12
Tsa'caen tsomba Jesúsja condase'choi'ccu condaseye ashaemba su:
—Fae a'i can'jemba tise andenga tsajaccuve jon. Tsomba tseccuma ttu. Ttupa patu changove ñoña tsaja tsa'ccuma somboeña'chove. Toya'caen se'fatssia tsa'ove'qque tsao'ña tsa'ye tisu caña'jeña'chove.
Pa'ccoma ñoñamba na'suja faesu semasundeccunga tsa tsajaccuma afe cuintsu sema'faye. Afepa ccani japa can'jen. Tsajaite napisi fa'e tise a'ima manda maña semasundeccuni cuintsu japa tai'fa'choma na'sumbe enttingeve isuye. Tsa'ma semasundeccuja tsama indipa tsse'tssepa me'ccoeyi moen'fa. Tsonsi na'su faesu tise a'ima manda maña. Tsonsi tsama'qque patupa'e ttovaccoen'fa. Tsa'caen tsomba tsovema iñacaemba afase moen'fa. Tsonsi na'suja ccase faesuma moensi tsamajan fi'tti'fa. Tsonsi tse'ttieja tsain'bitssi a'ive manda maña. Tsa'ma tsendeccuma'qque majama tsse'tssepa majamajan fi'tti'fa.
Toya fae'cco tise dutssi'yeyi can'jen. Tsamajan tise ñotsse in'jan'cho. Jai'ngae tsama'qque manda moen qquen asi'ttaemba “Ña dutssi'yemanda tsu paña'faya.” Tsama attepa semasundeccuja tisupapora afacco'fa: “Va tsu ñoa'me na'sumbe dutssi'ye. Na'su pa'nijan vaja pa'cco na'su an'bian'choma tsu isuya. Jinge tisema fi'ttipa tsajaccuma tisupambe isu'faye.” Tsa'caen in'jamba indipa fi'ttipa tise ai'voma tsajaccumbe ccafanga ttova cati'fa.
Tsa'caen tson'fa'nijan ¿ma'caen tsu ande na'suja tsoña? Nane tiseja jipa tsa semasundeccuma fitti'tti sefaemba faesundeccunga tsa andema afeya.
10 Can'fambi ti qui Chiga Tevaen'jen qquen su'choma:
Tsaoñasundeccu in'jambipa
joqquitssian'fa'cho patu tsu
ñoa'me ti'tsse joccapitssia
patuve da.
11 Tsa'caen tsu Na'suja tson.
Ingija attepa can'boemba “Ñotssi tsu” qquen asi'ttaen'fa.
12 Tsonsi nasundeccu tsama pañamba Jesúsma indiañe in'jan'fa tayo atesupa Jesúsja tise'pama in'jaen su'chosi. Tsa'ma aindeccuma dyojopa anttepa ja'fa.
Goviernonga afepoen'chone Jesús condase
(Mt 22.15-22; Lc 20.20-26)
13 Tsomba tse'i Jesúsnga manda moen'fa majan fariseondeccuma, majan na'su Herodes aindeccuma'qque cuintsu japa Jesúsma iñajampañamba qqueña'faye. Nane qqueñañe in'jan'fa tise shacama atteye. 14 Tsa'caen manda'fasi jipa su'fa:
—Atesian'su, queja poiyi'cco a'i fae'ngatssi qquen in'jamba qui Chiga tsaiquine tansintsse atesian'jen. Nane a'i ccaningae su'choma pañambipa qui dyombi'tsse tansintsse atesian'jen. ¿Chiga manda'chota ti antte cuintsu na'su César iñajansi impuestoma afeye? Tsambi'ta ¿se'pi ti? ¿Afepoen'faya'cho ti gi? Tsambi'ta ¿afepoen'faya'bi ti gi?
15 Tsa'ma Jesúsja tise'pa aqquia afa'fa'choma atesupa su:
—¿Jongoesie qui ñama qqueña qquenjan tson'jen'fa? I'faja corifin'dima ña atteye.
