9
Candusiañe manda'cho
(Mt 10.5-15; Mr 6.7-13)
Jesús tisema doce shondosundeccuma ttu'se boñamba tise'pama in'jaemba manda osha'cho cocoyama joqquitssiañe, pajisundeccuma ccushaen'faye. Tsomba tise'pama mandamaña cuintsu japa ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone candusiamba pajisundeccuma'qque ccushaen'faye. Tise'pama su:
—Me'ccoyi jaja'faja. Ni jacan'cho accuicco'cho, ni o'va, ni anqque'su, ni corifin'di, ni faesu ondiccu'jema anga'fajama. Majan tsa'onga ca'ni'da tse'ttiniñi can'jen'faja canqqueni sombopa jaya'ngae. Ma'tti pañañe in'jan'fambisi tse'ttie sombo'ta tsu'ttenga ancamba totopa'ma fanttundu'faja tise'pa egae tson'choma canjaeñe.
Tsonsi tsendeccuja sombopa cca'tti cca'tti poi canqquenga japa Chiga ñotsse condase'choma candusian'fa. Mani ja'a'qque pajisundeccuma ccushaen'fa.
Na'su Herodes feti'su Juanma fi'tti
(Mt 14.1-12; Mr 6.14-29)
Ande na'su Herodes osha'cho Jesús tson'choma pañamba injama'choni dyo. Majan a'ija “Feti'su Juan'ñe ccase qquendya” qquen tsu in'jan'fa. Cca'indeccuja: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su Elías tsu attian” qquen tsu in'jan'fa. Toya'caen: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su ccase qquendya,” Tsa'ma Herodesja su:
—Tayo gi Juan tsovema chattuye mandasi tsu fi'tti. Tsa'ma ¿majan tsu va ña osha'chone paña'jen'cho?
Qquen asi'ttaemba dyopa Jesúsma atteye in'jan.
Jesús cinco mil a'ima o'fian'cho
(Mt 14.13-21; Mr 6.30-44; Jn 6.1-14)
10 Jesúsne afasundeccu candusiañe japa toequi jipa tise'pa osha'cho tson'choma Jesúsnga condase'fa. Tsonsi Jesúsja tise'pama ccani anga. Betsaida canqque pporotsse japa can'jen'fa. 11 Tsa'ma a'i bo'fa'choja Jesús mani ja'choma pañamba omboe jaja'fa. Tsonsi Jesúsja tise'pama avujatsse chigambiamba ti'tsse ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone candusian. Pajisundeccuma'qque Jesúsja ccushaen.
12 Tayo chiga ondusesi tsa doce Jesúsne afasundeccu tisenga jipa su'fa:
—Aindeccu bo'fa'choma mandamañajan cuintsu canqqueni, cca'tti'su tsaoni'qque japa amba ana'faye. Nane vanijan a'i menia gi can'jen'fa.
13 Tsa'ma Jesúsja tise'pama su:
—Que'i tise'pama o'fian'faja.
Tsa'ma su'fa:
—Nane cinco panmeñi dos avuveyi gi an'bian'fa. ¿Queta ti qui in'jan ingi japa anqque'suma chavapa poiyi'cco vandeccuma o'fiañe?
14 Nane tsandiendeccuyi tsu cinco milca'on can'jen'fa. Tsa'ma Jesúsja tisema shondosundeccuma su:
—Aindeccuma manda'faja cuintsu cca'tti cincuenta cca'tti cincuenta bopa dyai'faye.
15 Tsa'caen mandasi a'i dyai'fasi 16 Jesúsja tsa cinco pan, dos avuma isupa Chiga sefacconima asuccocan. Asuccocamba Chiga tsu ñotssia qquen afapa pan, avuma'qque doñamba tisema shondosundeccunga afe cuintsu aindeccunga attufaen'faye. 17 Tsonsi poiyi'cco a'i amba tteppu'fa. Jesúsma shondosundeccuja pan, avu antteye'cho sheque'pama taipa doce saparove on'boen'fa.
Pedro Jesúsja Cristo qquen conda'cho
(Mt 16.13-19; Mr 8.27-29)
18 Fae a'ta Jesús tisema shondosundeccui'ccu tisuyi Chigama iñajan'jen. Tsomba Jesúsja tise'pama iñajampaña:
—¿Majan qquen tsu ñamajan faesu a'ita su'fa?
19 Tise'paja su'fa:
—Majanda tsu su'fa: “Feti'su Juan.” Cca'ija: “Tayopi'su Elías.” Cca'ija: “Tayopi'su Chiga Aya'fama afa'su ccase qquendya'cho.”
20 Tsonsi Jesúsja tise'pama iñajampaña:
—Tsa'ma que'ija, ¿majan qquen qui ñamajan su'fa?
Tsonsi Pedroja su:
—Queja Chiga in'jan'cho Cristo qui.
