4
Jesúsma qqueña qquen tson'cho
(Mt 4.1-11; Mr 1.12-13)
Tsomba tse'i Chiga Qquendya'pa Jesúsnga ca'nimba in'jaen cuintsu a'i menia japa cuarenta a'ta can'jeñe. Tseni can'jensi cocoya na'su Satana tisema qqueñacañe ji. Jesús ambe'yi can'jemba ñoa'me qquipoe'susi Satanajan Jesúsma su:
—Queja ñoa'me Chiga Dutssi'ye'ta mandaja cuintsu va patu panme dasi añe.
Jesúsja tisema su:
—Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: “A'ija aqquia panmeñi amba canse'faya'bi. Tsa'ma Chiga Aya'fa in'jaensi tsu canse'faya.”
Tsonsi Satanajan Jesúsma ccotta'cco se'fatssia tansin'choni angapa tse'faei'ccuyi pa'cco a'i can'jen'cho andema canjaemba conda:
—Ñanga anttesi gi pa'cco va ande na'su. Majanga ña in'jan'da tsanga gi afeye osha. Tsa'camba pa'tssima quenga afesi qui ti'tsse'tssia na'suve dapa mandaya. Que ñanga ccarupa iñajan'ninda tsu pa'cco vaja quembe.
Jesúsja pañamba su:
—Satana, biani jaja. Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: “Na'su Chiga Quitsaveyi iñajaña'cho. Tise'veyi shondocaña'cho.”
Tsonsi Satana Jerusaléni Jesúsma angapa Chiga etti omba'su tsutopanga ccutsiamba su:
—Queja ñoa'me Chiga Dutssi'ye'ta vane butto amppija. 10 Nane Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen:
Chigaja Tisema shondosundeccuma manda quema coiraye.
11 Tise'pa tivei'ccu quema ñotsse angacaña
que tsu'tte patunga desi zuccopanshan amppisa'ne.
12 Tsa'ma Jesúsja tisema su:
—Chiga Tevaen'jenga qquen tsu su: “Chigaja que Na'su tsu. Tisema qqueña qquen tsonjama.”
13 Tsa'caen Satana Jesúsma qqueña qquen tson'ma oshambipa japa ronda'je ja'i ccase qqueñacañe.
Galileani candusiañe ashaen'cho
(Mt 4.12-17; Mr 1.14-15)
14 Chiga Qquendya'pa tisema in'jaemba quiñaensi Jesús toequi Galileani shanda. Tseni jasi poiyi'cco pporotsse can'jensundeccu tisene pañamba condase'fa. 15 Nane Jesús tise'pa Chigane atesian'jen'ttinga atesian'jensi poiyi'cco a'i tisene ñoa'me ñotsse afa'fa.
Jesús Nasaret canqqueni can'jen'cho
(Mt 13.53-58; Mr 6.1-6)
16 Tsonsi Jesús Nasaretni ja, tise chuite can'jemba coeni. Tise atesuqquia'caen Sabado a'ta Chigane atesian'jen'ttinga japa ca'ni. Ca'nimba Chiga Tevaen'jema camba afaye ccutsusi 17 Chigama afa'su Isaías tevaen'jema tisenga afe. Isupa fettapa tta'ttapa atte qquen tevaen'choma:
18 Chiga Qquendya'pa tsu ñama in'jaemba manda
va ñotsse condase'choma va'chandeccunga candusiañe.
Ñama manda injama'choni ñombi'yesundeccuma ccushaeñe.
Ñama manda indiye'chondeccunga tise'pama ccupaya'chone condaye.
Ñama manda cuintsu binindeccu atte'faye.
Ña gi noñangiañesundeccuma ccushaeña.
19 Na'su Chiga tsu a'ima in'jamba ja'ño fuite'je.
Tsane gi condaseye ji.
20 Tsomba Jesúsja tevaen'jema findipa tevaen'jen na'sunga afepa dyai a'ima candusiañe. Dyaisi Chigane atesian'jen'ttini can'jensundeccu poiyi'cco tisema can'boen'fa. 21 Can'boen'fasi Jesúsja qquen su:
—Ja'ño a'ta tsu va que'i paña'jen'cho Chiga Tevaen'jen su'choja tayo napi. Ñane tsu condase.
22 Jesús ñotsse afa'je'choma poiyi'cco pañasundeccu tisene ñotsse afa'fa. Tsa'caen ñotsse afapa can'boemba su'fa:
—¿Vaja José dutssi'yembi ti?
23 Tsonsi Jesúsja tise'pama su:
—Ñoa'me gi in'jan que'ija asi'ttaemba qui tayopi'su condase'cho suqquia'caen ñama qquen su'faya: “Ccushaen'suta, tisuma o'tie ccushaenjan.” Toya'caen que'ija ña Capernaumni japa tson'choma pañamba in'jan'fa vani'qque ña tsa'caen canjaeñe.