16 I'fasi Jesús attepa iñajampaña:
—¿Majambe tsove'ju, majambe inisema tsu vanga tevaen'cho?
Tsonsi tise'paja su'fa:
—Na'su Césarmbe.
17 Tsonsi Jesúsja su:
—Tsa'caenda Césarmbemajan Césarnga afe'faja. Toya'caen Chigambemajan Chiganga afe'faja.
Papa ccase qquendyaya'cho
(Mt 22.23-33; Lc 20.27-40)
18 Omboe Jesúsnga ji'fa saduseondeccu. Tsendeccuja pa'cho ccase qquendyaya'bi qquen supa Jesúsma iñajampaña'fa:
19 —Atesian'su, tayopi Moisésja ingima mandapa tevaen cuintsu a'i du'shuve mechoyi pasi tsambe pushe toya canse'nijan pa'chombe quinshiñi tsu pa'chombe pushema pusheya'cho. Tsomba tsu du'siaña'cho tise quindya'yembe inisema aqque'pasa'ne. 20 Nane vani ingi'ccu siete tsandie fae antian'suyi can'jen'fa. Coenzaja o'tie pushepa du'shuve mechoyi pa. 21 Pasi tsandupajen'choma quinshin coenza pushe. Tsa'qque du'shuve mechoyi pa. Tsonsi faesu quinshin bove chu'a'qque tsandupajen'choma pushepa tsa'caeñi pa. 22 Nane tsa'caen poiyi'cco siete tsandie tsama pushepa du'shuve mechoyi pa'fa. Sepaccoe tsa pushesu'qque pa. 23 Tsa'caen tsomba a'i ñoa'me ccase qquendya'ninda ¿majambe pusheve tsu daya? Ñoa'me poiyi'cco siete tsandie tsu tisema pushe'fa.
24 Pañamba Jesús tise'pama su:
—Que'ija Chiga Tevaen'jema ñotsse atesumbipa qui tsa'caen qque'fa. Toya'caen Chiga osha'choma oshachosi qui tsama'qque atesumbipa qque'fa. 25 Nane a'i papa ccase qquendyapa pushe'masia, tsa'ndu'masia tsu. Tise'pa dushundeccuma'qque antte'faya'bi pusheye, tsa'nduye. Tsa'ma Chigambe sefacconi'su shondosundeqquia'caen pa'masiave dapa canse'faya. 26 Toya'caen pa'chondeccu ñoa'me ccase qquendya'chone ¿can'fambi ti qui Moisés tayopi tevaen'choma? Nane Moisés tsu tevaen ma'caen Chigaja quini'si anchanda'je'ttie tisenga afa'choma: “Ña gi Abraham, Isaac, Jacob Chiga.” 27 Nane Na'su Chigaja pa'chombe Chigambi tsu. Tsa'ma cansendeqquiambe Chiga tsu. Tsa'cama qui ñoa'me qque'fa.
Chiga ti'tsse'tsse manda'cho
(Mt 22.34-40)
28 Toya'caen fa'e Chiga manda'choma atesian'su Jesúsi'ccu condasecco'fa'choma paña. Pañamba Jesús ñotsse afasi atesupa catsepa iñajampaña:
—¿Majan tsu Chiga manda'cho ti'tsse'tssia?
29 Tsonsi Jesúsja su:
—Ti'tsse'tsse manda'cho tsu qquen: “¡Paña'faja israe aindeccu! Na'su ingi Chiga, tsayi tsu Na'suja. 30 Pa'cco que injama'choi'ccu Chiga que Na'suma ñotsse in'jan'faja. Nane pa'cco que canse'pai'ccu, pa'cco que in'jan'choi'ccu, pa'cco que ai'voi'ccu Tisema ñotsse in'jan'faja.” Tsa tsu o'tie tsoña'chove manda'cho. 31 Toya'caen faesu manda'cho'qque fae'ngatssiqquia'can tsu: “Tisuma in'janqquia'caen faengasundeccuma'qque in'jaña'cho.” Me'i'on tsu faesu manda'cho vama ti'tsse'tssiave.