Jesús tisu paya'chone conda'cho
(Mt 16.20-28; Mr 8.30–9.1)
21 Qquen susi Jesúsja tise'pama quia'me manda cuintsu majangayi'qque condambe can'faye. 22 Qquen tsu su:
—Sefaccone Ji'cho A'i gi osha'choi'ccu vanaña. Ingi ande'su coenzandeccu, Chigama afa'su nasundeccu, Chiga Aya'fama atesiansundeccu'qque ñama chi'ga'faya. Ñama fi'ttisi papa gi tres a'tangae ccase qquendyaya.
23 Toya'caen Jesúsja poiyi'cco a'ima su:
—Majan a'i ñai'ccu fae'ngae jiye in'jan'chota, tisu in'jan'choma tsu catiya'cho. Tisu avuja'ccoma opiqquia'caen tsu tiseja poi a'ta ña'caen paya'ngae vanaña'cho. Toya'caen ñai'ccu fae'ngae jacaña'cho. 24 Majan a'i tisuma ccushaeñe in'jan'da tsu papa catiyeya. Tsa'ma majan ñame in'jamba pa'ta ñoa'me tsu ccushaya. 25 A'i poiyi'ccoma patsupa osha'choma an'biamba toya'caen tisuma qqueña'ninda, ¿jongoesune tsu bareya? 26 Majan a'ija ñane, ña aya'fane'qque ansange'fa. Tsa'ma ña, Sefaccone Ji'cho A'i gi ccase jipa ccane'qque tise'pane ansangeya. Ña joccapitssia've dapa attiansi Chiga ña Quitsaja ñama ñotssiave canjaeña. Sefacconi'su ñotssia Chigama shondosundeccu'qque ñama ñotssiave canjaen'faya. 27 Jai'ngae tsu tsa'caen tsoña'cho. Tsa'ma majan que'i'su toya pambi'te qui Chiga aindeccuve daya'choma atte'faya.
Jesús ccaningae da'cho
(Mt 17.1-8; Mr 9.2-8)
28 Tsa'caen supa ocho a'ta'caen pasasi Jesúsja Pedro, Juan, Santiagoma'qque anga ccotta'cconi Chigama iñajañe. 29 Jesús Chigama iñajansi tsu tise cambajuja ccaningae da. Tise ondiccu'je'qque chhariccotssia totoave da. 30-31 Dos a'i'qque a'tatssia've attiamba Jesúsi'ccu condase'je'fa. Tsendeccuja tayopi'su Moisés, tayopi'su Elías'qque. Jesús Jerusaléni japa paya'chone tsu condase'je'fa. 32 Pedro, tisei'ccu fae'ngae can'jensundeccu'qque anae'supa anae'su'je'ttie qquendyapa Jesús ñotssia a'tatssia've da'choma atte'fa. Jesúsi'ccu fae'ngae ccutsusundeccuma'qque atte'fa. 33 Tsendeccu Jesúsma chigambiamba jaye tson'jensi Pedroja Jesúsma su:
—Na'su, ñotssi tsu ingi va'tti can'jeñe. Jinge tres tsao'cho'ccoe tsao'ña'faye –fae'cco quembe, faesuja Moisésmbe, faesuja Elíasmbe.
Pedroja tisu su'choma atesumbi'ma injanga afa. 34 Tsa'caen susi ccuttopa'si tise'pama picco. Tsa'caen piccosi Jesúsma shondosundeccuja dyo'fa. 35 Ccuttopa'si'ye aya'faja qquen afa:
—Vaja ña in'jan'cho Dutssi'ye tsu. Tisema paña'faja.
36 Aya'fa qquen afa'nijan Jesúsja tisuyi ccutsu. Shondosundeccuja tsama atte'ma condambi'tsse can'jen'fa. Nane Jesús toya can'jeinte cca'indeccunga tsama conda'fambi.
Shanccopajasheve da'cho du'shu
(Mt 17.14-21; Mr 9.14-19)
37 Ccaqui a'ta ccotta'cco'ye andesi tsain'bio a'i tisema cachui'cco'fa. 38 Fa'e tse'tti can'jen'choja fundondo'e afa:
—Atesian'su, chigáne ña du'shuma mende'yeja. Ña dutssi'yeja fae'ccoa tsu. 39 Cocoya tisema indi'nijan tse'faei'ccuyi fundopa cunshomboen dapa aya'fa'ye ttottomboemba pa'je. Cocoyaja anttembe'yi tisema ma'dyisi si'ma'en da. 40 Tsama somboeñe quema shondosundeccuma iñajansi tise'paja osha'fambi.
41 Tsa'caen susi Jesúsja su:
—Que'i ja'ño'su aindeccuja itoyetsse in'jamba Chigave in'jambindeqquia qui. ¿Min'ge'e gi tsuin'da quei'ccu can'jemba angacaña? I'ngaja que dutssi'yema.
