4
Satana Jesúsma qqueñañe in'jan'cho
(Mr 1.12-13; Lc 4.1-13)
Tsomba tse'i Chiga Quendya'paja Jesúsma fendepa anga a'i menia cuintsu cocoya na'su tisema qqueñacañe.
Tseni cuarenta a'ta cuarenta cose'qque ambe'yi can'jen. Ambe'yi can'jemba ñoa'me qquipoe'su. Qquipoe'susi cocoya na'suja tisenga jipa qqueñacañe in'jamba su:
—Queja ñoa'me Chiga Dutssi'ye'ta mandaja cuintsu va patu sheque'cho anqque'su panme dasi añe.
Tsa'ma Jesúsja su:
—Chiga Tevaen'jeni qquen tsu tevaen: “Aqquia'yi anqque'suma amba a'ija canse'faya'bi. Tsa'ma Chiga Aya'fa a'ima in'jaensi tsu canse'faya.”
Tsonsi cocoya na'suja Jesúsma Jerusaléni anga. Angapa Chiga etti'su tansinfanga ccutsiamba tisema su:
—Queja ñoa'me Chiga Dutssi'yeta vane butto amppija. Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen:
Chigaja Tisema sefacconi'su shondosundeccuma mandaya quema coiraye.
Tise'pa tivei'ccu quema opipa ñotsse coira'faya que tsu'tte patunga iñaccasa'ne.
Jesúsja su:
—Toya'caen tsu Chiga Tevaen'jenjan qquen su: “Chigaja que Na'su tsu. Tisema qqueñambe canjan.”
Ccase qqueñacañe in'jamba cocoya na'suja Jesúsma se'fatssia ccotta'cco tansinfanga angapa tse'faei'ccuyi pa'cco a'i can'jen'cho andema canjaen. Tise'pa ñotssiama canjaemba su:
—Que qui ñanga ccarupa iñajan'ninda gi pa'cco va andema quenga afeya que na'suve dapa pa'tssima mandaye.
10 Tsa'ma Jesús tisema su:
—Satana, ña'ñe biani jaja. Chiga Tevaen'jenga qquen tsu tevaen: “Na'su Chiga Quitsaveyi iñajaña'cho. Tise'veyi shondocaña'cho.”
11 Tsonsi cocoya na'suja Jesúsma catipa ja. Jasi Chigama sefacconi'su shondosundeccu Jesúsnga jipa tisema quiñaen'fa.
Galileani candusiañe ashaen'cho
(Mr 1.14-15; Lc 4.14-15)
12 Na'su Herodes Juanma iyicca'yepa indipa picco. Jesús tsane pañamba Galilea andeni toequi ja.
13 Nasaretni can'jembipa Capernaumni japa can'jen. Galilea mar'su canqque tsu. Tayopi'su israe'su Zabulóndeccu, Neftalíndeccumbe ande tsu.
14 Jesúsja tseni can'jen Chiga Tevaen'jen suqquia'caen tsoñe. Nane tayopi'su Isaíasja qquen tevaen:
15 Zabulón ande, Neftalí ande'qque,
Marni ja'je'cho tsaiqui jin'tti, toya'caen Jordán na'en jonifani'qque,
Israembindeqquia can'jen'cho Galilea ande tsu.
16 Nane tseni'su aindeccuja sinttia'ni can'jenqquia'caen
Chigane atesu'fambi.
Atesumbi'choa tsu a'tatssia'ma attepa in'jan'fa.
Injanga can'jemba paye ronda'je'fa'a.
Tsa'ma a'tatssia tise'panga attiansi attepa in'jan'fa.
17 Jesús tseni japa candusiañe ashaemba su:
—Que'i egae tsincon'choma chi'ga'faja. Ca'tsa qui Chigama na'sian'cho a'ive daji'fa.
Vachosundeccuma ttu'se'cho
(Mr 1.16-20; Lc 5.1-11)
18 Jesúsja Galilea mar otafa'ye jacamba dos tisu antianaccu jacan'fa'choma atte. Simón –tsambe faesu inise Pedro– tise quinshin Andrési'ccu marma avuve vachocan'fa. Tsa'caen semamba ganamba canse'fa. 19 Jesúsja tise'pama attepa ttu'sepa su:
—Ñai'ccu jipa jacan'faja. Ña gi que'ima tsoña avuma ttuqquia'caen a'ima ttu'sesundeccuve.
20 Tse'faei'ccuyi tise'pa vacho'vama catipa Jesúsi'ccu ja'fa.
21 Ti'tsse joccani japa faesu dos tsa'candeqquiaveyi atte. Santiagoma –tsa Zebedeo dutssi'ye– tise quinshin Juanma'qque. Tsendeccuja, tise'pa yaya Zebedeoi'ccu shavoni dyai'fa. Dyaipa tise'pa vacho'vama uga'je'fa. U'gá dyai'fasi Jesúsja tsendeccuma'qque ttu'se. 22 Ttu'sesi tse'faei'ccuyi tise'pa yayama shavonga catipa Jesúsi'ccu ja'fa.
Aindeccuma atesian'jen'cho
(Lc 6.17-19)
23 Jesúsja pa'cco Galilea ande'ye jacan. Jacamba tseni'su Chiga Aya'fama atesian'jen'ttinga ca'nimba Chigambe aindeccuve daya'chone ñotsse condase'choma atesian'jen. Toya'caen aindeccu osha'cho paqque'sui'ccu paji'fasi Jesúsja tise'pama ccushaen. 24 Pa'cco Siria ande'ye Jesús ji'choma pañamba pajisundeccuma tisenga i'fa. Majan a'ija osha'cho paqque'sui'ccu, osha'cho iña'sui'ccu, toya'caen cocoya ca'ni'cho'qque, shanccopajashendeccu, ishopa paqque'sunga dañongendeccuma'qque tisenga isi tsu poiyi'ccoma ccushaen. 25 Tsain'bio a'i pa'cco Galilea ande'ye, Decápolis ande'su canqque'su'qque tisenga ji'fa. Nane Jerusaléne, pa'cco Judea andene'qque, Jordán na'en jonifane'qque tisenga jipa bo'fa.