24 Toya'caen Jesúsja ti'tsse candusiamba su:
—Ñoa'me gi que'inga su, tisu andeni jisi tsu tisu aindeccu tsa Chiga Aya'fama afa'suma chi'ga'fa. 25 Tansintssi tsu tayopi'su Elíasne condase'cho. Tise can'jeinte tres canqque'fa pa'cco toya'caen faesu enttingeve unjin tuimbisi poiyi'cco a'i qquipoe'su'fa. Tsain'bio tsandupajen'chondeccu israe andeni can'jemba qquipoe'su'fa. 26 Tsa'ma Chigaja Elíasma manda cuintsu fae tsandupajen'choveyi fuiteye. Tsaja israe ande joccani Sidón ande'su Sarepta canqqueni can'jen. 27 Toya'caen Chigama afa'su Eliseo can'jeinte tsain'bio na congomba pajisundeccu israe andeni can'jen'fa. Tsa'ma Chigaja tsendeccuma ccushaembisi ccushambe canse'fa. Tsa'ma faesuma, Siria ande'su Naamámeñi tsu Chigaja ccushaen.
28 Ya'caen susi pañamba Nasaretsundeccu iyicca'yepa 29 Jesúsma indipa canqque'ye joqquitssian'fa. Tsa canqqueja ccotta'cconi jin. Tsa'cansi Jesúsma indipa utufani anga'fa tsene cofetta amppiamoensi cuintsu paye. 30 Tsa'ma Jesúsja tise'pa enttinge'ye panshamba ja.
Cocoya ca'ni'choma ccushaen'cho
(Mr 1.21-28)
31 Tsomba Jesúsja faesu Galilea'su canqqueni ja. Capernaum canqqueni japa can'jemba Sabado a'ta a'ima atesian'jen. 32 Ñoa'me na'sia'caen atesian'jensi poiyi'cco a'i pañamba asi'ttaen'fa.
33 Tse'tti Chigane atesian'jen'ttini tsu cocoya ca'ni'cho a'ija can'jen. Tiseja fundondo'e qquen afa:
34 —Ingima noñangianjama Jesús Nasareno'su. ¿Ingima fi'ttiye ti qui ji? Quemanda gi atesu. Nane queja Chiga in'jan'cho qui.
35 Tsa'ma Jesúsja tisema iyu'upa su:
—Ziyapa tsa a'i'ye somboja.
Tsonsi poiyi'cco a'i camboen'jen'fa'ni cocoyaja a'ima pan'jaensi andenga amppi. Tsa'caen amppisi a'ima iñacaembe'yi somboin ja. 36 Somboin jasi a'i bo'fa'cho can'boemba condasecco'fa:
—¿Ma'caen tsu Jesúsja tsa'caen afaye osha? Na'sia'caen quia'me mandasi cocoyandeccu'qque pañamba somboin ja'fa.
37 Jesús tsa'caen tsonsi poiyi'cco tsa ande'su a'ija Jesúsne pañamba condasecco'fa.
Simón chanccashema ccushaen'cho
(Mt 8.14-15; Mr 1.29-31)
38 Jesúsja Chigane atesian'jen'tti'ye sombopa Simón tsaoni ja. Simón chanccasheja ajepa ccui. Si'ngia'ca'en ajepa ccuisi Jesúsnga conda'fa cuintsu ccushaeñe. 39 Jesús catsepa ajema iyu'usi ajeja chattian. Tse'faei'ccuyi pushesuja quinsetsse ccushapa jangipa poiyi'ccoma cui'ña.
Jesús pajisundeccuma ccushaen
(Mt 8.16-17; Mr 1.32-34)
40 Tsa'caen tsonsi tayo chiga amppisi poiyi'cco a'i tise'pani'su pajisundeccuma i'fa. Osha'cho paqque'sui'ccu paji'fa'choma isi Jesúsja tise tivei'ccu tise'pama pporaemba ccushaen. 41 Jesús mandasi cocoyandeccu'qque tsain'bio a'i'ye sombombopa qquen fundo'fa:
—¡Queja Chiga Dutssi'ye qui!
Tsa'ma Jesúsja cocoyama iyu'upa afaye se'pi. Cocoyandeccu'qque atesu'fa Jesúsja Chiga in'jan'cho Cristo tsu.
Jesús Galileani japa candusian
(Mr 1.35-39)
42 Cosepa a'tasi Jesúsja Pedro tsaone sombopa a'i menia ja. Aindeccuja tise've tta'ttapa attepa jaye se'pi'fa. 43 Tsa'ma Jesúsja su:
—Ñanda gi faesu canqqueni jaya'cho tseni'qque Chiga aindeccuve daya'chone condaseye. Tsa ñotsse condase'choma condaseye gi va andeni ji.
44 Tsa'caen supa Jesúsja cca'tti cca'tti jacamba Galilea ande'su Chigane atesian'jen'ttinga japa candusian'jen.