42 Du'shu jiñasi cocoyaja tisema mandyi indi pan'jaen. Tsa'ma Jesúsja cocoyama iyu'upa du'shuma ccushaemba tise yayanga afe. 43 Tsa'caen ccushaensi poiyi'cco a'i can'boemba in'jan'fa Chigaja ti'tsse'tssia've.
Jesús tisu paya'chone ccase conda
(Mt 17.22-23; Mr 9.30-32)
Aindeccu toya tsa'caen Jesús tson'choma camboen'jen'fa'ni Jesúsja tisema shondosundeccuma su:
44 —Va condase'choma ñotsse pañamba in'jan'faja: Ñajan Sefaccone Ji'cho A'i. Tsa'ma ñama indipa a'inga afe'faya cuintsu fi'tti'faye.
45 Jesús tsa'caen tisune condasesi paña'ma atesu'fambi. Nane ccaningae in'jamba ñoa'me su'choma atesuye osha'fambi. Toya'caen dyojopa tise su'chone Jesúsma iñajampaña'fambi.
¿Majan tsu ti'tsse joccapitssia?
(Mt 18.1-5; Mr 9.33-37)
46 Tsomba Jesúsma shondosundeccu tisupaporai'ccu majan tsu ti'tsse'tssia qquen afacco'fa. 47 Tsa'ma Jesús tise'pa injama'cho in'jan'choma in'jamba du'shuma ipa tisu'ttinga ccutsiamba 48 su:
—Majan ña a'ive dapa va du'shuma ñoa'me in'jan'da tsu ñama'qque ñoa'me in'jan. Majan ñama ñoa'me in'jan'da tsu ñama moen'su Chigama'qque ñoa'me in'jan. Majan que'i'su utu'ccoa'ta tsaja ñoa'me ti'tsse'tssia tsu.
Majan chi'gambi'ta fuite'su tsu
(Mr 9.38-40)
49 Juanjan pañamba su:
—Na'su, atte'fa gi a'i'ma que inisema afapa cocoyama joqquitssian'jen'choma. Tsa'ma tise ingi'ccu fae'ngae jacambisi gi tisema se'pi'fa.
50 Tsa'ma Jesúsja su:
—Tisema se'pi'fajama. Majan que'ima chi'gambi'ta que'ima fuite'su tsu.
Jesús Santiago, Juanma iyu'u'cho
51-52 Tisu papa sefacconi jaya'cho pan napijisi Jesúsja tansintsse Jerusaléni jaye ashaen. Tisema o'tie a'ima moensi japa Samaria ande'su canqqueni ca'ni'fa tsa'ove afaye. 53 Tsa'ma Samariasundeccuja Jesús Jerusaléni jayi qquen pañamba se'pipa tsa'oma afe'fambi. 54 Tsonsi Jesúsma shondosundeccu, tsa Santiago, Juan'qque pañamba iyicca'yepa su'fa:
—Na'su, ¿in'jan ti qui ingi Elías'caen Chigama iñajañe cuintsu si'nge sefaccone amppipa va samariasundeccuma oque catiye?
55 Tsa'ma Jesúsja piyicamba tise'pama iyu'upa su:
—¿Atesu'fambi ti qui que'inga ca'ni'cho Qquendya'pama? 56 Sefaccone Ji'cho A'i gi jimbi a'ima fitti'ttiye. Tsa'ma a'ima ccushaeñe gi ji.
Qquen supa faesu canqqueni ja'fa.
Jesúsi'ccu fae'ngae jacansundeccu
(Mr 8.19-22)
57 Tsaiqui'ye jayisi a'ija Jesúsma su:
—Na'su, mani que ja'ni'qque ña'qque fae'ngae jaya.
58 Jesúsja tisema su:
—Quiyata tsu tise'pa ana'jen'cho changove an'bian'fa. Chhiriria'qque tise'pa tsao'pave an'bian'fa. Tsa'ma Sefaccone Ji'cho A'i gi mani japa anaña'chove an'biambi.
59 Cca'ima Jesús qquen su:
—Ñai'ccu fae'ngae jija.
Tsa'ma tsa a'ija su:
—Na'su, shondo'jeja. Ña yaya pasi a'tupa gi quei'ccu jaya.
60 Tsa'ma Jesúsja tisema su:
—Antteja cuintsu ñame in'jambindeqquia tsa'caen vasepa pa'chondeccuma a'tuye. Tsa'ma queja ñame in'jamba japa ma'caen Chiga aindeccuve dapa canseya'chone condaseja.
61 Faesu a'ija su:
—Na'su, ña gi quei'ccu fae'ngae jaya. Tsa'ma o'tie tsaoni japa gi ña antiama chigambiamba jiya.
62 Tsa'ma Jesúsja tisema su:
—A'ija vaurai'ccu andema chhochho'jepa sepacconima piyican'da tansintsse jaye oshambi. Tsa'caen majan a'i ñame in'jamba toya'caen tayo'su in'jan'choma in'jan'da Chiga a'ive daye oshaya'bi.