pasi tise quinshin pa'chombe pushema pushepa tsa'caen du'shuve mechoyi pa. 31 Tsa'caeñi faesu quinshinjan tisema pushepa pasi ñoa'me poiyi'cco siete antian tsa pushesuma pushepa du'shuve mechoyi tsu pa'fa. 32 Omboe pushesu'qque pa. 33 Tsa'caen tsonsi a'i ñoa'me ccase qquendya'ninda ¿majambe pushe tsu va pushesuja? Ñoa'me poiyi'cco siete antiandeccu tsu tisema pushe'fa.
34 Jesús tise'pama su:
—Va andeni tsandiendeccuja pushepa canse'fa. Pushesundeccuja tsa'ndupa canse'fa. 35 Tsa'ma Chigaja majan a'ima in'jamba Tisei'ccu can'jeñe ánttesi pa'cho'ye ccase qquendyapa tseni Chiga Sefacconijan pushe'faya'bi ni tsa'ndu'faya'bi. 36 Tsangae pa'masiave dapa Chigama sefacconi'su shondosundeqquia'caen canse'faya. Nane tsendeccuja ccase qquendyapa tsu Chiga dushundeccuve da'fa. 37 Tsa'ma pa'chondeccu ccase qquendyaya'chone Moisés'qque tayopi tevaen. Chigaja quini'si anchanda'je'cho'ye Moisésnga attiansi tevaen'choja qquen tsu su: “Na'su Chigaja Abraham Chiga tsu. Isaac Chiga tsu. Jacob Chiga tsu.” Nane tsa'caen Chigaja tise'pa Chiga qquen supa tsendeccu'qque toya canse'fa qquen tsu su. 38 Nane Na'su Chigaja pa'chombe Chigambi tsu. Tsa'ma cansendeqquiambe Chiga tsu. Nane Chiganejan toya cansendeccu tayo pa'chondeccu'qque toya ñoa'me canse'fa tsu.
39 Tsonsi majan Chiga Tevaen'jema atesu'chondeccuja su'fa:
—Atesian'su, ñotsse qui su.
40 Tsa'ma dyojopa tisema ti'tsse iñajampaña'fambi.
Majambe du'shu tsu Cristoja
(Mt 22.41-46; Mr 12.35-37)
41 Toya'caen Jesúsja tise'pama qquen iñajampaña:
—¿Ma'caen tsu atesiansundeccuja su'fa Cristoja David Dutssi'ye tsu? 42 Nane Davidja tise settapoen'cho tevaen'jenga qquen tsu su:
Na'su Chigaja ña Na'sunga su:
Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa va'ttinga dyaija ña tansinfanga
43 ña quema iyiccayesundeccuma patsusi que tsu'tte tsosiccunga ccuiqquia'caen oshambipa quema paña'faya'ngae.
44 David tsa'caen “Ña Na'su” qquen su'ninda ¿ma'caen tsu Cristoja David dutssi'yeya?
Jesúsja atesu'chondeccuma iyu'u
(Mt 23.1-36; Mr 12.38-40; Lc 11.37-54)
45 Tsomba poiyi'cco a'i paña'jen'fa'ni Jesúsja tisema shondosundeccunga su:
46 —Injama'tse, que'i'qque manda'choma atesu'chondeqquia'caen tsonsa'ne. Tsendeccuja bia'a ondiccu'jema ondiccu'fa. Canqque atandundunga a'i chavaeñe bo'fa'ni'qque tsendeccuja bia'ave tisupapora chigambianccoye in'jan'fa. Chigane atesian'jen'ttinga ja'ta ti'tsse joccapitssia dyaipa'chove tsu in'jan'fa. Bopa an'jen'fa'ni ja'ta tsa'caen joccapitssianga dyaiye in'jan'fa. 47 Tise'pa coiraye qquen afopoemba tsandupajen'chondeccu an'bian'choma cca'namba itsa'fa. Tsa'caen cca'namba bia'ave Chigama iñajan'fa ño'a qquen attiañe. Tsendeccuma tsu Chigaja ti'tsse tise'pa injama'choma somboeña.