32 Tsonsi Chiga manda'choma atesian'suja su:
—Atesian'su, ñotsse qui su. Ñoa'me tsu fae Chigayi jin. Me'i'on tsu faesu tsama ti'tsse'tssiave. 33 Nane pa'cco injama'choi'ccu, pa'cco canse'pai'ccu, pa'cco in'jan'choi'ccu, pa'cco ai'voi'ccu Chigama in'jañe, toya'caen tisuma in'janqquia'caen tisupapora in'jañe'qque –tsa tsu pa'cco oque oraen'choma bove ñotssi. Tsa tsu pa'cco Chiganga fi'ttipa afe'choma'qque bove ñotssi.
34 Tsa'caen susi Jesúsja tsa a'i ñotsse in'jansi atesupa su:
—Pan qui napiji Chiga a'ive daye.
Tsonsi majañi'qque ccase catsepa iñajampaña'fambi.
¿Majambe dutssi'ye tsu Cristoja?
(Mt 22.41-46; Lc 20.41-44)
35 Tsomba Jesús Chiga ettinga atesian'jemba su:
—¿Ma'caen tsu Chiga manda'choma atesiansundeccuja “Chiga in'jan'cho Cristoja David Dutssi'ye tsu” qquenjan su'fa? 36 Nane Davidja Chiga Qquendya'pa tisema in'jaensi qquen afa:
Na'su Chigaja ña na'sunga su:
“Ñai'ccu fae'ngae na'suve dapa va'ttinga dyaija ña tansinfanga
ña quema iyiccayesundeccuma patsusi que tsu'tte tsosiccunga ccuiqquia'caen oshambipa quema paña'faya'gae.”
37 Nane David tsa'caen “Ña na'su” qquen susi ¿ma'caen tsu tiseja David dutssi'yeya?
Qquen atesian'jensi tsain'bio a'i Jesúsma avujatsse paña'fa.
Jesúsja atesiansundeccuma iyu'u
(Mt 23.1-36; Lc 11.37-54; 20.45-47)
38 Jesúsja atesian'jemba su:
—Injama'tse in'jan'faja manda'choma atesiansundeqquia'caen tsonsa'ne. Nane tsendeccuja bia'a seda ondiccu'jema ondiccuye in'jan'fa. Tsaiquingae jayi'fasi poiyi'cco tise'pama atte'ta ñotsse tise'pama chigambiañe in'jan'fa. 39 Tsendeccuja atesian'jenttinga ja'a'qque bove ñotssia dyaipa'chove ttatta'fa. Fiestama panshaen'jeni'qque nasundeccui'ccu fae'ngae dyaipa añe in'jan'fa. 40 Pajaen'chondeccumbe tsa'oma'qque itsapa'fa. Tsomba cca'indeccu tise'paja ño'a qquen in'jan'faye bia'ave Chigama iñajan'fa. Tsendeccu tsu ti'tsse catiye'faya'cho.
Tsandupajen'cho Chiganga afe'cho
(Lc 21.1-4)
41 Tsomba fae a'ta Jesúsja Chiga ettini can dyai Chiganga afe'cho corifin'dima ppiña'jen'cho jin'tti. Ma'caen aindeccu corifin'dima ppiña'jen'choma can dyai. Tsanga majan ricondeccuja tsain'bitssi corifin'dive ppiña'fa. 42 Tson'jen'ni fae tsandupajen'cho jipa dos findi'ccoe ppiña fae reave bare'choma. 43 Tsama attepa Jesús tisema shondosundeccuma ttu'sepa su:
—Ñoa'me gi su, va'cha pajaen'cho tsu cca'ima ti'tsse ppiña corifin'dima ppiña'jen'chonga. 44 Nane pa'o a'i tise'pa tayo chavasi antteye'choma ppiña'fa. Tsa'ma tiseja mechopa pa'cco tise chavapa canseye an'bian'cho corifin'dima afe.
Chiga ettima asi'tta'faya'cho
(Mt 24.1-2; Lc 21.5-6)